2,450 matches
-
lucru trebuie înțeles "ca un mecanism de control al agendei" partidului de către liderul său (Flanagan, 1995: 27). În privința efectelor pozitive ale populismului postulate în introducerea acestui volum, mobilizarea și integrarea creștinilor conservatori într-un partid important reprezintă, cu siguranță, o izbândă notabilă. Înainte de apariția Partidului Reformei pe scena publică, acest segment electoral era în bună măsură apolitic, însă, în numai 20 de ani, el și-a găsit un cămin confortabil în interiorul Partidului Conservator și o voce încrezătoare care răsună în instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din alegerea pe care ați făcut-o pentru MAP să rezulte imaginea sensului la care ați visat, căreia în mod conștient urmează să-i dedicați întreaga suferință dar și credință că în noi și prin noi se află de fapt izbânda de a trăi mai bine, de a fi împliniți și fericiți. Înainte de toate, să nu uitați să faceți ceea ce iubiți și să descoperiți ceea ce v-ar plăcea să faceți, astfel ca strădaniile voastre de a învăța, dar și de a
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
germane. Din "Afrika Korps" mai rămăseseră în dosul gardurilor de sârmă ghimpată prizonierii, singurii supraviețuitori [2, p. 225]. În ziua de 20 mai 1943, a avut loc la Tunis o paradă a victoriei pentru celebrarea prăbușirii imperiului Axei în Africa. Izbânda în Tunis dovedise că Națiunile Unite luaseră inițiativa. Debarcarea în Sicilia După succesul din Africa, așa cum stabilise Conferința din ianuarie de la Casablanca, Sicilia reprezenta obiectivul cel mai indicat pentru eliminarea inamicului din Mediterana, pentru ca aliații să poată naviga fără teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
partidelor, ci pentru triumful adevăratei concepții de partid, așa cum democrațiile sănătoase au cunoscut-o și aplicat-o, iată ceea ce conștient ori inconștint reclamă toate clasele sociale [...]". ("Mișcarea", nr. 111, 7 aprilie 1931.) Congresul nostru Declarațiile d-lui Gh. I. Brătianu Izbânda noastră [...este] de a fi adus Partidul Național Liberal la părăsirea unei atitudini de învrăjbire națională, aceea de a fi menținut neînchinat și mândru, numele și steagul partidului, pe care alții l-au plecat unei vremelnice oportunități. Încheiem astăzi o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
voința națională. [...] Noi știam că guvernul din 1933 nu luase cârma impus de puterea unei convingeri, de o mișcare națională [...] Au primit cârmuirea în astfel de împrejurări, încât viața primului-ministru n-a putut fi asigurată. Au primit puterea, nu prin izbânda capacității și a devotamentului lor pentru țară, ci prin umilință și prin tranzacție. [...] s-au strecurat la cârmă printr-o politică de compromisuri și de sărut mâna. Dar mă veți întreba, ce este acest sistem despre care vă vorbesc, ce
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
face parte din cadrele PNL. 2) Înțelege să urmeze cu tot devotamentul pe șeful partidului, dl. Gheorghe I. Brătianu, pe care-l asigură de credință statornică, luptând cu tot entuziasmul sub steagul purtat cu atâta demnitate de șeful partidului, până la izbânda totală. 3) Delegă cu conducerea provizorie a organizației de Târnava Mare pe d-nii D. Octavian Stănilă, medic în Agnita, vicepreședintele organizației și pe dl. Secretar general, Florian Geamănu, până la Congresul județean care va da organizației organele de conducere, în conformitate cu Statutele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de tipul „Dumnezeul dreptății”, „fiul durerii” au intrat și în limba română, dar sunt totuși marcate stilistic, în vreme ce în limbile semitice sunt neutre). Semnificație de bază: Dumnezeu drept, care judecă fără părtinire. 3.1.11.5. ’Ql neq"mÄt: „Dumnezăul izbândelor” (SC); „Dumnezeul izbândirilor” (Blaj); „Dumnezeule al răzbunării” (G-R); „Dumnezeul răzbunărilor” (BVA, BS, C); ho theòs ekdikeseÄn (LXX); „Deus ultionum” (Vg); „Dieu des vengeances” (BJ); „God of vengeance” (RSV). Această expresie, unde ’Pl este în anexiune cu substantivul plural feminin neq
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ca față de M.H.S.) și că de aceea a menținut raporturile cu mine la un "strict comerț de idei". Să-ți vină să râzi! Omul acesta nu știe pe ce lume se află sau face o manevră grobiană (cu sorți de izbândă, vai!) căci în realitate eu am menținut relațiile noastre la un schimb de idei (și schimb e un fel de a zice!) din momentul în care acest încântător zăpăcit s-a dus la D.B. să-i spună că o iubesc
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
