4,572 matches
-
și stilul cam greoi al scriitorului ardelean pare potrivit anume, ca să contribuie la impresia aceea de tragic, de trecut, de fapte întâmplate aievea, de viața adevărată, intensă"16. Criticul nu intră, după cum ne-am fi așteptat, în detalii.,, Locurile", "personajele", "intriga" îi rămân cititorului pentru totdeauna în minte, și asta i se pare suficient ca argument pentru "forța" nuvelei și talentul autorului său. Nicolae Davidescu e un alt subtil intelectual care scrie, într-un stil elegant caracterizat de o concizie a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
propune, se caracterizează prin finețea și ingeniozitatea asociațiilor. Observații psihologice adecvate, intuirea raporturilor dintre personaje, jocul relațiilor umane sunt câteva dintre laturile foarte solide ale demersului său critic. Iată câteva notații care anticipează studiile critice de mai târziu: "O puternică intrigă de obiectivitate clasică și o originală compoziție de caractere: Lică Sămădăul e voința omenească în tot ce are ea mai sălbatic pentru cucerirea idealului; un amestec meșteșugit de cinism și frică. La un moment dat, crezând că stăpânește totul, cade
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a-l întoarce iar la sine și a-l domestici. Abia gestul lui Hubărnațl o trezește: El ridică fără de voie mâna stângă la gură și îi făcu semn să-nchidă fereastra, căci vedea lumea. Aici e punctul de pornire al intrigii, clipa fulgerătoare în care se nasc înțelegerea, intimitatea, rușinea acea relație complexă și strânsă care-i va lega definitiv. Persida pricepe că, ceea ce ea luase drept un act de voință, printr-o viclenie a instinctului, nu fusese decât un fel
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
spunea G.M. Cantacuzino în 1932 într-o conferință la radio evocând atmosfera hanurilor de secol XIX Hanul era în tot timpul anului un centru de activitate vie unde se schimbau mereu călătorii, unde se întâlneau punând afaceri la cale, înnodând intrigi de dragoste ori răsvrătiri politice"154. Mara e singura operă a lui Slavici în care prozatorul vede în ban, ca și în han, valoarea pozitivă: Cârciuma de la Sărărie era proastă, dar foarte bună. Lasă că trăgeau la ea plutașii și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de critică și informație literară artistică și culturală, anul II (1925), nr. 42-43 (sâmbătă 29 august 5 septembrie 1925), p. 1. 8 Ibidem. 9 Reproducem în acest sens fragmentul următor din articolul amintit: "Nuvela tragică Moara cu noroc, cu toată intriga ei încurcată, este, din punctul din vedere al volumului psihologic, cea mai puternică nuvelă din literatura noastră. Ideea fatalității care urmărește pe om prin travaliul interior al conștiinței ce se îndoiește de bine și de rău, este o idee, de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se prezintă de obicei e aceea a unei piramide cu eșaloane succesive, strict delimitate: urcînd o treaptă, cel implicat în complot știe mai mult, e mai puternic și are o responsabilitate mai mare. La vîrf, acolo unde ajung firele tuturor intrigilor și de unde pleacă ordinele, tronează o autoritate suverană definită deopotrivă ca implacabilă și invizibilă. Gradele înalte, scrie abatele Barruel, trebuie să rămînă necunoscute gradelor inferioare. Ești mai supus cînd primești ordine de la un necunoscut decît atunci cînd le primești de la
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o facem. Și, pentru a nu ieși dintr-un același cadru documentar, ne referim la un text singular extras din Evreul rătăcitor al lui Eugène Sue, din care vom cita cîteva pasaje mai ample. Se știe, probabil, că dincolo de agitația intrigilor și a personajelor, epicul romanului-foileton al lui Eugène Sue următește în primul rîtid o afacere ocultă de acaparare a unei moșteniri. E vorba de o bogăție fabuloasă, lăsată ca moștenire, la sfirșitul secolului al XVII-lea, de un oarecare Rennepont
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu un proces de producere a demonstrațiilor. În fapt, se poate spune că toate aspectele cu adevărat creative ale cercetării matematice preced scenariul demonstrației. Pentru a dezvolta și mai mult metafora "scenariului"10, trebuie să începi cu ideea, să dezvolți intriga, să scrii dialogul și să oferi instrucțiunile regizorale. Putem considera că producția propriu-zisă este "dovada": implementarea unei idei. În matematică, mai întâi vin ideile și noțiunile, apoi vin întrebările și problemele. În acest stadiu începe cercetarea soluțiilor, căutarea unei metode
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
acolo sub cireșii și prunii din livadă. În felul acesta se simțeau mai apropiați de ei și după moarte. Neintrând În contact nici cu grecii din Principate și nici cu turcii, n-au cunoscut slăbiciunile acestora: lingușirea, goana după căpătuială, intrigile de tot felul, trândăvia corpului și a spiritului, pasiunile lascive și pasivitatea. Nu găsesc lipsit de importanță la acești oameni folosirea frecventă, În diverse Împrejurări, a cuvântului noroc, intrat În limba noastră din slava veche (norokŭ). Se știe că Înțelesurile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
