4,844 matches
-
ratată de personajul central este moartea tatălui, a cărui dispariție din viața fiului este resimțită treptat, sugerată prin reacțiile altor personaje, prin comportamente neobișnuite. O atmosferă tristă se insinuează în lumea micii familii, care își continuă existența cotidiană fără a intui gravitatea momentului. Dar prim-planul narațiunilor este ocupat, tezist, tot de activiști, de foști ilegaliști în confruntare cu schimbările „interne” din partid, verificați, marginalizați etc. O altă direcție a prozei lui P. este ilustrată de cărțile pentru copii. Tirbozel și
PANAITESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
interesant aspect de remarcat este, pe lângă binecunoscuta calitate a unei documentații exhaustive și a puterii de a o domina prin sistematizare și sinteză, veritabila aptitudine de ordin pur literar a evocării unei personalități, atent urmărită în succesiunea experiențelor trăite și intuită în mecanismele secrete ale vieții interioare. Atenția autorului merge în primul rând către mobilurile acțiunilor, lămurindu-le până acolo unde este posibil, și construind astfel, de fiecare dată, un destin. Plăcerea narativă, uneori chiar anecdotică a lui O. se manifestase
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
proză, comentariul extinzându-se asupra literaturii europene, prin stabilirea unor analogii, totodată cu preocuparea de a contura originalitatea și personalitatea operelor avute în atenție. Sunt traduse în limba engleză fragmente reprezentative pentru fiecare roman sau nuvelă, încât cititorul să poată intui particularitățile stilistice ale fiecărui text. Se relevă că, de pildă, Ciocoii vechi și noi ilustrează „anatomia pură”, N. Filimon nemaifiind interesat să se conformeze intrigii tradiționale, considerată ca arbitrul valorii literare; ideile devin specifice doar când plasarea în timp și
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
1983) aduce pe scenă iubirea dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu. Este reliefat caracterul irevocabil, chiar mistic, al dragostei Veronicăi, văzută ca o femeie superioară, capabilă de un sentiment mai presus de contingențele vieții, având și meritul de a fi intuit mai bine decât alții genialitatea poetului. Fericirea mea (pusă în scenă la Teatrul Național din București în 1939 și la Cluj în 1947) și Ana Ipătescu (piesă ocazională, publicată în 1983) sunt alte titluri de piese, alături de traducerile Ultima noutate
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
lor mângâiere, pentru cei dragi. Când nu mai sunt în preajmă nici flori parfumate, nici cărți de preț, avem ca daruri, pentru cei iubiți, „o samă de cuvinte”... În sfârșit, cunosc orgoliul - o bestie crescută și modificată genetic prin universități. Intuiesc minciuna de a te vedea în slujba unui crez, când ești doar glod și cenușă. Știu înșelarea de a te crede menit să-i instruiești pe alții când abia silabisești alfabetul Vieții cele noi. La fel, ispita de-a cădea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
revelației rezumă îndemnul lui Filip către Natanael: „Vino și vezi”! (Ioan 1, 45) - fără să poată provoca însă și adopția filială. Revelațiile orizontalei geograficetc "Revelațiile orizontalei geografice" Cum spuneam deja, în epoca lui Cristofor Columb (1451-1506), puțini ar fi putut intui complexitatea geografică, culturală și religioasă a lumii moderne. Luându-și revanșa după secole lungi de indiferență față de dimensiunea orizontală a istoriei și a lumii, modernitatea începe să ridice noi punți în cunoașterea alterității. Simțul pentru mirare deja pietrificat în numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sa pneumatică în istorie, textul golit de rădăcini poate înșela, sminti și chiar ucide (II Corinteni 3, 6). Nici o interpretare nu trebuie să uite autoritatea (Marcu 1, 22) unică a autorului, exegetului, hermeneutului și învățătorului Scripturii. Așa cum adepții alegoriei vor intui, limitele autorității lui Hristos sunt „limitele” dumnezeirii Sale. Numai Cuvântul poate depăși, în Duhul, litera Scripturii, fără a o contrazice 2. El domnește peste ziua sabatului încă dinaintea instaurării legii. „Hristos nu se opune deloc materialității literei (precum exegeții ziși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unei aniversări ca și cum n-ar fi vorba despre cea mai dragă sărbătoare a clasei muncitoare din lumea Întreagă. (Ă). Poetul trebuie Încă odată să-și revizuiască nu numai mijloacele de expresie ci Însăși gândirea sa poetică, felul său de a intui și de a simți realitatea, de a pătrunde aspectele multiple, mereu mai bogate ale vieții noi, clocotitoare și gigantice. Fără o temeinică pregătire ideologică lucrul acesta nu va fi posibil. Poetul trebuie să-și Însușească metoda marxist-leninistă nu ca un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reproduc aici doar