4,097 matches
-
de analiză este că Toma din Aquino a avut și o alta mo tivatie, dincolo de cea care ține de o teorie a universaliilor, care l-a condus către o perspectivă reprezentationalista asu pra ultimului nivel al primei operații cognitive a intelectului uman. 2. Inconsecventa lui Toma din Aquino Până în acest moment, ar fi trebuit să devină clar că, apli când teoriei cunoașterii elaborate de Toma din Aquino doar o schemă interpretativa realistă sau doar una reprezentationalista, nu putem obține rezultate satisfăcătoare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
voi clarifica mai întâi etapele prin care a trecut concepția tomista a conceptului. Pentru Toma din Aquino, înțelegerea conceptului a variat de la identificarea lui cu speciile inteligibile, funcționarea lui asemenea unui principiu formal al cunoașterii, trecând prin identificarea cu actul intelectului (etapă întru totul aristoteliciana), până la distanțarea lui și de speciile inteligibile, si de actul intelectului, ajungând să fie înțeles ca produs al intelectului posibil, opțiune aflată în acord cu cerințele teologice de factură augustiniana. În I Scriptum super Sententiis, scriere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din Aquino, înțelegerea conceptului a variat de la identificarea lui cu speciile inteligibile, funcționarea lui asemenea unui principiu formal al cunoașterii, trecând prin identificarea cu actul intelectului (etapă întru totul aristoteliciana), până la distanțarea lui și de speciile inteligibile, si de actul intelectului, ajungând să fie înțeles ca produs al intelectului posibil, opțiune aflată în acord cu cerințele teologice de factură augustiniana. În I Scriptum super Sententiis, scriere care aparține primei etape a operelor lui Toma din Aquino, conceptul este înțeles ca fiind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lui cu speciile inteligibile, funcționarea lui asemenea unui principiu formal al cunoașterii, trecând prin identificarea cu actul intelectului (etapă întru totul aristoteliciana), până la distanțarea lui și de speciile inteligibile, si de actul intelectului, ajungând să fie înțeles ca produs al intelectului posibil, opțiune aflată în acord cu cerințele teologice de factură augustiniana. În I Scriptum super Sententiis, scriere care aparține primei etape a operelor lui Toma din Aquino, conceptul este înțeles ca fiind identic cu specia inteligibila și cu actul intelectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectului posibil, opțiune aflată în acord cu cerințele teologice de factură augustiniana. În I Scriptum super Sententiis, scriere care aparține primei etape a operelor lui Toma din Aquino, conceptul este înțeles ca fiind identic cu specia inteligibila și cu actul intelectului, în de plin acord cu tradiția aristotelica. În fapt, aceasta era și în terpretarea pe care Boethius o oferise pasajelor din De anima a lui Aristotel, interpretare populară pe parcursul întregului secol XIII, care identifică pasiunile sufletului cu speciile inteligibile. Privită
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realiter progrediens ab altero; vel sicut progrediuntur a principiis conceptiones conclusionum, vel sicut conceptiones quidditatum rerum posteriorum a quidditatibus priorum; vel saltem sicut concepțio actualis progreditur ab habituali cognitione (De ver., q. 4, a. 2, co.). [...] trebuie știut că cuvântul intelectului nostru, prin asemănarea căruia putem vorbi despre cuvântul divin, este cel la care operația intelectului nostru se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului; conceptul poate fi semnificat fie printr-o expresie simplă, cum se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rerum posteriorum a quidditatibus priorum; vel saltem sicut concepțio actualis progreditur ab habituali cognitione (De ver., q. 4, a. 2, co.). [...] trebuie știut că cuvântul intelectului nostru, prin asemănarea căruia putem vorbi despre cuvântul divin, este cel la care operația intelectului nostru se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului; conceptul poate fi semnificat fie printr-o expresie simplă, cum se întâmplă când intelectul formează quidita tile obiectelor, fie printr-o expresie complexă, cum se întâmplă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De ver., q. 4, a. 2, co.). [...] trebuie știut că cuvântul intelectului nostru, prin asemănarea căruia putem vorbi despre cuvântul divin, este cel la care operația intelectului nostru se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului; conceptul poate fi semnificat fie printr-o expresie simplă, cum se întâmplă când intelectul formează quidita tile obiectelor, fie printr-o expresie complexă, cum se întâmplă când intelectul compune și divide. Căci pentru noi orice este înțeles derivă realmente din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asemănarea căruia putem vorbi despre cuvântul divin, este cel la care operația intelectului nostru se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului; conceptul poate fi semnificat fie printr-o expresie simplă, cum se întâmplă când intelectul formează quidita tile obiectelor, fie printr-o