3,529 matches
-
dinamică. Deși la nivelul organizației școlare promovarea și exercitarea managementului strategic devine o sarcină extrem de dificilă datorită preponderenței resurselor umane ce impune și analiza factorului psihologic, el pare a constitui astăzi unica alternativă pentru supraviețuirea acesteia. VI. 2. 1. Modele interpretative Considerat în egală măsură efect al turbulențelor mediului social, dar și soluție pentru adaptarea organizațiilor la noile provocări sociale, managementul strategic și-a conturat în timp, și nu foarte ușor, câteva paradigme de analiză și acțiune practică. Apariția sa a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a rețelelor informaționale, anularea ierarhiilor clasice, dezvoltarea unor noi structuri de comunicare, dezvoltarea unor organizații flexibile, capabile de învățare și cooperare. S-au remarcat și opiniile celor care văd în tehnologia informațională sursa constituirii unor infrastructuri ce pot dezvolta modele interpretative ale managementului strategic. Trei sunt, în viziunea autorilor Tapscott, D și Caston, A. (1993), schimbările esențiale provocate de tehnologia informației: accentuarea rolului echipei, integrarea sistemelor organizaționale care, dincolo de faptul că dezvoltă spiritul de echipă, favorizează comunicarea la nivelul întregii organizații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de dezvoltare organizațională. La polul opus se situează opiniile celor care consideră strategiile și planificarea strategică ocazii de optimizare a performanțelor organizaționale. În acest sens, P. Joyce și A. Woods (1996, apud Vlăsceanu, 2003, p. 308) au delimitat trei paradigme interpretative ale managementului strategic, analizate prin raportare la șase dimensiuni: rolul managementului strategic, caracteristicile schimbării de succes, așteptările față de cei de la nivelurile inferioare, atitudinea față de planificare, atitudinea față de evenimentele întâmplătoare, cerințele organizaționale. Cele trei paradigme sunt: modernistă, postmodernistă și neomodernistă, fiecare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizației, dar și de relațiile pe care organizația le stabilește în exterior. La rândul său, Bennis (1962) propune trei criterii de analiză a eficacității: capacitatea de adaptare, sentimentul de identitate al organizațiilor și capacitatea de a înțelege realitatea. Lista modelelor interpretative ale celor două concepte poate fi completată. Ceea ce trebuie subliniat este însă faptul că, datorită graniței subțiri ce există între cele două concepte, majoritatea specialiștilor le folosesc fără a evidenția elemente discriminative. În ceea ce ne privește, optăm pentru conceptul de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
lucru se realizează în lumea animală, de exemplu ameliorarea (prin împerechere) a raselor de cai, de câini etc. Din cauza admiterii fără discernământ a substituirii caracterelor biologice prin cele psihologice, comportamentale, teoria lui Galton a ajuns să se expună la tendințe interpretative ca aparținând "eugeneticii". Cu alte cuvinte să servească drept argument pentru susținerea unei ideologii reacționare care admitea și susținea intervenția dirijată a omului în înmulțirea doar a anumitor indivizi recomandați pentru calitățile lor de gândire, care au cele mai bune
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Cercetările dedicate cadrajelor media pornesc de la premisa că știrile și informația nu au o valoare intrinsecă decât dacă sunt încadrate într-un context care le conferă coerență. Pentru identificarea cadrajelor, conținutul informațional al știrilor este mai puțin important decât comentariul interpretativ care le însoțește. Acest aspect este cu atât mai important în cazul știrilor politice, dat fiind că încadrările oferite devin instrumente simbolice care accentuează anumite aspecte ale evenimentelor sau ale actorilor despre care se relatează. După cum vom detalia în următoarele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Modelul sociologic versus modelul psihologic al audienței media Teoria "U&G" este construită ca o sinteză integratoare, înglobând studiul motivațiilor și al consumului selectiv de media. Aceasta reprezintă atât un studiu al efectelor și funcțiilor mass-media, cât și o analiză interpretativă, specifică modelelor de abordare a receptării, îndeosebi modelelor etnometodologice de studiere a semnificațiilor pe care receptorii le atribuie propriilor practici de consum mediatic (utilizări și gratificații variate, care se grupează, teoretic, în câteva tipuri de receptare a mesajelor). Denis McQuail
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
agendă de nivelul al doilea (engl. second level agenda), constând în legăturile dintre caracteristicile proeminente ale știrilor și modul în care acestea sunt interpretate de către public. Alți autori (Scheufele, 2000; Scheufele și Tewksbury, 2007) consideră că un astfel de cadru interpretativ este limitativ, fiindcă nu incorporează complexitatea problematicii cadrajelor. Literatura de specialitate rămâne deci în continuare fragmentată, așa cum observa Entman (1993). Termenul de "cadraj" transpune un mod de a înțelege organizarea sistemică și, adesea, predeterminată a știrilor în tipologii care facilitează
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
