5,069 matches
-
de mine, cu un sentiment de neliniște că s-ar fi putut totuși să nu aibă loc, și atunci nici lumina ciudată care le însoțește azi în amintire și pe care o să încerc în aceste însemnări s-o scot la iveală, să nu fi existat... MAREA CĂLĂTORIE Nicăieri nu a fost timp în cele o mie de pagini ale Moromeților să descriu călătoria pe care a făcut-o Niculae cu tatăl său, la vârsta de doisprezece ani, la CîmpuLung, unde dorința
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cu un sinistru brîu negru, viermuiau, în numai cincisprezece bănci, copiii celor două clase comasate de el. De la ușă te izbea duhoare de viermină. Neobișnuiți să se spele, unii cu rufe urinate, alții cu capetele tunse în scări dînd la iveală coptura unor bube dulci, plozii ședeau lipiți ca mormolocii într-o baltă, respirînd propria putoare. Cînd prima oară îl suplinisem pe Costică, prost inspirat, le-am dat pruncilor o dictare. O clipă gălăgia încetă. Auzeam doar foșnet de caiete. Urmă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a cincea. Când a intrat la liceu, a pus ochii pe nimeni alta decât pe una dintre fiicele directorului de acolo. Era frumos, știa să glumească și să se poarte. Proasta i-a căzut la așternut, a ieșit totul la iveală În comuna În care se afla liceul și directorul turbase. A pus niște hăndrălăi din clasele mari să-l deznoade În bătaie, ceea ce ăia s-au și grăbit să facă - fiind oarecum geloși pe succesul mucosului de clasa a noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
grămadă cu alte hârtii fără Însemnătate În arhiva sa personală și abia peste trei veacuri, când satul Fierești avea să-și modifice fonetic numele În Herești și când locuitorii s-au răsculat Împotriva unor arendași cam hulpavi, a ieșit la iveală și plânsul scris al lui Cocrișel: un tânăr locotenent al Armatei trimise să-i potolească pe țărani aproape că a călcat cu cizma pe acel document ce zăcea alături de altele, distruse de foc ori de furia răsculaților care căutaseră degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lângă ea. Își sufla mânecile, Își punea pe cap, ca să se apere de soare și de praf, o batistă Înnodată la cele patru colțuri. Avea un mod anume de a depănușa: mânuia cotolanul În așa fel, Încât acela ieșea la iveală cu nemaivăzută porcie, ca un falus nerușinat ce izbucnește, zâmbăreț, la lumină dintr-un prohab ce până atunci Îl ascunsese cu sfioșenie. Îl mângâia apoi, Îl trecea prin palmă și prin cercul Închipuit de arătătorul și mijlociul cu vârfurile lipite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ciulini și turiță În păr și pe haine. Nu avea echipament, așa că a intrat În poartă desculț, Îmbrăcat Într-o flanelă roșie, zdrențuită prin spini, și Într-o pereche de chiloți prea largi, care scoteau din când În când la iveală câte un testicul păros și nerușinat ce parcă Își bătea joc de publicul Însetat de victorie. Și a Început calvarul. La fiecare șut pe poartă al adversarilor, ai noștri primeau gol, căci Baronu se arunca exact În direcția În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aparținuse unei familii de mare rang. Nu încăpea nici o îndoială că și el nutrea, în secret, speranța de a fi numit succesor al tatălui său. Întrucât așteptările îi fuseseră înșelate în mod implicit, firea sa rea începu să iasă la iveală, părând că nu mai suporta să rămână acolo nici un moment. Nobutaka, la rândul său, privi, încruntat, spre Hideyoshi. Katsuie nu putea spune nimic, în sens pozitiv sau negativ, așa că, se mulțumi să bombăne în sinea lui. Nimeni altcineva nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
este, probabil, cel mai în vârstă scriitor debutant din România. (Cezara Mironică) *** A debutat la 90 de ani Valoarea nu așteaptă anii s-o măsoare, spunea personajul dramei unui clasic francez. Căci, indiferent de vârstă, talentul iese până la urmă la iveală. O dovedește un nonagenar din Bârlad, profesorul Alexandru Mânăstireanu, care a avut curajul de a debuta ca scriitor la peste 90 de ani! Cartea sa, autobiografică, intitulată „Călător... prin vâltoarea vremii”, s-a bucurat de o caldă primire din partea bibliofililor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