expresie complexă, cum se întâmplă când intelectul compune și divide. Căci pentru noi orice este înțeles derivă realmente din altceva, așa cum conceptele concluziilor derivă din principii sau așa cum conceptele quiditatilor obiectelor posterioare [de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului; conceptul poate fi semnificat fie printr-o expresie simplă, cum se întâmplă când intelectul formează quidita tile obiectelor, fie printr-o expresie complexă, cum se întâmplă când intelectul compune și divide. Căci pentru noi orice este înțeles derivă realmente din altceva, așa cum conceptele concluziilor derivă din principii sau așa cum conceptele quiditatilor obiectelor posterioare [de riva] din quiditatile obiectelor anterioare sau, cel putin, așa cum un concept actual derivă din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
concept actual derivă din cunoașterea habituala. Așa cum reiese din acest fragment, conceptul este punctul terminus al cunoașterii intelective, este ceea ce este înțeles, iar formarea lui rezultă din altceva (progrediens ab altero) a din lucruri extramentale, din principii cunoscute prin lumină intelectului sau din concepte ale altor lucruri extramentale. Din cauza că formarea conceptului necesită un raționament discursiv, iar raționamentele discursive sunt, prin natura lor, deficitare comparativ cu cunoașterea îngerilor sau cea a lui Dumnezeu, conceptul nu poate fi predicat în mod propriu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
veritate, anume unul de tranziție. Înțelegerea târzie a conceptului este prezentă în scrieri precum Summa contra Gentiles (I, 53; IV, 11), Summa theologiae, De potentia, Peryermeneias, Super Ioannis. În perioada 1260a1273, Toma din Aquino definește formarea conceptului în trei etape: intelectul agent abstrage din imagini speciile inteligibile; speciile inteligibile informează intelectul posibil, care este astfel actualizat; intelectul posibil, odată actualizat, produce conceptul, care este ceea ce este cunoscut și cel în care este cunoscut obiectul extramental, dat fiind modul acestuia de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prezentă în scrieri precum Summa contra Gentiles (I, 53; IV, 11), Summa theologiae, De potentia, Peryermeneias, Super Ioannis. În perioada 1260a1273, Toma din Aquino definește formarea conceptului în trei etape: intelectul agent abstrage din imagini speciile inteligibile; speciile inteligibile informează intelectul posibil, care este astfel actualizat; intelectul posibil, odată actualizat, produce conceptul, care este ceea ce este cunoscut și cel în care este cunoscut obiectul extramental, dat fiind modul acestuia de a fi intențional în minte. Toate aceste trei etape pot fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Gentiles (I, 53; IV, 11), Summa theologiae, De potentia, Peryermeneias, Super Ioannis. În perioada 1260a1273, Toma din Aquino definește formarea conceptului în trei etape: intelectul agent abstrage din imagini speciile inteligibile; speciile inteligibile informează intelectul posibil, care este astfel actualizat; intelectul posibil, odată actualizat, produce conceptul, care este ceea ce este cunoscut și cel în care este cunoscut obiectul extramental, dat fiind modul acestuia de a fi intențional în minte. Toate aceste trei etape pot fi subsumate manierei în care reprezentationalistii înțeleg
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Toma nu își va mai modifică teoria despre concept, are avantajul de a nu intra în conflict cu aspecte de coloratura teologica, făcând posibilă predicarea conceptului despre Dumnezeu. Conform lui Goris, între ultimele două etape ale formării conceptului a actualizarea intelectului posibil, respectiv formarea propriu-zisă a conceptului a și relația dintre Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul se poate stabili o analogie. La fel cum intelectul posibil, actualizat fiind de speciile inteligibile, formează conceptul, intelectul divin, fiind în act prin esență Lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
predicarea conceptului despre Dumnezeu. Conform lui Goris, între ultimele două etape ale formării conceptului a actualizarea intelectului posibil, respectiv formarea propriu-zisă a conceptului a și relația dintre Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul se poate stabili o analogie. La fel cum intelectul posibil, actualizat fiind de speciile inteligibile, formează conceptul, intelectul divin, fiind în act prin esență Lui, dă naștere Fiului. Mai mult, așa cum, prin intermediul înțelegerii conceptului, intelectul înțelege esență obiectelor extramentale, la fel, prin intermediul înte legerii de sine, Dumnezeu naște pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
două etape ale formării conceptului a actualizarea intelectului posibil, respectiv formarea propriu-zisă a conceptului a și relația dintre Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul se poate stabili o analogie. La fel cum intelectul posibil, actualizat fiind de speciile inteligibile, formează conceptul, intelectul divin, fiind în act prin esență Lui, dă naștere Fiului. Mai mult, așa cum, prin intermediul înțelegerii conceptului, intelectul înțelege esență obiectelor extramentale, la fel, prin intermediul înte legerii de sine, Dumnezeu naște pe Fiul, care, identic fiind cu esență divină, este asemănător