București - 1948, București), gazetar și prozator. A studiat un an la Facultatea de Medicină din București. Debutează în „Adevărul ilustrat”. Douăzeci de ani va fi redactor la „Adevărul”, apoi la „Universul” (până în 1914). După război a lucrat ca redactor la „Izbânda”, din nou la „Adevărul” și la „Universul”. Redactează împreună cu Adrian Verea suplimentul literar „Dumineca” al ziarului „Adevărul”. La 1 ianuarie 1941, când s-a pensionat, era redactor la „Curentul”. A colaborat și la „Generația nouă”, „Revista literară”, „Adevărul literar”, „Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
rareori Frunză se mulțumește să anunțe idei, să le enumere, să le repete, neconcretizate în imagini artistice. Ceea ce dă impresia nu a unei poezii, ci a unui articol sau a unor simple fraze rimate. Iată bunăoară, poezia intitulată Totul pentru izbânda păcii! Obiectivul urmărit era enunțat de poet și în titlul poemului și în refrenul: Dă totul pentru pacea țării! Și pentru pacea lumii, totul! Cum înțelege, însă, poetul să concretizeze această chemare? Prin două aspecte sentimentale, pe care la exploatează
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mod mai just și problema femeii. Tov. Lucia Demetrius sublinia, într-o scrisoare publicată în Flacăra, felul în care e pusă problema femeii, apreciind faptul că aproape toate femeile din piesă sunt mai ridicate decât perechea lor, ca pe o «izbândă a operei lui Mihail Davidoglu». Trebuie să subliniem însă chiar în privința lipsurilor piesei, că Cetatea de foc este un mare succes pe drumul înainte al lui Mihail Davidoglu atât de strâns legat de progresele dramaturgiei noastre noi”. Despre foloasele unei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
De aceea se merge uneori spre șablon, spre zugrăvirea aproape identică a unui «tip» fără caractere individuale sau cu trăsături individuale specifice, neadâncite. Tipul de tânără odraslă a burgheziei în agonie: aceeași eroină, sub trei nume diferite și realizată cu izbânzi variabile apare în Iarba rea piesa lui A. Baranga, și în romanele lui N. Jianu și Petru Dumitriu. Activistul de partid, muncitorul care conduce organizația de partid pe un șantier apare fără o individualitate bine precizată (...). Cum se manifestă individualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ar fi venit chiuind (...). Definirea unui complex al taberei ostile este de asemenea condusă cu inteligență. Din ea fac parte oameni aparținând claselor înlăturate, ființe intrate în putrefacție din punct de vedere moral, luptând să se organizeze în nădejdea unei izbânzi din afară. Mijloacele lor sunt pâinea mucegăită, mâncarea neîndestulătoare și rea, lipsa apei potabile, salarizarea inegală provocând nemulțumire, aruncarea pământului excavat din nou în albia canalului (...). Și în tratarea altor personaje se remarcă uneori discontinuitate sau o prezență convențională de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca un simțământ intim «prea personal». Mult mai reușit este cel de-al treilea cântec de iubire al poetului, De va fi să fim vreodată: Despărțiți în calea grea/ Steagul luptei ne-nfricată/ Să-l urmezi, iubita mea./ Să nu uiți izbânda floare/ Ce ți-am prins-o-n păr dintâi:/ Roșiei flori nepieritoare/ Credincioasă să-i rămâi./ Să păstrezi în amintire/ Tot ce tainic ne-a legat/ Tot ce adânc și cu uimire/ Am visat, și-am cutezat.../ Fi-vor poate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mâine (...) În Drumul minerilor, Aurel Rău încearcă să abordeze poemul epic, înfățișând fapta eroică a unui tânăr miner. Poezia este valoroasă însă mai ales prin lirismul său, prin dezvăluirea emoțiilor pe care le trăiește eroul în timpul acțiunii și după cucerirea izbânzii (...) Se află în volum poezii ca Nimeni nu va ști, Urarea mamelor din Grecia, Mesteacănul, etc., a căror lectură îl lasă indiferent pe cititor. Sărace în idei, aceste poezii sunt mediocre, lipsite de sentimente adânci. În ele nu recunoaștem particularitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Idem, nr. 10, oct. 1953 46. George Munteanu - O nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii noastre. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 2 (39), febr. 47. Mihai Gafița - Greșeli vechi în forme noi. În: Viața românească, nr. 6, iun. 48. Al. Oprea - Izbânda realismului în creația lui Marin Preda. Idem, nr. 12, dec. 1953 49. Ioan Vlad - Noul roman al lui Zaharia Stancu. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 1 (38), ian.: „Alături de alte opere ale literaturii noastre actuale (Bijuterii de familie, Zorii robilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un punct, să practice modelul mare îmbrățișat de CTP, acela al jurnalistului pentru care independența este steaua de deasupra scrisului. Cristoiu a eșuat și pentru că era deja unsuros, urduros, din cauza presei comuniste pe care o slujise, cu toate micile lui izbânzi pe care le trâmbițează acum ca pe niște autentice fapte de arme. Tocmai trâmbițându-le își exhibă limitarea. CTP era proaspăt, fără datorii și posibile încrengături subterane. În 1981, student fiind, redactor-șef al revistei Universității "Al.I.Cuza" "Dialog
