15,922 matches
-
ștearsă, lipsită de culoare, cenușiu-proletară devenise existența noastră înainte de 1989. La antipodul Alinei Radu, Doina Ruști ne duce, în Ginecologii mei, direct în horror-ul dictaturii, în acel ceaușism la puterea a doua care făcuse din "oamenii muncii" (muncitori, țărani, intelectuali...) niște animale de povară și, totodată, niște cobai în experimentul social. La 23 de ani, tânăra profesoară terorizată de un inspector școlar cu mutră și apucături de activist face cunoștință cu sistemul medical autohton, specialitatea Ginecologie. "Cloaca de disperare" a
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
de clasă, spiritul revoluționar și caracterul eroic al unei victorii politice. Realismul socialist atenuează unele din schematismele și tezismele rigide, ofensive, agresive, ale proletcultismului inițial, le maschează: exclusivismul proletar se împacă, într-un mod mai tolerant, cu țăranii cooperatori și intelectualii angajați în sfera mai încăpătoare a poporului; lupta de clasă este depășită după cucerirea deplină a puterii. Realismul socialist orientează literatura (și celelalte arte) spre realitățile construcției socialiste, spre o societate nouă și un om nou, abătându-i atenția exagerată
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
-i atenția exagerată de la conflictele dobândirii puterii, considerate depășite, conflicte în care persista proletcultismul. Dar vigilența revoluționară trebuia păstrată, pentru că dușmanul noii orânduiri nu doarme, uneltește din umbră. Dacă inițial dușmanul era mai ales intern (rămășițele capitalismului învins: burghezia, chiaburimea, intelectualul elitist), ulterior cel mai periculos dușman venea dinafară (capitalismul extern: Occidentul, americanii). Realismul socialist nu e, astfel, decât un proletcultism reformat. Ceaușescu îi cere literaturii în 1971, când preia modelul revoluției culturale chineze, cam același lucru cu predecesorii săi - Mao
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
Gheorghe Grigurcu Nu ne surprinde și nici nu ne stînjenește faptul că dl Michael Finkenthal, distins intelectual ce se pare că domiciliază în prezent în Statele Unite, publică în Observator cultural, nr.159- 2008, o reacție la articolul subsemnatului, Din nou Mihail Sebastian, apărut în România literară. Dimpotrivă, căci pe de o parte constatăm consecvența interlocutorului nostru, pe
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
este un subgen literar. Iar de la afacerea Dreyfus încoace, rolul intelectualui (categoria scriitorului subsumându-se) a fost și acela de a lua atitudine în problemele societății, de a se implica. Cititorii români se obișnuiseră însă să vadă în scriitori nu intelectuali publici (mutandis mutandi, distincția pe care o face Adrian Gavrilescu în Noii precupeți, Compania, 2006, funcționează și aici), ci profesioniști ai scrisului (!). Nici faptul că o parte din critica românească se lansează după 1990 într-un proces al revizuirilor literare
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
alții aleg după 1990 calea jurnalismului, adică mai degrabă opoziția. De altfel, cei din prima categorie făcuseră politică și înainte, fiind dintre cei care se opuseseră fățiș regimului lui Ceaușescu. Katherine Verdery (în Compromis și rezistență, Humanitas, 1994) observă că intelectualii înșiși fuseseră aceia care creaseră și perpetuaseră o ideologie naționalistă în interiorul unei ordini care se credea socialistă, deși nu avuseseră propriu-zis putere politică. Foarte interesantă este în acest context teza lui Virgil Nemoianu din O teorie a secundarului (Univers, 1997
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
să fi pierit din mâinile lor, un cuvânt au avut întotdeauna, într-un fel sau altul, de spus. Cazul Europei de Est nu putea decât să-i contrazică pe Michel Foucault și Gilbert Deleuze, care considerau că, după mai 1968, intelectualul încetează să mai vorbească în numele maselor, să se erijeze în conștiința lor, pentru că masele oricum știu. Intelectualul pare să mai aibă încă sau cel puțin își mai revendică deocamdată rolul de conștiință în această parte a lumii: exemplul lui Vaclav
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
spus. Cazul Europei de Est nu putea decât să-i contrazică pe Michel Foucault și Gilbert Deleuze, care considerau că, după mai 1968, intelectualul încetează să mai vorbească în numele maselor, să se erijeze în conștiința lor, pentru că masele oricum știu. Intelectualul pare să mai aibă încă sau cel puțin își mai revendică deocamdată rolul de conștiință în această parte a lumii: exemplul lui Vaclav Havel, dramaturgul întemnițat devenit președinte al Cehoslovaciei și chiar exemplul lui Nicolae Manolescu care participă la cursa