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul se poate stabili o analogie. La fel cum intelectul posibil, actualizat fiind de speciile inteligibile, formează conceptul, intelectul divin, fiind în act prin esență Lui, dă naștere Fiului. Mai mult, așa cum, prin intermediul înțelegerii conceptului, intelectul înțelege esență obiectelor extramentale, la fel, prin intermediul înte legerii de sine, Dumnezeu naște pe Fiul, care, identic fiind cu esență divină, este asemănător tuturor lucrurilor. Revenind la prima etapă a dezvoltării conceptului, trebuie clarificata importantă și diferența dintre predicarea personală
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptul. Așa cum am indicat, aceasta a fost opțiunea inițială a lui Toma, dar, în scrierile care au urmat anului 1260, el și-a schimbat modul de raportare la concept, care a devenit ceva diferit de speciile inteligibile și de actul intelectului. Pe timpul vieții sale, Toma din Aquino a încercat să armonizeze teoria aristoteliciana a cunoașterii cu teologia trinitara, în special cea de factură augustiniana, iar pentru că nu a reușit de la început, pe parcursul operelor sale pot fi distinse diferite etape care lasă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
creatoare CAP. IX. Operațiunile intelectuale p. cunoașterea adevărului. 1. Necesitatea de a unifica datele esperienței într'un tot armonic. 2. Operațiunile intelectuale elementare și fundamentale. 3. Cum se stabilesc adevératele deosebiri și asemănări: frecvența și interesul. 4. Rolul cuvîntului în intelect. CAP. X. Întrebările copiilor. Diferitele categorii: relative la fapte, origine, scop, permanența legilor naturei. CAP. XI Filosofia copiilor: 1) materialismul lor. 2) Ce cred despre ființe. 3) Despre starea de înainte de viață și după moarte. 4) Cum ăși închipuiește raportul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
nevoia de sistematizare a acestui secol. Un continuator de seamă a lui F. Bacon este filosoful pedagog John Locke (1632 - 1704), pentru care toate cunoștințele provin din simțuri și din experiența dublată de reflexie, căci nici o informație nu ajunge în intelect dacă mai întâi nu a fost în simțuri (Eseu asupra intelectului, 1690). Contemporanul său, Thomas Hobbes (1633 - 1714) este filosoful care caută să armonizeze cunoașterea empirică cu cea rațională, însă nu clarifică metamorfoza datelor senzoriale în noțiuni generale. De neînțeles
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lui F. Bacon este filosoful pedagog John Locke (1632 - 1704), pentru care toate cunoștințele provin din simțuri și din experiența dublată de reflexie, căci nici o informație nu ajunge în intelect dacă mai întâi nu a fost în simțuri (Eseu asupra intelectului, 1690). Contemporanul său, Thomas Hobbes (1633 - 1714) este filosoful care caută să armonizeze cunoașterea empirică cu cea rațională, însă nu clarifică metamorfoza datelor senzoriale în noțiuni generale. De neînțeles este și etica sa contradictorie: „Bellum omnium contra omnes“ (Războiul tuturor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
morbis artificium (Despre bolile meseriașilor), tratatul italianului Bernardino da Carpi Ramazzini și, după câțiva ani doar, apare Teoria medica vera (Adevărata teorie medicală) a lui Georg Ernest Stahl; apare, în traducere latină Căutarea adevărului a raționalistului René Descartes, Eseu asupra intelectului omenesc al filosofului empirist John Locke. în 1704, fizicianul matematician și astronom, Isaac Newton, publică Traité d’optique iar Denis Papin ia mările în stăpânire cu invenția sa, vaporul. Folosit pentru a furniza energie defibratorului (ca și în alte scopuri
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mit în mod organic, cu entuziasm, prin metamorfoză, misterul învăluit în mit nerezolvându-se prin silogism și calcule, necesitând adeziune și transfigurare (nu e suficient să înțelegi simbolul, trebuie să-l "încarnezi").177 Dar fiind ontologic, misterul ține și de intelect, solicitând și o studiere logică.178 Pentru astfel de încercări, Vasile Lovinescu disecă mitul în patru straturi concentrice organizate în jurul unui nucleu, fiecare dintre acestea adaptat unui nivel al realității, corespunzând unor patru sensuri ale textului (precum în formula lui
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
oamenii care iau parte la lupta socială să își conceapă acțiunile ca bătălii ce se vor încheia în triumf și mântuire (precum imnurile și posterele propagandistice, imageria mitică trebuie evaluată în relație cu sentimentul și acțiunea, mai degrabă decât cu intelectul și istoria). Împingând ideea conflictului marxist în sferele antiraționale, mitice, apocaliptice (și deci religioase, în sens funcțional), conceptul sorelian al mitului a constituit dinamul marxismului și al fascismului revoluționar din secolul XX, ca mari mitologii în acțiune.304 Mitul politic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]