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului: / Romele,/ Parisurile, / New Yorkurile / izbânzilor românești de mâine!” Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și plin” (Aicea suntem!...). Despărțirea de spațiul natal, de Blajul erudit (Orașul copilăriei) - „somnoros”, „frumos, fantastic și nepriceput
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
despre cenzură, iar a doua era una dintre cele mai negre distopii inspirate de comunism, lucru transparent chiar și pentru o inteligență naivă în ale cenzurii, cum era a mea la nouăsprezece ani. Le-am citit cu un sentiment de izbândă, care s-a reeditat mai apoi ori de câte ori un roman cu adevărat bun de câte un autor disident era tipărit: dacă împărtășea cineva revolta mea mută, nu eram singură, mai era o speranță. Cam același lucru încerca și autorul Desperado din
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Harrison Bentley, ceea ce ea însăși recunoaște mai încolo, într-un monolog interior pe care doar lectorul îl află, personajele neavând acces la el. Toată cartea e plină de felurite falsuri. Hawksmoor pendula între bine și rău, intriga încheindu-se cu izbânda răului. Chatterton face ca autenticul să eșueze în fals: nu mai putem avea încredere în nimic. Același Philip rămâne în finalul cărții cu nevasta și copilul lui Charles (cei trei fiind "unica lui familie" încă de la bun început) după moartea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
personaje? Există undeva în cărțile pe care le scrii referiri autobiografice? Unde? JB. Ei da, fiindcă la urma urmei viața noastră, a tuturor, e un câmp de bătaie, nu-i așa? Ar fi tare plicticos un roman despre personaje fără izbânzi și înfrângeri, momente bune și rele. Datoria romancierului e să arate cu degetul și în același timp să analizeze misterul. Atitudinea mea față de viața afectivă a personajelor mele face parte din actul scrisului, și e prin urmare un amestec de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
meu, nu-l mai pot reciti am redevenit la fel de demodat cum eram înainte să-l imaginez. LV. Punctul de pornire al intensității în romanele tale este fie moartea, fie letargia dinaintea ei. Finalul romanelor, pe de altă parte, e o izbândă, o stare de exaltare. Dragostea de viață e mai puternică decât culorile și imaginile mohorâte de care te folosești. Ai descris în fond cum piere moartea. Te consideri un autor utopic sau distopic? AG. Nu judec în niciun fel, nici
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ore a unei acțiuni ce-ar trebui să se desfășoare pe parcursul mai multor ani. Atunci spectatorul nu ar putea crede în realitatea spectacolului. "Însă nu cred să existe ceva mai puțin verosimil decât ceea ce ar face poetul prin reprezentarea unei izbânzi de zece ani în spațiul a două sau trei ore, fiindcă reprezentarea trebuie să fie pe cât posibil asemănătoare în toate circumstanțele lucrului reprezentat, iar una din principalele circumstanțe este timpul, pe care teatrul, care își recunoaște deschis calitatea de imitator
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se adapteze rapid și eficient la societatea în care trăiește. Oricât s-ar strădui, școala nu poate înlocui restul instituțiilor care au misiunea de formare a cetățenilor conștienți, cu o conduită civilizată. Educația școlarilor în școală nu are sorți de izbândă fără o colaborare strânsă cu alți factori activi implicați în procesul instructiv-educativ. Între aceștia, familia, considerată dintotdeauna celula de bază a societății și "un soi de personalitate colectivă" de a cărei armonie generală depinde dezvoltarea personalității copilului, are un rol
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
religioase, celebrate Într-un spațiu sacru, ca Olimpia sau Delfi, care uneau cultul eroilor cu cel al zeilor. Învingătorul Își găsea modelul În erou, dar totodată el devenea motiv de faimă pentru propria cetate. Poeți ca Bahilide sau Pindar serbau izbânda prin imnuri de biruință, ducând astfel acea victorie dincolo de limitele temporale ale sărbătorii. Premiul, o cunună de lauri, la Delfi, de măslin sălbatic, la Olimpia, de țelină, la istmice, de pin la nemeene sau ulei din măsline sacre, la Atenaxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]