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
Constantin Țoiu O definiție dată de Paul Claudel intelectualului: "Numesc intelectual un inadaptat. Nu este o clasă mai periculoasă decât aceea a intelectualilor; cu alte cuvinte, a oamenilor ce posedă un instrument, pentru care nu există nici o între-buin-țare." Un om al bisericii, - cum era în fond Claudel, - punând la
Sub pana lui Saint-Just by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8213_a_9538]
-
Constantin Țoiu O definiție dată de Paul Claudel intelectualului: "Numesc intelectual un inadaptat. Nu este o clasă mai periculoasă decât aceea a intelectualilor; cu alte cuvinte, a oamenilor ce posedă un instrument, pentru care nu există nici o între-buin-țare." Un om al bisericii, - cum era în fond Claudel, - punând la înde-mâna marxiștilor un argument atât de potrivit propagandei lor, contrar spiritualității și ideilor democratice
Sub pana lui Saint-Just by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8213_a_9538]
-
provoacă atâtea emoții ca la Ierusalim. M-am trezit abordat în hotel sau pe stradă de oameni necunoscuți, bucuroși de faptul că m-au auzit vorbind în limba română. Dincolo de aceste reacții spontane ale oamenilor simpli, impresionantă este calitatea marilor intelectuali originari din România. Toți sunt la curent cu disputele din lumea literară și din cea politică din țară, au montate antene parabolice și urmăresc tot ce se întâmplă în țară, sunt abonați la revistele literare și citesc zi de zi
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
este străin și în multe privințe sunt chiar mai informați decât unii dintre noi cei care, în țară fiind, trăim în vâltoarea cotidianului și care mai ratăm esențialul fascinați de farmecul unor mize minore. Costel Safirman și Leon Volovici, doi intelectuali care nu mai au nevoie de vreo prezentare, au pus la punct una dintre cele mai performante instituții culturale pe care le-am văzut vreodată: Cercul Cultural de la Ierusalim. Geniul organizatoric al lui Costel Safirman (Cinemateca din Iersualim - care găzduiește
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
182). Ultimul capitol, la fel de acid ca Din fauna și flora României postcomuniste. Portrete de insectar este numit Româniile. Prin urmare, autoarea recunoaște că... sunt mai multe, după ce, într-un articol precedent, avusese o afirmație mai greu de înțeles la un intelectual atât de fin în deconstrucția canalelor de influență subterană. Și anume, analizând discursul oficial violent a doi foști președinți români (afini!), Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu, scriitoarea afirma că întreaga țară s-a solidarizat cu protestele anticomuniste de la Timișoara. Cititorul
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
într-o defensivă continuă, scufundîndu-se pas cu pas, ca într-o alunecare pe care nimeni nu o mai poate împiedica. Vitalitatea lui s-a stins, puterea lui explicativă s-a sleit, iar nimbul de atracție cu care ispitea odată mintea intelectualilor s-a risipit. Creștinismul nu mai este o teorie interesantă, asta e marea dramă a dimensiunii sale doctrinare. În plus, bisericile s-au golit și sectele i-au împînzit trupul. În această agonie lungă și resemnată, teologii sunt precum medicii
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
buni, impresionat și intimidat de Octavian Paler. De cărțile sale, ca și de ieșirile în spațiul public, întotdeauna memorabile prin greutatea și tonalitatea cuvintelor rostite. Într-o epocă a logoreei și grafomaniei, cu atâția analiști improvizați și scriitori închipuiți, acest intelectual strălucit avea darul de a restitui cuvântului gravitatea pierdută și axa lui interioară. Aproape fiecare propoziție scrisă ori rostită de Octavian Paler se întipărea în memorie și în conștiință, făcându-te să gândești și să-ți pui unele întrebări. Nimic
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
de furtunoase dezbateri și renegări pe marginea inaderenței lui la realitățile sovietice, percepută ca o trădare a convingerilor sale de stânga. Nu vom ignora faptul că în subtextul articolului lui Petre Pandrea se poate ascunde o motivație strict intimă a intelectualului de stânga nemulțumit de cărțile demitizante, antiutopice ale lui Istrati. Abia după al Doilea Război Mondial "Mandarinul valah" i-a putut da dreptate autorului Spovedaniei unui învins, atunci când idealurile umanitare ale lui însuși au fost brutal spulberate. Ca apărători ai
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