câteva, urmând să Întregesc succesele poeziei anului, așa cum au fost ele Înregistrate de comentatorii și criticii literari, Într-un fel și mai succint: ca bibliografie În note6. Aceasta nu numai pentru că, după atâtea extrase și citate, cititorul intuiește, deja calapodul ci și pentru că, În general, mă conduc după porunca „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Bine, bine, veți zice, atunci de ce tot acest demers? Pentru că cineva trebuia s-o facă, pentru că cei care ar trebui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pune accentul pe importanța trăirii emoției personajului, pentru ca trupul să o poată traduce corect. Această metodă a făcut înconjurul lumii și a fost adoptată de Lee Strasberg și Elia Kazan, de la Actor’s Studio din New York. Acum un secol, Stanislavski intuise lucrurile pe care le descoperim acum foarte concret: tehnica actorului. Vezi: Constantin Stanislavski, La technique de l’acteur, Moscova, 1926, 2 vol. Lucru descris foarte bine de Boris Cyrulnik, în lucrarea sa La naissance du sens, Hachette Littérature, Paris, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
contestă, mai întâi, că oamenii, ca ființe raționale imperfecte, posedă ceva de felul unei intuiții intelectuale. Prin aceasta el se delimitează net de raționaliștii dogmatici ai vremii sale, de genul lui Crusius. Intelectul omenesc poate doar să gândească, nu să intuiască. Tocmai în aceasta constă, după Kant, deosebirea dintre intelectul omenesc și intelectul divin. În al doilea rând, Kant neagă faptul că noi am putea obține cunoaștere prin intuițiile sensibile. Faptul că nu a realizat această imposibilitate, orientându-se spre deducția
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este deopotrivă necesar să ne facem conceptele sensibile (adică să le adăugăm obiectul în intuiție), precum și de a ne face intuițiile inteligible (adică să le supunem conceptelor). Aceste două facultăți sau capacități nu-și pot schimba funcțiile. Intelectul nu poate intui nimic, iar simțurile nu pot gândi nimic. Numai din faptul că ele se unesc poate izvorî cunoașterea.10 Intuiția sensibilă oferă, așadar, conținutul cunoașterii noastre, conceptele intelectului îi dau forma. Fără intuiție cunoașterea nu are conținut și este, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cunoaștere mai mult sau mai puțin adecvată a realității 23. Orice cunoaștere este, potrivit naturii sale, cunoașterea unor relații, a unor raporturi exprimate prin concepte și corelații între concepte. Doar caracteristicile structurale ale lumii sunt accesibile cunoașterii. Conținutul îl putem intui, resimți în mod subiectiv, dar nu îl putem cunoaște. Cunoașterea este simbolică în sensul că reprezintă o descrierea structurală a faptelor printr-un sistem de semne. Intuițiile oferă doar materia cunoașterii. Ele sunt subiective; cu alte cuvinte, ele sunt ale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
obiectivitate care distinge cunoștințele autentice de reprezentările subiective este dată, așadar, de aplicarea categoriilor intelectului pur materiei oferite de intuiție. Fără intuiții conceptele intelectului rămân „pure forme de gândire”, care nu ne oferă cunoștințe despre obiecte determinate. Intelectul omenesc nu intuiește nimic. O cunoaștere despre transcendent nu este, prin urmare, în principiu posibilă. Limitele cunoașterii noastre despre realitate vor fi întotdeauna limitele experienței noastre. Acestea sunt rezultate ale analizei critice a granițelor cunoașterii cu valoare obiectivă pe care, așa cum am arătat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Regan fusese un războinic, implicat în luptele pentru independența Irlandei, Owen Taylor, șoferul familiei Sternwood, era tot un fel de cavaler, călare pe caii-putere ai Buick-ului în care avea să-și afle moartea. Descoperind adevărul, Marlowe iese din armura cavalerească, intuind că în lumea reală valorile onestității, ale curteniei și generozității n-au nici o trecere. Vivian Sternwood își imaginează că poate fi, la rândul ei, agresivă pentru a-și impune punctul de vedere. Nu va reuși, în ciuda felului tăios de a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
principal. Datele biografice ale eroului nu diferă fundamental de ceea ce știm din The Big Sleep, iar caracteristicile sale comportamentale rămân neschimbate. Ironia, detașarea cinică de realitate, brutalitatea reacțiilor verbale sunt trăsături greu de desprins de imaginea detectivului. Raymond Chandler a intuit că a dat peste o mină de aur și n-a ezitat să o exploateze intensiv. Contemplarea ironică a realitatății înconjurătoare și refuzul de a se lăsa luat prin surprindere - sedus, derutat, încolțit - sunt atuuri de care autorul s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
