3,017 matches
-
relația Timișoara - Cluj-Napoca, va circula întârziat cu 4 minute pe relația Oradea - Cluj-Napoca, ca tren 11235/11238. Informații suplimentare privind circulația trenurilor se pot obține prin serviciile specializate din stațiile și agențiile C.F.R. VALI CORDUNEANU Casino Senator l Restaurant Sapori Italiano După o perioadă de reamenajare și modernizare, vineri, 22 iulie, s-a inaugurat în Calea Lugojului DN6, km 551+450, casino Senator și Restaurantul Sapori Italiano. În urma preluării de către dl Angelo Abrusci, a cărui familie deține în Italia 15 unități
Agenda2005-30-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283986_a_285315]
-
serviciile specializate din stațiile și agențiile C.F.R. VALI CORDUNEANU Casino Senator l Restaurant Sapori Italiano După o perioadă de reamenajare și modernizare, vineri, 22 iulie, s-a inaugurat în Calea Lugojului DN6, km 551+450, casino Senator și Restaurantul Sapori Italiano. În urma preluării de către dl Angelo Abrusci, a cărui familie deține în Italia 15 unități de tip Bingo, fostul casino a fost reamenajat la standarde internaționale, oferind amatorilor jocuri de noroc, ruletă, Black-Jack, Caraibian Poker, Holdem-Poker și Slot Machine. La parterul
Agenda2005-30-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283986_a_285315]
-
fostul casino a fost reamenajat la standarde internaționale, oferind amatorilor jocuri de noroc, ruletă, Black-Jack, Caraibian Poker, Holdem-Poker și Slot Machine. La parterul clădirii, în spatele Hotelului Senator, în locația fostului bar de noapte a fost dat în folosință Restaurantul Sapori Italiano cu o capacitate de 100 de locuri, unde, într-o ambianță plăcută, completată de programul piano bar, clienții pot comanda zilnic preparate culinare din bucătăria italiană. Restaurantul poate fi închiriat pentru ocazii speciale, iar în curând aici se va amenaja
Agenda2005-30-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283986_a_285315]
-
altfel de cum o bănuiam toți, avînd în minte anecdoticul conflict dintre sfarmă-blazon și "cel din urmă boier", amator de steme recompuse, Șerban Foarță face o adevărată demonstrație de forță etimologică, cu poantă: "Kara va s' zică, -n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
și cosmetică, un curs pentru cei care sunt dornici să se inițieze în utilizarea calculatoarelor personale (ei vor putea să învețe Windows Microsoft Office, navigarea pe Internet ș.a.), să învețe cursuri de limbi străine (mai precis, engleza, germana și, respectiv, italiana) și cursuri pentru cei care își propun să se familiarizeze cu unul din următoarele instrumente muzicale: acordeon, clarinet, orgă, saxofon, taragot, tobe. Amănunte privind aceste cursuri se oferă și la tel. 0257-211 918. Înscrierile se fac de luni până vineri
Agenda2004-14-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282264_a_283593]
-
pornind de la ce știm despre poet. Ce aduce în plus, acum, editorul față de precedenta sa versiune în trei volume, dintre 1985 și 1998? În primul rând, aș semnala extensia și importanța Comentariului lui George Coșbuc la Divina Comedie, tradus în italiană - poate spre a fi publicat - de către canonicul Octavian Domide. Se știe (de pildă, din relatarea lui Ramiro Ortiz, primul editor, între 1924 și 1932, al traducerii integrale) că poetul era frământat de întrebări cu privire la spiritul lui Dante Alighieri. Calificat, într-
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
memorialistul era un poliglot autentic: știa greaca din familie, franceza tot din familie, germana - din epoca studiilor universitare (în Moldova epocii sale, scriitorul trecea drept unul dintre puținii intelectuali familiarizați cu limba și cultura germană), apoi latina și destul de bine italiana; avea, de asemenea, noțiuni fundamentale de engleză și de rusă. Ajuns la Constantinopol, se afundă însă cu delicii în învățarea limbii turce. Nu știm cu cît de profunde rezultate, dar textul său e împănat de turcisme pe care autorul ni
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
aparițiile editoriale de acolo, via emoție stârnită publicului cititor de fiecare volum purtându-i semnătura, dialogurile cu ,prietenul Umberto" (Eco) și toasturile de celebrare a personalității noastre: ,Marin, sei sulla cresta dell onda!"... E însă regretabil că, deprinzând la perfecție italiana, cărturarul român pare a fi uitat gustul limbii materne, romanică și ea. Aceste pagini, de o perfectă inutilitate, abundă în fraze împiedicate, deformând caraghios și cele mai simple enunțuri. De la ,macerarea interioară" ce a ,determinat până la urmă motivarea viscerală a
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
pot oferi surprize interesante sau cel puțin descrieri înzestrate cu detalii pitorești. Ideea că printre "obiectele" care pot primi nume (străzi, vile, restaurante, hoteluri, firme, produse comerciale, instituții publice etc.) se numără și trenurile, datorată cercetătorului italian Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ al numelor de trenuri în mai multe țări, ne oferă prilejul de a examina - sumar - situația românească. La noi, atribuirea de nume unor trenuri nu era foarte frecvență în deceniile regimului comunist, fiind