un context care îi oferă coerență. Știrile pot fi înțelese ca narațiuni care încorporează informații și elemente factuale, fiind adesea purtătoarele unor mesaje implicite. Pentru identificarea unei tipologii a cadrajelor, conținutul informațional al știrilor este mai puțin important decât comentariul interpretativ care îl însoțește. Acest aspect valabil, în general, în cazul jurnalismului este cu atât mai evident în cazul știrilor de televiziune care conțin metafore, fraze-cheie și alte instrumente simbolice care accentuează anumite aspecte ale evenimentului relatat. Cadrajele reprezintă efortul jurnaliștilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2003), influențând alte instituții de presă, publicații sau canale de televiziune care dispun de mai puține resurse. În altă ordine de idei, profesioniștii din media au oportunități mult mai mari de a introduce cadraje concurente și alte varietăți de scheme interpretative atunci când există discrepanțe sau neconcordanțe între cei care iau deciziile politice și curentul de opinie dominant din momentul respectiv. Activările pe fiecare nivel al cascadei depind de cantitatea de informații comunicată și de motivațiile care duc la crearea cadrajelor: elitele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent Independent Sceptic Dominant Cinic Stil jurnalistic Partizan Factual Descriptiv Interpretativ Metafora jurnalismului Câine-accesoriu Câine de pază Cerber Agenda este setată de Partide Partide Media Tabelul 6: Logicile curente în jurnalismul politic 1 Jurnalismul politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod de a face jurnalism și de a "traduce
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
funcție mediatică privește alimentarea publicului cu știri sau informații de acest tip despre evenimentele sociale și afacerile publice. Deși este definită în diferite feluri, informația are în toate aceste perspective un caracter faptic, mai mult sau mai puțin obiectiv; * funcția interpretativă. Importante în acest cadru sunt interpretarea și judecata de valoare la care sunt supuse evenimentele sau faptele publice. Granița dintre informație și opinie, dintre informație și comentariu nu poate fi întotdeauna trasată cu precizie, fiind, de multe ori, incertă, vagă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
McCombs și Donald Shaw, în 1972. Două extensii teoretice ale agenda setting, studiate mai ales în ultimii treizeci de ani, sunt conceptele de priming ("activare") și framing ("încadrare"), bazate pe ideea că efectele informației din mass-media depind de predispoziții, scheme interpretative și alte caracteristici ale publicului care le procesează (Scheufele și Tewksbury, 2007, pp. 10-11). Este important să distingem încă de la început între două tipuri de cadraje: cadrajele prezente în media (engl. media frames) și cadrajele din mintea indivizilor (engl. frames
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
marketing politic, vizând promovarea unor imagini, atitudini și valori particulare. Caracterizându-se prin manifestarea unei tensiuni între cooperare și conflict, comunicarea este inerentă activității politice, în măsura în care toate comportamentele din sfera politică implică recursul la actele de limbaj. În acest context interpretativ, "comunicarea poate fi analizată mai eficient în relațiile cu politicul prin cercetarea practicilor discursive efective, care ajung să fie practici politice"7. Imanentă acțiunii politice, comunicarea se caracterizează printr-o permanentă reconfigurare la nivelul conținuturilor, strategiilor, efectelor, din perspectiva mutațiilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un tip de raționalitate politică, conferă un sens spațiului politic, împiedicând astfel apariția îndoielilor, a angoasei, prin reînnoirea permanentă a anumitor certitudini)44. Registrul funcțiilor îndeplinite de limbajul politic poate fi completat, mai ales dacă avem în vedere discursul politic interpretativ (discursul ziariștilor, al analiștilor politici), înțeles ca un tip de metadiscurs care are ca obiect discursul politic al altuia: * funcția de explicitare (propunerea unei lecturi particulare în marginea discursului politic-obiect); * funcția de demistificare (de dezvăluire a formei fără fond); * funcția
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ferește analiza de excese sau denaturări ale semnificatului. Fiecare manifestare discursivă necesită investigarea din prisma orizontului cultural, istoric și social care o generează. Trecerea de la intenția comunicativă a locutorului politic la intenția informativă a acestuia se produce printr-un proces interpretativ, bazat pe mecanisme inferențiale de construire și confirmare a ipotezelor, care pornesc de la datele contextuale pentru a ajunge la concluzii. În viziunea lui Sperber și Wilson, un enunț este întâi interpretat de un sistem periferic lingvistic (acoperind domeniile fonologiei, sintaxei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