aprins de dezbatere al anilor de după război. De altfel, atacurile la adresa lui au venit doar după încheierea războiului, când bilanțul Holocaustului a transformat radical perspectiva istorică, răsturnând modalitățile de raportare la una din cele două mari tragedii ale secolului XX. Chandler intuiește primejdiile ce-l pasc și încearcă să înăbușe din fașă riscul de a fi anexat unei direcții pe care o resimțea profund străină: Sunteți suficient de amabilă să nu mă acuzați de antisemitism. Vă sunt recunoscător, deoarece mă obosește înfiorător
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
el îmbrățișează, submisiv, realitatea așa cum i se înfățișează ea. În The Big Sleep, Marlowe lăsa impresia că-și alege clienții și metodele. Aici, lesa e mult mai scurtă și capacitatea de a-și impune punctul de vedere - drastic limitată. Marlowe intuiește, de la bun început, că va fi obligat să joace pe un scenariu scris de adversari. Acesta e motivul pentru care nu deleagă nimic din îndatoririle ce-i revin: mișcându-se pe un teren nisipos, el ajunge rapid la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
propulsat, miraculos, în lumea milionarilor - fără a face nici cel mai mic efort și fără a poseda calitățile obișnuite ale parvenitului. Înălțat pe un soclu de artificialitate și conformism, Marlowe - ăsta e adevărul! - ne cam plictisește. Robert B. Parker a intuit această primejdie și prima sa grijă a fost să-l țină pe detectiv cât mai departe de vila închiriată de Linda Loring și chiar de Linda însăși. În cursul anchetei, Marlowe va petrece mai multe nopți la Los Angeles, va
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
inevitabil, într-o astfel de oază morbidă. Resthaven - ironia numelui („paradisul liniștii”) nici măcar nu trebuie subliniată - nu este, însă, nici pe departe un port în care acostează doar suferinzii psihic, ci și un adăpost pentru mârșăviile neștiute ale lumii. Marlowe intuiește corect că forța unui om ca Bonsentir nu provine doar din puterea „acelor și a pilulelor”, ci și din complicitatea cu monștrii lumii interlope. În gamă minoră, aproape parodică, locul amintește de bolgiile dantești, populate de personaje deșucheate, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pe care îl suspecta că favorizează deținuții. Mai mult decât atât, el a susținut în timpul anchetării sale că a încercat să oprească torturile, dar a fost „sfătuit” de ofițerii politici să nu se amestece. Rolul acestui proces este greu de intuit. Întrucât nu a fost un proces public, iar acuzații au avut mai degrabă roluri periferice în organizarea și punerea în scenă a crimelor, pare să fie vorba doar despre răfuieli politice și inventarea de țapi ispășitori. Nu există prea multe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
termine facultatea, a lucrat ca muncitor electrician și a fost șicanat de Securitate până prin 1980. Octav Grama 2tc "Octav Grama2" A fost închis în aceeași cameră cu Eugen Țurcanu la Suceava, în perioada de dinaintea proceselor, astfel că este greu de intuit ce fel de discuții a purtat cu acesta, dar Țurcanu îl menționează, alături de Lucian (Haralambie) Pascaru, ca fiind singurul deținut care avea aceleași vederi cu el. A fost transferat la Gherla, probabil în iunie 1950, și a colaborat intens cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
diplomație, beneficiind de suportul lui Emil Bodnăraș. Cert este că Țurcanu abandonase din copilărie simpatiile pentru Legiune (avea 16 ani când a renunțat la activitatea sa în cadrul Frățiilor de Cruce) și se angajase pe un cu totul alt drum, probabil intuind bine evoluția istoriei. Ne-au rămas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de victimele lui. Dumitru Bordeianu îl înfățișează drept un bărbat frumos, ieșit din comun, cu capul mare, însă cu trăsături fine, fruntea lată, buze senzuale, părul castaniu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un agresor pândea în spatele victimei cu un obiect foarte ascuțit poziționat sub ceafă. Buracu spune că, la un moment dat, a încercat să se sinucidă lăsându-și cu repeziciune capul în jos spre obiectul ascuțit, dar agresorul său i-a intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură 1. Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu eșecuri, din cauza atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să-și suprime viața înghițind un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ale sale sunt, ce-i drept, diferite. Exempletc "Exemple" Mecanismul denegării, luat în primul sens al termenului, apare frecvent în răspunsurile la testele proiective. Se întâmplă, într-adevăr, ca subiectul să se detașeze de un răspuns a cărui replică o intuiește vag, tocmai în timp ce îl formulează. Astfel, în răspunsurile la DPI, Perron (1969) evidențiază următoarele denegări: „În mod sigur, cel atacat nu este un băiat; ăsta nu-i un accident; copilul din imagine nu este mort; am putea crede că e
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]