politicii, chiar dacă unul este ,,un ratat care ia cunoștință de ratarea lui” (vol.I, p.409), iar celălalt este grotesc prin excelență. Scriitorul Ciru Partenie este și el un alt model de personaj-suport prin intermediul căruia Eliade reușește să creeze o intrigă admirabilă bazată pe tema dublului, dar și să introducă în roman concepții proprii referitoare la arta scrisului. Prezența directă a lui Partenie este minimă, dar el există mereu prin asemănarea fizică uluitoare cu Ștefan Viziru și prin manuscrisele pe care
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
59a17-21) Către aceste aspecte prezentate de Aristotel își îndreaptă atenția și P. Ricoeur atunci când definește modul de compunere a textului în cazul povestirii. Filosoful subliniază cu precizie că muthos ca "asamblare de acțiuni săvârșite" este o operație de punere în intrigă: "punerea în intrigă constă îndeosebi în selectarea și aranjarea evenimentelor și acțiunilor povestite, care fac din fabulă o povestire "completă și unitară" cu început, cuprins și sfârșit" (1986: 13). Ceea ce transpare din întreaga fabulă ca fiind adevărat (adică din Text
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aspecte prezentate de Aristotel își îndreaptă atenția și P. Ricoeur atunci când definește modul de compunere a textului în cazul povestirii. Filosoful subliniază cu precizie că muthos ca "asamblare de acțiuni săvârșite" este o operație de punere în intrigă: "punerea în intrigă constă îndeosebi în selectarea și aranjarea evenimentelor și acțiunilor povestite, care fac din fabulă o povestire "completă și unitară" cu început, cuprins și sfârșit" (1986: 13). Ceea ce transpare din întreaga fabulă ca fiind adevărat (adică din Text) este la fel de adevărat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a se pune pe). m 3 = Parcursul procesului (a continua să) m 4 = Sfârșitul procesului (a termina de). Pentru a trece de la simpla succesiune liniară și temporală de momente (m1, m2 etc.) la povestirea propriu-zisă, trebuie să operăm punerea în intrigă, să trecem de la succesiunea cronologică la logica singulară a povestirii care introduce o problematizare, prin intermediul a două macro-propoziții narative Pn2 și Pn4 extrem de importante, inserate între situația inițială și debutul procesului (Pn1) și între proces și situația finală (Pn5). Înainte de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a povestirii care introduce o problematizare, prin intermediul a două macro-propoziții narative Pn2 și Pn4 extrem de importante, inserate între situația inițială și debutul procesului (Pn1) și între proces și situația finală (Pn5). Înainte de a intra în logica singulară a punerii în intrigă, precizând cel de-al cincilea criteriu (E) de definire a povestirii, putem reflecta asupra importanței macro-propozițiilor Pn2 și Pn4, revenind asupra primei secvențe paragraf din Prințesa și bobul de mazăre (exemplul (8) pagina 41). Într-adevăr, primele două propoziții nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
următoarea definiție: "Pentru a începe o fabulă, se introduc motive dinamice care distrug echilibrul situației inițiale. Ansamblul motivelor care destabilizează echilibrul situației inițiale și care pun bazele acțiunii se numește nod. De obicei, nodul determină întreaga desfășurare a fabulei iar intriga se reduce la variații ale motivelor principale, introduse de către nod. Aceste variații se numesc peripeții (trecerea de la o situație la alta)" (1965: 274). În exemplul nostru, propozițiile [d] și [e] formează nucleul de acțiune al acestor peripeții sau macro-propoziția Pn3-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mod logic, din Pn4-Rezolvarea decurge din Situația finală (sinteza-deznodământ la Tomașevschi). Această mișcare logică este subliniată aici de către conectorul ÎN CONSECINȚĂ și Situația-finală-Pn5 arată cititorului, odată cu întoarcerea subiectului, eșecul căutării. Putem spune că macro-propozițiile Pn2 și Pn4 asigură punerea în intrigă a bazei oricărei secvențe și că articularea logică prevazută de către Tomașevschi Teza-Pn2 + Antiteza-Pn4 + Sinteza-pn5 constituie structura punerii în intrigă. Această punere în intrigă este precizată de către cel de-al cincilea criteriu. (E) Cauzalitatea narativă a punerii în intrigă: "Povestirea explică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ÎN CONSECINȚĂ și Situația-finală-Pn5 arată cititorului, odată cu întoarcerea subiectului, eșecul căutării. Putem spune că macro-propozițiile Pn2 și Pn4 asigură punerea în intrigă a bazei oricărei secvențe și că articularea logică prevazută de către Tomașevschi Teza-Pn2 + Antiteza-Pn4 + Sinteza-pn5 constituie structura punerii în intrigă. Această punere în intrigă este precizată de către cel de-al cincilea criteriu. (E) Cauzalitatea narativă a punerii în intrigă: "Povestirea explică, coordonează, trasează dar și înlocuiește ordinea cauzală cu înlănțuirea cronologică" (Sartre 1947: 147) În celebra sa "Explicație a Străinului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