să vorbească. --De fiecare dată când intru la matale în casă, îți arăți inima bună... În timp ce vorbea, se străduia să dezlege nodurile basmalei pe care tocmai o scosese din sân. În sfârșit, când a reușit, din legătură a ieșit la iveală o hârtie împăturită mărunt. Mi-a întins-o ca pe o ofrandă, adăugând: --Primește scrisoarea asta, conașule, și vorbele calde de la bărânul care te dorește și te așteaptă mereu - a sfârșit țiganca vorba, uitându-se la mine cu îndemn pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mă aflam în patul meu, însă eram lac de sudoare... Am stat o vreme, să-mi dau seama dacă tot ce mi s-a întâmplat peste noapte a fost aevea sau doar un vis... Privirea mea curioasă a scos la iveală câteva amănunte: o oală de lut cu flori proaspete din grădiniță parcă nu erau aseară pe masă, iar ulcica cu lapte aburind alături de feliile de cozonac nu aveau de unde să vină decât... M-am ridicat în capul oaselor și nu știu ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ne-au dat cincizeci și cinci de lei și noi am rămas mulțămiți și așăzați. Și am dat și acest... zapis... la mâna sfinții sale”. --Ai dreptate, dar, după patru ani doar, adică la 16 martie 1753 (7261), iese la iveală o neregulă privind o împresurare de doi stânjini cu cele două dughene și pivniță făcute pe locul mănăstirii Trei Iererhi de bietul cofetar. --Stai să judecăm lucrurile la rece... Mihălache cofetarul primește locul de la Gavriil, egumenul Trei Sfetitelor, și își
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pus la cale lucrurile în așa fel încât copiii să nu aibă de suferit de pe urma despărțirii. --Poate. Dar când se întâmpla acest lucru, sfințite? --La 16 iunie 1719 (7227). “De ce nu l-ai întrebat pe călugăr de ce a scos la iveală această scrisoare, fiindcă nu are a face cu Târgul Fănii, în care ne aflăm?” - m-a ischitit gândul de veghe. Bătrânul a băgat de seamă că ceva nu-i la locul lui în această discuție și a rămas pe gânduri
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ajunși pe malul apei, el o cotește spre niște tufișuri aruncându-mi peste umăr: Așteaptă puțin, să caut pârdalnicele celea de scule de pescuit. Le-am ascuns aici mai zilele trecute. Îl văd cum moșmondește o vreme și scoate la iveală două undițe și ciorpacul. Din câte îmi aduc aminte, data trecută te-am învățat cum se salvează peștii de la înec... Îi drept, părinte, că te-ai străduit să mă înveți. Acum nu știu dacă și cât s-o prins de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de Externe. A pus pe bărbat-su, să-i cânte marșul la saxofon, ca să plece în lume și să dreagă ce a stricat (vorba vine...) cei care trebuiau să păzească, bine rahatul încuiat sub șapte lacăte, ca să nu iasă la iveală și să miroase. Și nici măcar nu este vorba de miros, fiindcă și parfumul miroase, ci afacerea aceasta care pute de-a dreptul. Alergătură, telefoane, jurăminte că nu-i așa, ci viceversa, hârâială, cotonogeală pe sub mesele diplomatice, rugăminți, amenințări, flota a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a auzit și el la o țuică despre comunism și să se ia de cel mai anticomunist poet din vremurile comuniste. Dar asta este o altă poveste, pe care poate istoria, nu numai cea literară, o va scoate limpede la iveală și eu voi mai privi încă odată omul, acest român adevărat, care a ars o viață întreagă, precum o flacără, pentru cei mulți încercând să le aline suferința, așa cum se pricepea el mai bine, cu armele cuvântului, arme pe care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
slăbită astăzi, marcată de compromisuri“. Înălțătoare cuvinte, spuse de unul, care, în timpul mandatului său de patru ani, chiar dacă nu a participat activ, a asistat ca un oarecare gură-cască, la distrugerea sistematică a României. Cred că istoria va scoate cândva la iveală, că în mandatul său de patru ani, a avut loc cel mai concertat și mai mârșav atac asupra acestei țări, care de bine, de rău, în 1996 avea suficientă industrie, unități agricole de stat care funcționau, mii de complexe de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a fost cică, într-a-devăr de proporții: pe puțin două kile de silicon!!! Dar după cum am spus mai sus, eu fac alergie la silicon așa că văd eu cum trag din condei, această regulă de abia notată. Altă regulă, care iese la iveală ca untdelemnul deasupra apei: leagă-te de o vedetă consacrată. Cum să te legi? Cum te duce