3,057 matches
-
mai puțin adevărat însă că a compus-o întocmai ca pe o epopee de destine personale și de forme, cu un inimitabil dar al narației și o capacitate de descripție, de explicare (adică desfășurare a fenomenului artistic) rar întîlnite în istoriografia literară universală. Istoria literaturii române, compendiu apărut într-o primă ediție în 1945 și în ediția a II-a revăzută în 1946, este tot o epopee, dar, de data aceasta, nu de eroi, ci de forme, mai degrabă o dramă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acest veac, avântul de cultură e mare, în Moldova, ocrotit de Ștefan cel Mare, pe când în Muntenia "împrejurările au fost și mai puțin prielnice... și rodul învățăturii a răsărit și mai slab"2 . În Moldova, în acest veac, apare și istoriografia, bineînțeles în slavonește. Existența unor scrieri istorice, oricât de rudimentare, e un mare pas spre cultură. În toată vremea, cultura slavonă a fost mai serioasă în Moldova. În acest veac al XVI-lea, ne spune dl Iorga, chiar caligrafia e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Trei-Ierarhi, existau în Moldova mulți diaci, care întrebuințau cu pricepere limba slavonă, nu ca în Muntenia, unde cărturarii, mult mai slabi și nepregătiți, se foloseau de formulare și dicționare. Așadar, prin traducerile făcute sub influența husită, prin cultura slavonă, prin istoriografia slavonă, exista în Moldova o mai mare deprindere culturală, se acumulase un mai mare fond pentru viitoarea tradiție, care ne interesează. De la traducerile maramureșene începe cultura care va forma tradiția moștenită de veacul al XIX-lea. Dar ceea ce e fără
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cuvîntul got introducînd în text informații false după modă și nărav pentru a merge în favoa- rea iudeo-creștinismului. Ne mai amintește că goții au luat legile lor de guvernare de la geți pe care le nu-mește leges bellagines, fapt neacceptat de istoriografia română. Realitatea istorică este alta chiar dacă ei umblă cu părul în ochi! Bastarnii au conviețuit cu geții de la mijlocul secolului lV î.e.n. pînă la sfîrșitul secolului lV e.n. cînd au plecat spre vest. În această perioadă de peste 750 de ani
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de M. Eminescu și publicate în diferite articole, restul, după spusa unora, nu au valoare pentru cultura română chiar dacă multe din informațiile pe care le voi da în continuare sînt tot din această sursă! Ca o ciudățenie, dar tot a istoriografiei române, numele întemeietorilor regatului valah de la sudul și nordul Dunării, transformat apoi în regatul vlaho-bulgar, este scris de români sub forma Asan iar bulgarii îl scriu Asen, întocmai cum apare și pe tăblițele de plumb, ceea ce arată că ei știau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
selectiv) • Am purtat steaua galbenă, Inge Deutschkron • Am vrut unitatea Germaniei, Helmult Kohl • Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Charlotte Sibi. Demoiselle de français. Domnișoara de franceză, Olivier Dumas • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica • Misiunile mele diplomatice, Trandafir Djuvara • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Călinescu, Ist. lit. (1941), 823, Ist. lit. (1982), 907; Matei Alexandrescu, „Poezii chinezești”, „Basarabia”, 1943, 644; Aurel Vasiliu, „Poezii chinezești”, „Revista Bucovinei”, 1943, 12; Lucian Costin, Din viața scriitorilor, București, 1944, 114-116; Bucur, Istoriografia, 391-392; Traian Cantemir, N. Tcaciuc-Albu, istoric literar și beletrist, ALIL, seria B, t. XXXII, 1988-1991; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 305-306 . G. B.
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
1688-1821), I-II, pref. edit., București, 1969, Scrieri istorice, I-II, pref. edit., București, 1971; Scrisori către N. Iorga, I-II, București, 1972. Repere bibliografice: N. Iorga, Istoria românilor, I, partea I, București, 1936, 5; Perpessicius, Opere, V, 196-197; Bucur, Istoriografia, 484-485; Dicț. scriit. rom., 547-548; Firan, Profiluri, II, 290-292. I. D.