arată cititorului, odată cu întoarcerea subiectului, eșecul căutării. Putem spune că macro-propozițiile Pn2 și Pn4 asigură punerea în intrigă a bazei oricărei secvențe și că articularea logică prevazută de către Tomașevschi Teza-Pn2 + Antiteza-Pn4 + Sinteza-pn5 constituie structura punerii în intrigă. Această punere în intrigă este precizată de către cel de-al cincilea criteriu. (E) Cauzalitatea narativă a punerii în intrigă: "Povestirea explică, coordonează, trasează dar și înlocuiește ordinea cauzală cu înlănțuirea cronologică" (Sartre 1947: 147) În celebra sa "Explicație a Străinului" (1943), Sartre pleacă de la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
punerea în intrigă a bazei oricărei secvențe și că articularea logică prevazută de către Tomașevschi Teza-Pn2 + Antiteza-Pn4 + Sinteza-pn5 constituie structura punerii în intrigă. Această punere în intrigă este precizată de către cel de-al cincilea criteriu. (E) Cauzalitatea narativă a punerii în intrigă: "Povestirea explică, coordonează, trasează dar și înlocuiește ordinea cauzală cu înlănțuirea cronologică" (Sartre 1947: 147) În celebra sa "Explicație a Străinului" (1943), Sartre pleacă de la această definiție a povestirii pentru a explica de ce romanul lui Camus nu poate fi considerat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
neînțeles, senzații nedefinite, totul transpus în ceva foarte vag, mult prea găunos și plin de goluri pe care doar imaginația și o aproximare logică se străduiesc să o remedieze." Câteva rânduri mai jos, încercarea de narativizare ceea ce numesc punerea în intrigă este descrisă astfel: Iar acum, acum când totul s-a terminat, a încerca să redai, să reconstitui ceea ce s-a întâmplat, e ca și cum ai vrea să lipești cioburile împrăștiate, ciuntite ale unei oglinzi, încercând cu neîndemânare să le rearanjezi, obținând
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
afirmă M. Kundera, cel puțin a acestei forme ideale de raționament care este silogismul. În aceste condiții, narațiunea se bazează pe logica unui raționament și putem efectiv vorbi despre o "înlănțuire a actelor, vizibil cauzală." Logica singulară a punerii în intrigă nu are nimic de-a face cu rigoarea abstractă a raționamentelor materializate prin astfel de silogisme " Logica" narativă este perfect definită de R. Barthes atunci când vorbește despre ea ca despre o logică foarte impură, o logică aparentă, o logică endoxală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în sensul de: a face să treacă drept reală) ficțiunea, disimulând ceea ce aceasta a dirijat, [...] adică artificialul: pe scurt, fictivul" (Genette 1969: 97). Această dezagregare a logicii și a temporalității este, înainte de toate, realizată prin "logica" macro-propozițională a punerii în intrigă de care ține seama schema divizibilă în cinci; aceasta ierarhizează relațiile, de altfel cronologice și liniare, între cele cinci momente (m) al oricărui proces din interiorul unei secvențe (sau al unui întreg text): Aplicarea acestei scheme la Colomba, propusă ceva
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sentimentul de fericire trăit (logodna lui Orso și a Lydiei) și onoarea (răzbunarea Colombei). Astfel putem înțelege mai bine noțiunea de "scandare a evenimentelor" despre care vorbește U. Eco și concepția aristotelică a "unității de acțiune". Operația de punere în intrigă se bazează pe acest dispozitiv elementar care determină, bineînțeles, multiple posibilități de combinare a secvențelor de texte, în funcție de cele trei moduri de bază pe care, de altfel, le detaliază în alt studiu și care vor fi parțial ilustrate în analizele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ordonate în funcție de date, de cronici, de anale etc., poate fi declarată non narativă atât de către Aristotel, cât și de Bérardier de Bataut în eseul său Essai sur le récit din 1776: în acest caz, nu asistăm la o punere în intrigă dominată de introducerea a doi declanșatori constituiți de Complicația Pn2 și Rezolvarea Pn4. Este și cazul acestui enunț despre care U. Eco notează, în Lector in fabula, că nu poate fi nicidecum recunoscut drept un text narativ. Ieri am ieșit
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
141). Această lege nu este nicidecum pur narativă. În fapt, dacă "întâmplarea" călătoriei cu trenul nu este o povestire, înseamnă că nu face decât să enumere o succesiune de acte care corespund unui simplu script fără a pune evenimentele în intrigă. Pentru a face distincția dintre descrierea de acțiuni și povestire, vom spune că descrierea de acțiuni (despre care vom discuta la sfârșitul capitolului III) nu se subordonează criteriului punerii în intrigă (E). Să adăugăm la aceasta faptul că Orientarea Pn1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]