epistemologic al fiecărei generații a condus la confirmarea sau reevaluarea judecăților anterioare, dar identificarea unor constante la nivel de receptare este posibilă prin articularea opiniilor în cadrul integrator pe care-l operează lectura. Demersul analitic nu poate face abstracție de tradiția interpretativă în domeniu, de deschiderile sau limitele analizelor anterioare. Propunerea unei noi abordări a publicisticii eminesciene, care să depășească "redescoperirile vulgar-conținutiste"168 și punerea între paranteze a epocii pe care o exprimă articolele jurnalistului, are ca punct de plecare recenzarea principalelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a lui G. Călinescu realizează un proces de redimensionare a creației înaintașilor prin prisma operei eminesciene, considerată moment de referință și numitor comun al întregii culturi române. Răsturnând canoanele istoriei literare, criticul modifică regimul creațiilor de până la Eminescu prin proiecție interpretativă, recitind literatura predecesorilor prin orizontul justificativ al operei eminesciene. Aplicarea aceleiași grile de lectură în cazul publicisticii eminesciene permite identificarea unor puncte de convergență, a unor zone de afiliere, "căci Iorga, Pârvan sau Arghezi se repercutează tipologic asupra lui Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
artistice are darul de a pune în lumină articulațiile întregului scris eminescian și a relațiilor dintre elementele structurale. Abstras din mediul care îl generează, scrisul jurnalistic eminescian alimentează opțiuni culturale, ideologice și politice variate, în funcție de interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist, comunist, legionar, conservator, liberal, fiecare dintre aceste etichete având la bază sinonimii incompatibile dintre ideologic și simbolic, jurnalistul Eminescu așteaptă încă să fie eliberat de sub maldărul prejudecăților interpretative 192. Vitregită pentru multă vreme
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist, comunist, legionar, conservator, liberal, fiecare dintre aceste etichete având la bază sinonimii incompatibile dintre ideologic și simbolic, jurnalistul Eminescu așteaptă încă să fie eliberat de sub maldărul prejudecăților interpretative 192. Vitregită pentru multă vreme de atenția publicului cititor, publicistica eminesciană impune redimensionarea întregii creații a poetului, prin prisma atitudinilor și opiniilor exprimate în paginile de ziar. Întoarcerea la articolele lui Eminescu, nu pentru o confirmare a etichetelor prestabilite, ci
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-l facem să coboare din Olimp și mai ales să-l scoatem din ospiciul în care i-a plăcut mult veacului al XIX-lea să-l așeze"194. Îndemnurile lui Noica rămân valabile și astăzi, când tendința preluării unor clișee interpretative funcționează încă. Fiecare dintre măștile care i-au fost atribuite jurnalistului împreună și considerate separat poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților. Lipsa unei situări în context a operei eminesciene determină distanțarea de lumea de sensuri pe care poetul o construiește
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-lea, fără a exclude însă aluviunile memoriei și viziunea prospectivă a jurnalistului. Înregistrând o accentuată dimensiune narativă, care constă în prezentarea referențialului istoric, politic, social al epocii, și sugerând ierarhii ale problematicii sociale, limbajul publicistic eminescian prezintă și o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare a referentului evenimențial prin grila de lectură a gazetarului. Publicistica presupune o serie de selecții la nivelul problematicii abordate, a mijloacelor de semnificare utilizate și a modalităților de reprezentare a referențialului politic (schematizare, selectare, determinare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cantitatea de informație și calitatea conținuturilor comunicate, cât, mai ales, în ceea ce vizează explicitarea și resemantizarea evenimentelor de pe scena politică. Destinat prin natura profesiei jurnalistice să ofere informații publicului cititor, să reprezinte evenimentele din sfera politică, Eminescu practică un jurnalism interpretativ, recurgând la un limbaj de explicitare, de "traducere" a actelor politice și, implicit, de evaluare critică a acestora. Densitatea de informații, de date privind referențialul politic al epocii, se coroborează în textura articolelor cu ample excursuri interpretative, cu analize și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
practică un jurnalism interpretativ, recurgând la un limbaj de explicitare, de "traducere" a actelor politice și, implicit, de evaluare critică a acestora. Densitatea de informații, de date privind referențialul politic al epocii, se coroborează în textura articolelor cu ample excursuri interpretative, cu analize și glosări tematice cu vădite valențe paideice. Prin natura sa mediatică, limbajului politic eminescian eludează caracterul legitimant al discursului cultivat de actorii politici, instituind o interpretare, o grilă de lectură a vieții politice românești din a doua jumătate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eludează caracterul legitimant al discursului cultivat de actorii politici, instituind o interpretare, o grilă de lectură a vieții politice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Chiar și în cazul textelor care cuprind simple note informative, dimensiunea interpretativă este conferită de selecția pe care jurnalistul o operează în materia referențialului politic și de valorificarea unor informații particulare. Impactul publicisticii eminesciene în epocă derivă din erudiția și competențele discursive ale gazetarului, din refuzul ancorării ideologice și din respectul față de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]