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
Ipostaze, 101-115; Râpeanu, Interferențe, 229-235; Cristea, Interpretări, 24-31; Manolescu, Poezia, 56-61, 199-207; Piru, Varia, I, 271-273, 478-480, II, 411-414; Rotaru, O ist., II, 750-757; Stănescu, Poeți, 151-154; Zaciu, Colaje, 41-45; Dinu Pillat, „Studii de literatură universală”, RITL, 1973, 3; Bucur, Istoriografia, 547-551; Drăgan, Reacții, 157-161; George, Sfârșitul, I, 251-256; Grigurcu, Idei, 27-36; Raicu, Structuri, 126-131; Săndulescu, Citind, 197-201; Tomuș, Răsfrângeri, 175-180; Felea, Secțiuni, 24-29; Nițescu, Repere, 16-20; Piru, Reflexe, 251-255; Barbu, O ist., 209-211; Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 145-148, 192-201
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Walther von der Vogelweide”, „Revista germaniștilor români”, 1934, 2; Scriitorul Virgil Tempeanu la 50 de ani, Fălticeni, 1939; Perpessicius, Opere, IX, 418-422; Florin Manolescu, „Cântecul Nibelungilor”, CNT, 1965, 14; Emil Manu, Comparatismul românesc interbelic, în Ist. comp. Rom., 174-176; Bucur, Istoriografia, 290-291; Marin Manu Bădescu, Oameni de seamă ai Liceului „Nicolae Bălcescu” Pitești, București, 1975, 92-97; Maria-Luiza Ungureanu, „Cântecul Nibelungilor”, SLU, 1978, 158-160; Horst Fassel, „Das erhält jung und ist ein Gewinn”. Gespräch mit dem Germanisten Virgil Tempeanu, „Karpatenrundschau”, 1981, 10
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
o convorbire cu Ion Vlasiu, iar N. Papatanasiu realizează un interviu cu Liviu Rebreanu. În paginile revistei există numeroase necrologuri (Panait Istrati, Gib I. Mihăescu, Mateiu I. Caragiale ș.a.). Articolele sunt în strânsă legătură cu istoria și politica (I. D. Suciu, Istoriografia ardeleană, Andrei Constantin, Comunismul în România și Codreanu - Maniu) sau se referă la critica și istoria literară: Silviu Herescu, Mișcarea literară în anul 1934, Sever Bocu despre Iulian Grozescu și Vincențiu Bugariu, Const. A. Gâdei, Critică de creație și constatativă
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
destul de vast capitol al literaturii române, bogat reprezentat până în zilele noastre, e dificil; volumele de 32 studiu introductiv 56. N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, studiu introductiv de Valeriu Râpeanu, Ed. Minerva, 1976, p. XXXII. 57. Enciclopedia istoriografiei românești, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978, p. 43. 58. „Memoriile lui C. Bacalbașa servesc, alături de celelalte izvoare, la formarea unei imagini cât mai reale asupra desfășurării vieții politice din România“ (Traian Lungu, Viața politică în România la sfârșitul secolului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altădată“ (Paraschiva Cîncea, Viața politică din România în primul deceniu al independenței de stat, Ed. Științifică, București, 1974, p. 18). 59. Vol. de față, p. 46. amintiri ale lui Bacalbașa oscilează după cum observă același Silvian Iosifescu, „între memorialistică și istoriografie“, căpătând „vivacitatea și prezența însemnărilor la zi“60, așadar fiind memorii realizate la un grad mare de obiec tivitate, dar consemnate în maniera strict cronologică specifică jurnalului, datorită succesiunii riguroase pe care i-au oferit-o narațiunii rememorările prilejuite de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ritmuri și rime, București, 1892; Studii literare, I-II, București, 1892-1893; Aquarele și poezii în proză, București, 1894. Traduceri: Catulle Mendès, Sanguine, București, 1889. Repere bibliografice: Augustin Z. N. Pop, Eminescu și Bonifaciu Florescu, București, 1938; Călinescu, Studii, 184-199; Bucur, Istoriografia, 88-89; Dicț. lit. 1900, 359-361; Piru, Ist. lit., 255-256; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 236-239, 268-270; Florentin Popescu, O istorie anecdotică a literaturii române, București, 1995, 31-33; Dicț. scriit. rom., II, 283-284. S.C.
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
pe verticalitate, în detrimentul amplitudinii spațiale în sensul călătoriei odiseice (V. Voiculescu, Mihail Sadoveanu, Dan Botta). Se conturează ideea că fără a fi înlănțuit de metafizică, dar nici respingând-o, creatorul român își asigură durata în planul valorilor spirituale. Pentru ca, în Istoriografia literaturii române vechi (I, 1996), cercetătorul să reia problematica tezei sale de doctorat (Metode de cercetare a literaturii române vechi), ilustrând, de asemenea, un concept călinescian: opoziția dintre istoria literaturii de tip cultural (N. Iorga, Sextil Pușcariu, Ștefan Ciobanu) și
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, V. Voiculescu ș.a.) și de intervențiile publicistice, nu o dată acide, polemice. SCRIERI: Biografii posibile, I-III (în colaborare cu Ileana Corbea), București, 1973-1983; Profitabila condiție. Romanul aventurilor secrete, București, 1983; Itinerarii mirabile, București, 1992; Istoriografia literaturii române vechi, I, București, 1996; Întoarcerea proscrișilor, București, 1998; Noi, cei din pădure, București, 2000; Divagațiuni cu Anton Holban, București, 2001; Nicolae Cartojan regăsind calea spre Padova, București, 2001; Resemnarea Cavalerilor (în colaborare cu Ileana Corbea), București, 2002; Convorbiri
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Traduceri: Dion Cassius, Istoria romană, București, 1878; Lord Macaulay, Discursuri, București, 1895. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 16-21; N. Petrașcu, Anghel Demetriescu, București, 1931; Perpessicius, Mențiuni, IV, 159-165; Sebastian, Eseuri, 420-425; Vianu, Arta, 206-209; Călinescu, Ist. lit. (1982), 542-543; Bucur, Istoriografia, 94-98; Dicț. lit. 1900, 271-272; Dicț. scriit. rom., II, 58-61; Detractorii lui Mihai Eminescu, îngr. și pref. Al. Dobrescu, Iași, 2002, XX-XXXIII. G.D.