capul, numai ca în momentul, când se vorbește de acea persoană, să apari și tu ițindu te de după umărul său. Altă idee, care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Nu reușeam prea mult, dar bătrânul mă privea stăruitor, cu gândul parcă să-mi transmită și mie acea scânteie de fericire... Nici nu mi-am dat seama când am ajuns pe malul iazului. Acum fă bine, fiule, și scoate la iveală cărțile acelea minunate. Apoi, cu gânduri limpezi, să încercăm calea mănăstirii Golia, aflată „în dricul Târgului”. Așa pentru încălzire ascultă ce spunea Paul de Alep despre turnul Goliei, pe la 1653, când a vizitat Moldova: „Nu are pereche în toate aceste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cartierul prostituatelor din Paris, cu perdelele trase, intonând versetele din „Tatăl Nostru“. Și e o poveste adevărată, i-am spus foarte solemn lui Luke care, din cauza râsului, era roșu ca racul la față. Ca un magnet, Luke a scos la iveală o grămadă de lucruri. I-am povestit chestii pe care nu i le-aș fi spus niciodată unui bărbat de care eram atrasă. Nu știu cum, dar mi-a scăpat până și faptul că pe noptiera de lângă pat țineam Operele complete ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
continuat să-mi exploreze coapsa, în timp ce cu cealaltă îmi gâdila ceafa. Apoi, o senzație nespus de plăcută, undeva în zona gâtului, a început să-mi transmită șocuri electrice în tot trupul. Ce se întâmpla? După îndelungi cercetări, a ieșit la iveală că Luke începuse să mă muște ușor. Mersese mult prea departe! Trebuia să plec. Dar cum? Puteam să înfrunt pur și simplu situația, mă gândeam disperată. Puteam să sar pur și simplu din pat și să mă comport ca și cum n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ciocolată. Mirosul mi-a umplut nările. Disperată să încep să-mi îndes în gură bucăți de ciocolată, m-am chinuit să desfac staniolul cu mare grijă. Odată treaba asta încheiată, cele două jumătăți ale oului s-au desfăcut, dând la iveală punguța foșnitoare de celofan cu bombonele Beano care stătuse cuibărită în mijloc. La fel ca pruncul Iisus în iesle, m-am gândit eu incitată. Sincer, nu avusesem de gând să mănânc decât punguța cu bombonele, dar după ce-am devorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
face mie o favoare. Mai târziu, am descoperit că zona îndepărtată se numea provincia Wik Xla și m-am simțit un pic mai bine. Dumnezeu nu mă abandonase. Era doar puțin cam surd. Spre groaza mea, Josephine a scos la iveală un teanc de hârtii. Se părea că Luke scrisese un roman. —Așa, a zis Josephine dregându-și glasul. Prima întrebare este „Ce droguri știi că folosește Rachel?“, iar Luke a răspuns „Cocaină, cocaină pură, ecstasy...“ îmi venea să mor. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
rochie Chanel - o rochie neagră, de cocktail, absolut uluitoare, cu o fustă umflată și cu cea mai delicată dantelă pe care o văzusem vreodată. — Stai, nu e totul, m-a oprit el, scormonind, din nou, în geantă și scoțând la iveală o cutie mai mică - care s-a dovedit a ascunde o pereche splendidă de pantofi cu toc stiletto, semnați Christian Louboutin. — Randall! Uau, nu știu ce să zic! Rochia și pantofii meritau propriul lor dulap, închis ermetic. Meritau să nu fie amestecate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
așa ceva să se întâmple - dar ăsta era modul ei de a-mi spune că totul fusese iertat, iar eu am apreciat asta. Faptul că mama revenise în viața ei și că se angajase pe calea unei noi cariere scosese la iveală spiritul generos al lui Lucille. — Să bem pentru schimbarea vieților noastre în bine! a zis Phil, ciocnindu-și paharul de al meu și trezindu-mă la realitatea petrecerii. Sigur că da, Claire, probabil c-o să mai treacă o vreme până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
afurisit de cuțitoi! spuse perciunatul. Nici n-ar vrea nimeni, aruncă altcineva. — Ce zici de gagiul la care i-ai pompat gagicuța? întrebă ciocolata Mars. Pun pariu că el nu s-ar supăra deloc să încerce... Wilt scoase iarăși la iveală amenințarea cu Piggy, determinându-i pe elevi să revină la vasectomie. — Și, oricum, nu mai e o chestie ireversibilă, zise Peter. Pot să-ți pună acolo un robinet mic de aur și-atunci când vrei să trântești un puțoi, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]