că am citit și opinii contrare, mai multe decît cele pe care le-am citat acum din memorie. Am remarcat însă că de cînd Liiceanu s-a declarat proBăsescu au început mari atacuri, unele jegoase, împotriva lui. Spre onoarea unor intelectuali care nu-l agreează, aceștia l-au susținut în plină campanie de presă împotriva sa, cîțiva chiar în ziarul în care Liiceanu a fost atacat. Cu atacuri de aceeași natură are de-a face și Mircea Cărtărescu. În privința lui, însă
Vai, Liiceanu e cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9695_a_11020]
-
cel puțin 20.000 de admiratori în lumea intelectuală? Un prim răspuns e, cred, că nu poate sta deoparte, fiindcă Liiceanu are o fire care îl îndeamnă să participe la ceea ce se întîmplă. Atitudinea lui nu e însă a unui intelectual cu stofă de revoluționar nefolosită, care adulmecă praful de pușcă din lumea politică, pentru a-și trage propriile sale cartușe. Liiceanu se simte dator să intervină, chiar dacă nu totdeauna are chef s-o facă, din cauza unei presiuni morale pe care
Vai, Liiceanu e cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9695_a_11020]
-
care adulmecă praful de pușcă din lumea politică, pentru a-și trage propriile sale cartușe. Liiceanu se simte dator să intervină, chiar dacă nu totdeauna are chef s-o facă, din cauza unei presiuni morale pe care și-o autoinduce. Pentru el, intelectualul care stă deoparte se descalifică în fața propriei sale conștiințe. Dar tot el trebuie să-și învingă mai întîi dorința de a nu se băga în conflicte care i-ar putea aduce numai bătaie de cap sau chiar pierderi de imagine
Vai, Liiceanu e cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9695_a_11020]
-
să-și fi pierdut o parte dintre susținători care, poate, nu sînt și de partea președintelui suspendat. Liiceanu, ca scriitor de succes, dar mai ales ca director de editură, așadar și ca om de afaceri, a făcut o alegere riscantă. Intelectualul Liiceanu și-a păstrat însă libertatea personală de opțiune.
Vai, Liiceanu e cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9695_a_11020]
-
Mircea Mihăieș Cititorii României literare provin, în mare parte, din rândurile intelectualității sau ale intelectualilor în formare. Nu pot fi, așadar, duși de nas de gesticulația primitivă a talk-show-urilor sau de manipulările grosiere ale jurnaliștilor vânduți. Tocmai din această perspectivă, rămâne o enigmă insondabilă fractura psihologică din mintea unor ziariști și comentatori actuali. Mă șochează
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
eliminarea lui Roncea de la "Ziua" ar fi parte a strategiei lui Roșca-Stănescu de a-și împinge un fidel în coasta lui Traian Băsescu. E limpede că o astfel de posibilitate ar fi letală pentru imaginea lui Traian Băsescu în rândul intelectualilor - adică a susținătorilor fervenți ai președintelui. Un individ precum Roncea trebuie lăsat în propria nimicnicie, cu tot cu așa-zisa lui Civic Media. Nu iau deloc în serios o astfel de probabilitate, dar mișcările de trupe din ultima vreme, jocurile la mai
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
găzduiește fiind de o impecabilă consistență gazetărească. Bunăoară, din numărul din 1-15 aprilie 2007, ne-au atras atenția studiul lui Cornel Ungureanu, intitulat " Ion Agîrbiceanu între îngeri, demoni și ființe fragmentare", precum și interviul ("Între priorități și urgențe") pe care distinsul intelectual timișorean îl dă la p. 12 domnului I. Maxim Danciu. Dar cu toată impresia de lucru bine făcut, Tribuna mai cuprinde mici insule de brambureală verbală. E ca atunci cînd, delectîndu-te sincer cu paginile unei reviste pe care o citim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9739_a_11064]
-
îi mai putem spune și inteligență socială. Ca să înțelegem ce este ea, cel mai la îndemînă este să începem cu ce nu este ea. În primul rînd, nu este acea inteligență abstractă în a cărei exersare se întrec geniile și intelectualii. Nimic din ușurința operațională cu care poți manevra concepte abstracte sau formule matematice nu este de găsit în ea. Poți avea o perspicacitate teoretică strălucitoare și în același timp poți să nu depășești pragul deplorabil al unui handicapat social. Un
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
avea nici un interes să scrie această carte. Negreșit, dacă ar fi respirat aerul psihologic din țară, ar fi reacționat cu aceeași duplicitate cu care reacționăm noi azi. Ar fi cîrmit oportunist de partea mentalității dominante împrumutînd aerul obedient al unui intelectual ce intonează un refren menit a-i asigura liniștea. Ar fi fost ipocrit din calcul și oportunist din instinct. Dar nu a fost așa. Decuplat de atmosfera de intimidare ce domnea în acei ani, Ierunca a putut să scrie despre
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]