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
puțin decât un german sau un japonez și au o predispoziție mai ridicată pentru fumat, dar și o preocupare mai redusă față de sănătate. În aceeași grupă cu românii sunt încadrate și popoarele care vorbesc bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca, ucraineana, ebraica sau moldoveneasca. Teoria susținută de profesorul Keith Chen nu este împărtășită, însă, de economiști și lingviști, în opinia cărora comportamentele vorbitorilor de diferite limbi variază, ele fiind influnțate de un cumul de
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
prin sursele diferite ale neologismului. Consumerism provine fără îndoială din engleză. îl găsim, în mod previzibil, în texte traduse din această limbă, în articole și documente din Internet. Cu consumism situația e mai puțin clară: corespunde perfect cuvîntului consumismo din italiană și din spaniolă, dar cum aceste limbi nu sînt principalele surse de împrumut actual, pare necesar să presupunem și o formare internă, de la consum, cu sensul preluat după modelele străine și cu forma adaptată derivării românești. Cuvîntul ridică și o
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
și o problemă semantică: englezescul consumerism are două sensuri foarte diferite între ele: unul pozitiv - de "protecție și promovare a intereselor consumatorilor" - și altul mai curând negativ - de "preocupare (excesivă) spre achiziționarea de bunuri" (cf. Oxford English Dictionary, 1999). în italiană, limbă cu care e foarte util să comparăm româna în ceea ce privește sistemul derivativ și adaptarea termenilor străini, s-a produs o anumită specializare: consumerismo (preluat din engleză) s-a specializat cu sensul de "mișcare de apărare a consumatorilor", fiind dublat de
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
clar negativ, implicînd o interpretare ideologică și morală, legat de formula "societate de consum". Familia lexicală a cuvîntului, deja destul de bogată (consumista "consumist", "protagonist sau victimă a consumismului", consumistica "consumistică; doctrina consumismului", consumistico "consumistic", adjectiv, C. Quarantotto, Dizionario del nuovo italiano, 1987), a intrat în mare parte în dicționarele generale (cf. Zingarelli 1996). Dispunem de atestări în română, furnizate de Internet, pentru ambele forme: sînt ceva mai numeroase cele pentru consumism: "despre colectivism și consumism" (arhiva Lumea Magazin); "lume trăind obsesii
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
unei cărți scrise cu inteligență, umor și competență filologică: Cum se face o teză de licență, de Umberto Eco. Apărea în română (în 2000, la Editura Pontica, în traducerea lui G. Popescu) la ceva vreme după prima ei ediție în italiană (Bompiani, 1977); cu toate diferențele de tradiție universitară, ar fi putut deveni foarte folositoare și la noi, pentru că experiența îndelungată a profesorului Eco, cultura și umorul său erau surse de înțelepciune și sfaturi practice atît pentru studenții aflați în pragul
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
mult mai curat și poate fi citit acum cu folos și plăcere, fără enervări permanente. Au mai rămas totuși cîteva greșeli, de pildă în secvența: "un student de la școala medie superioară care se îndreaptă spre universitate" (2006, p. 11). În italiană, termenul studente (etimologic: "care studiază") se folosește și pentru elevi din ciclurile preuniversitare; iar "școala medie superioară" se poate traduce foarte simplu prin liceu. Cea mai absurd-comică eroare - păstrată, într-o formulare diferită - mi e pare cea din Concluziile cărții
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
cu certitudine de la premisa că afirmația sa e complet adevărată, dar numai atunci când o întoarcem pe dos. În plus, mai este cunoscut faptul că Bernhard i-a apreciat mult pe Kant și Schopenhauer, dar mai mult traduși în engleză și italiană decât în germana originală, fiindcă aceste variante străine i se păreau mai elegante, eliberate de exprimări greoaie inutile tipice limbei germane. Aceeași întrebare l-a preocupat și pe Goethe, iar concluzia la care a ajuns, nu era prea bună pentru
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
Cavalieri. A fi iubit de Michelangelo de C.D. Zeletin, traducerile acestuia din sonetele lui Michelangelo dedicate lui Cavalieri, reproduse împreună cu notele din volumul (epuizat de mult) apărut în BPT în 1986. Acestora, Ștefan Bălan le-a adăugat și originalele în italiană, astfel încît cititorul să poată aprecia dificultatea și fidelitatea traducerii. Reproducem la rîndul nostru, pentru dvs., celebrul sonet 89, scris în 1534, în tălmăcirea lui C.D. Zeletin: "Cu ochii tăi văd o lumină lină,/ ce-n ochii-mi orbi nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