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
și într-o altă încercare memorabilă de sinteză, anterioară (Regenerarea literaturei române), pornind de la ideea că formarea literaturii române a fost subordonată unor obiective culturale și naționale, D. urmărește, cu inexactități și confuzii, dezvoltarea limbii române, literatura populară, literatura bisericească, istoriografia, literatura propriu-zisă, făcând și o periodizare, în bună parte judicioasă. În ediția a doua a cărții (1894), introduce un capitol despre Eminescu, în care înșiră afirmații aberante despre lirica poetului, văzută ca expresie confuză a unui spirit bolnav și dezechilibrat
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
109-127; Claudio Isopescu, Lo scrittore romeno Aron Densușianu, Napoli, 1936; E. Lovinescu, Titu Maiorescu, II, București, 1940, 211-216; Călinescu, Ist. lit. (1941), 481; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 275-276; L. Volovici, „Adversarii” Junimii (1867-1880), ALIL, t. XIX, 1968; Manolescu, Poezia, 20-23; Bucur, Istoriografia, 80-84; Georgeta Antonescu, Aron Densușianu, Cluj-Napoca, 1974; Mircea Zaciu, Densușienii, TR, 1974, 8; Dicț. lit. 1900, 273-274; Dicț. scriit. rom., II, 71-73; Detractorii lui Mihai Eminescu, îngr. și pref. Al. Dobrescu, Iași, 2002, XXVII-XL. L.V.
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
de ideal în filosofia românească interbelică. Colaborează la „Viața românescă”, „Jurnalul literar”, „Universul cărții”, „Literatorul”, „Manuscriptum” ș.a. Preocupat de filosofia sistematică și de istoria filosofiei, dar și - într-un mod devenit cu timpul precumpănitor - de confluența dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia și publicistica/eseistica literară, D. a editat lucrări biobibliografice, de terminologie și documentaristică filosofică și sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
Repere bibliografice: Iorgu Iordan, Nicolae Drăganu (1884-1939), „Societatea Română de Lingvistică”, 1942, seria I, memorii, 1; Perpessicius, Opere, X, 89-90; D. Macrea, Școala clujană: Nicolae Drăganu, CLG, 1961, 1; Octavian Șchiau, Un mare filolog: N. Drăganu, TR, 1969, 51; Bucur, Istoriografia, 184-187; Encicl. istoriografiei rom., 130-131; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 115-117. A.M.
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
Iordan, Nicolae Drăganu (1884-1939), „Societatea Română de Lingvistică”, 1942, seria I, memorii, 1; Perpessicius, Opere, X, 89-90; D. Macrea, Școala clujană: Nicolae Drăganu, CLG, 1961, 1; Octavian Șchiau, Un mare filolog: N. Drăganu, TR, 1969, 51; Bucur, Istoriografia, 184-187; Encicl. istoriografiei rom., 130-131; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 115-117. A.M.
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
Bogaci, Chișinău, 1966, 115-232. Repere bibliografice: Haneș, Scriitorii, 26-35; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 430-432; Gheorghe Bogaci, Isac Grecul, Alexandru Donici, Chișinău, 1966; G. Cincilei și V. Ciocanu, Donici, cuib de-nțelepciune, Chișinău, 1968; Ist. lit., II, 401-404; Gheorghe Bogaci, Pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1970, 38-48; Dicț. lit. 1900, 295-296; Scarlat, Ist. poeziei, I, 342-343; Dicț. esențial, 263-364; Florin Faifer, Fabulistul, CL, 2002, 8. F.F.
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
à l’occasion du XXX-e anniversaire de son enseignement à l’Université, București, 1940; N. I. Popa, Activitatea literară a lui Charles Drouhet, IIȘ, 1940, 9; Gh. Stănescu, Charles Drouhet și opera să, AUB, literatura universală și comparată, 1970, 2; Bucur, Istoriografia, 260-264; Valentina Agrigoroaiei, L’étude de la langue - préoccupation constante du professeur Charles Drouhet, AUI, lingvistică, ț. XXVII, 1981; Dicț. scriit. rom., ÎI, 153-155. M.M.-I.
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
Academiei (1949-1959). Întreaga viață și-o consacră identificării, ordonării și clasificării numeroaselor manuscrise ale celor mai controversate și dificile cronici din Țara Românească. Edițiile pe care le întocmește G., singur sau în colaborare, sunt foarte importante pentru înțelegerea și cercetarea istoriografiei românești anterioare secolului al XIX-lea. Ediții: Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717, introd. edit., pref. Dan Simonescu, București, 1959; Istoria Țării Românești. 1290-1690. Letopisețul cantacuzinesc, introd. edit., București, 1960 (în colaborare cu Dan Simonescu); Radu Popescu
GRECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287349_a_288678]