pot imagina ce s-ar întâmpla dacă n-aș reciti măcar vreo câteva zeci de pagini din cărțile mele fetiș, legate indestructibil de ideea de vară: "Ghepardul" lui Lampedusa și "Grădinile Finzi-Contini", al lui Giorgio Bassani (deși am greutăți cu italiana, o minunată prietenă mi-a făcut cadou un exemplar în limba originală!) După care voi simți, desigur, nevoia să revăd și filmele inspirate de aceste cărți ("Ghepardul", de Luchino Visconti, mi se pare și acum una din primele zece capodopere
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
drept operele sale cele mai bune. Încăperi ferecate apare în 2011, are succes, ca și Umbra vântului, mai întâi în Germania: prima ediție dispare din librării și, după o săptămână, iese a doua ediție. Au apărut deja și traduceri în italiană și portugheză, în greacă și franceză. Lista țărilor unde urmează să fie publicată crește mereu: Olanda, Suedia, Norvegia, Brazilia, Polonia, Israel. La noi are privilegiul unei foarte frumoase traduceri, datorate scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Romanul recent, El aire que respiras, surprinde
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
prin termenul sfidare; e de altfel interesant că și în alte limbi romanice pare a fi fost o oscilație asemănătoare, în care cel care a câștigat teren a fost tocmai cuvîntul corespunzător românescului sfidare ( în franceză: défi față de provocation, în italiană: sfida față de provocazione). Probabil că în română conotațiile negative ale lui sfidare au fost totuși mai mari decît cele ale cvasi-sinonimului provocare. În Internet abundă atestările acestuia din urmă: "o provocare pentru management", "o mare provocare pentru Guvern" ( adevarul.kappa
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
monografia despre Yoga redactată în limba franceză e prima care a intrat pe calea regală în lumea savanților. E drept că publicase și anterior în franceză un eseu într-o revistă mai puțin cunoscută șLogosț și alte două eseuri în italiană, în prestigioasa revistă a lui Ernesto Buonaiuti: Il problema del malo e delle liberazione nella filosofia samkhya Yoga (1930) și Il rituale hindu e la vita interiore (1932). Pe lângă acestea, preocupările lui orientalistice fuseseră materializate în textele apărute în limba
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
după documentul de indentitate al reprezentantului firmei din Italia care depune actele și procura din partea firmei; angajamentul firmei italiene privind respectarea legislației în materie de sănătate și securitate ( D.L. nr. 626/1994 și D.L. nr. 4941/1996); angajamentul firmei contractoare italiene de a verifica legalitatea contribuțiilor sociale în ceea ce privește firma executoare ( D.L. nr. 276/2003, art. 86, par. 10); angajamentul firmei contractoare italiene de a garanta muncitorilor străini condiții de muncă, de salariu și alte drepturi egale cu cele prevăzute pentru cetățenii
Agenda2005-51-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284502_a_285831]
-
legislației în materie de sănătate și securitate ( D.L. nr. 626/1994 și D.L. nr. 4941/1996); angajamentul firmei contractoare italiene de a verifica legalitatea contribuțiilor sociale în ceea ce privește firma executoare ( D.L. nr. 276/2003, art. 86, par. 10); angajamentul firmei contractoare italiene de a garanta muncitorilor străini condiții de muncă, de salariu și alte drepturi egale cu cele prevăzute pentru cetățenii italieni ( D.L. nr. 72/2000); declarația de responsabilitate în ceea ce privește cazarea muncitorilor străini; documentația care să ateste existența firmei străine și efectiva
Agenda2005-51-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284502_a_285831]
-
fost deplină! "Preludiul la unison" a fost intonat de grupul corzilor cu claritatea unui inspirat parlando rubato, iar polifonia "Menuet-ului lent" din prima Suită enesciană a dispus de echilibru, de flexibilitate; realizarea simfoniilor a 2-a de Beethoven și "Italiana" de Felix Mendelssohn Bartholdy s-a constituit în magistrale cursuri de orchestră, de muzică, de inspirată concentrare a expresiei, de logică privind construcția frazei; iar aceasta în ciuda intonării mult prea grăbite a finalurilor, tempouri posibil de utilizat în cazul marilor
Enescu și muzica lumii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8128_a_9453]
-
anii 1861 și 1865, după care aceasta a fost mutată la Florența și ulterior la Roma, în 1870. Această pierdere a fost o lovitură dură, orașul trebuind să se reinventeze ca centru manufacturier și industrial. În 1899 este înființată Fabrica Italiana Automobili Torino - FIAT. În secolul al XX-lea, Torino trece printr-o fază de dezvoltare culturală și economică intensă, localitatea fiind invadată de imigranți din regiunea Veneto și sudul Italiei. În prezent, orașul se află într-o perioadă de incertitudine
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]