3,184 matches
-
ele și mă alint în toate culorile curcubeului. Cerul rămâne albastru ca o oglindă, sub el, pământul reflectând nașterea. Pe unul din umerii mei a crescut o vioară; îmi cântă de dor braț la braț cu noaptea. Diminețile suspină a jale, parcă toate stelele ar muri când răsăritul le zâmbește ostentativ, vorbind despre frumusețea zilei. Azi vreau să fiu numai eu cu vioara, dezlegând suferința și împletind-o cu notele din tăcerile mele clandestine; și astfel mă întreb dacă muțenia este
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
în limba latină; inima ta, cuptorul în care se coace pâinea noastră cea de toate zilele, (sau izvorul din care țâșnește iubirea acoperind toată suflarea)”. Țara mea a tăcut. S-a auzit doar bocetul unui tulnic cântând o doină de jale... Cotidian Nu știu cum a trecut primăvara; a fost ca o veste adusă de păsările călătoare. Astăzi mă uit cum se scutură polenul de la florile de tei ca niște lacrimi. Uite, acu’ o să treacă și vara, odată cu secerișul grâului, toamna va trece
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
de tot ce crescuse tiranic într-însa, împotriva ei, dezgustând-o, umi lind-o. Atâtea forme de aservire și tulburare a simțurilor care, apoi, culmea ! îi lipseau. Ca și cum se rupsese din ea ceva, totuși, de neînlocuit. Lăsând-o în frig și jale, ca pe o jivină oarecare. Fiul ipotetic ar căuta în desenele acelea pierdute prevestirea înghețului și însingurării, rigoarea și rătăcirea. Monstrul ?... Adică prezentul strâmb, avortat, coșmarul nostru cel de toate zilele. Monstrul adevărat, noi, aici, în fundătura fără ieșire, copiii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
negre care îi acopereau, încărcate și ele de cruci albe și oase. Urmau slujitorii în mantii mortuare, cu torțe negre și un mare prapur negru, între cruci, oase și țeste de morți, care își uneau glasurile cu restul convoiului în jalea psalmului lui David... Spectacolul izbucnea cu o sălbatică forță. Dragoste și ură față de viață și față de moarte. Tragica bufonerie, mai curând batjocorind tristețea decât slăvind-o sau fortificând-o, îi prilejuia și lui Cosimo, ajuns la vârsta maturității, o plăcere
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
unei fantezii macabre ? — Fiul Siei ar trebui să semene cu Cosimo ? Ar trebui ? Spune, hai, spune... Ar iubi coridele, luptele de cocoși, poate, boxul, măcar fotbalul, mascaradele nocturne cu cai mascați și cavaleri sumbri, legănându-și capetele de morți, spre jalea și jubilația mulțimii, pentru poftele ei rele, un astfel de tânăr, ajuns om în toată firea, nu și-ar mai inventa sau blestema mama, s-ar mulțumi cu absența ei. S-ar mulțumi, precum Cosimo, cu sine. Frenezia muncii, solitudinea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de auzit, să audă. 16. Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu niște copilași, care șed în piețe, și strigă la tovarășii lor: 17. "V-am cîntat din fluier, și n-ați jucat; v-am cîntat de jale, și nu v-ați tînguit." 18. Căci a venit Ioan nici mîncînd, nici bînd, și ei zic: "Are drac!" 19. A venit Fiul omului mîncînd și bînd, și ei zic: "Iată un om mîncăcios și băutor de vin, un prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
le privească. Își zicea mereu că n-a știut să-l prețuiască, își amintea îndrumările lui severe și-i era teamă necontenit să nu se dărâme ceva, undeva, și nu-și dădea seama ce și unde... Doamna Bologa, îngrijorată de jalea lui, îi zise, a treia zi, foarte blând și duios: ― Lasă, dragul mamei... Ce să facem? Așa a vrut Dumnezeu... ― De ce? întrebă deodată Apostol, privind-o cu niște ochi goi. Mama îi răspunse ceva, dar el nu mai înțelese vorbele
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și privește reclama dând din cap. Sandule, eu când văd ce scrie aici Într-o limbă de circulație internațională pe care nici nu o cunosc Înțeleg doar partea cu of, pe cuvântul meu. E de of și de dor, de jale și de chin... Oooof, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta dumitale... Gicu bate din palme. Lasă că poate câștigăm În seara asta eurovisionul la anu’ ne-am scos, ne batem pe burtă ca belferii și organizăm sindrofia cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ce scrie aici Într-o limbă de circulație internațională pe care nici nu o cunosc Înțeleg doar partea cu of, pe cuvântul meu. E de of și de dor, de jale și de chin... Oooof, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta dumitale... Gicu bate din palme. Lasă că poate câștigăm În seara asta eurovisionul la anu’ ne-am scos, ne batem pe burtă ca belferii și organizăm sindrofia cu Oprescu-n pol pozișăn. Adică-n cap de formație, Gore, că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
abia așteaptă să Îl tracaseze și el pe Băse după ce va fi ex-president. Flota ca flota, alea ca alea, ălelalte ca ălelalte, numa’ bube-n cap. Dosare În teacuri. Procese, justiție oarbă și pesedistă, televiziuni aservite... Să vezi tu ce jale va fi, iar țara tot șontâc șontâc... Gicu scoate telefonul mobil și pune o melodie. Tanțo, de erai cinstită, acu’ erai fericită, aveai casă și copii cu bărbatul tău dintâi... Uite, Sandule, tot de cinste se discută și-n folclorul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
compania jubilează. Mă, și ce mai jubilează! Mă uit la Hrebenciuc, e foarte trist. Geoană nu-și mai revine, nevastă-sa era deja primă doamnă și acu’ a rămas doar doamnă, Gușe - consigliere, nu? - nu mai poate Înghiți gălușca, e jale mare. Gicu se bate cu degetul arătător În tâmplă. S-a furat pe rupte, Sandule, s-a furat În draci, au votat și morții din morminte, cu votul pre voturi călcând. Cică unii, vreo 400, aveau aceeași adresă, Îți dai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Așa că eu, cu mintea mea fraieră, cred că ăla de-al dracu’ și-a lăsat ceasul la pupitru... Cădea necazul tot pe Geoană, săracu’... Sandu se uită la Gore cum se uitau rușii atunci când a fost dărâmat zidul Berlinului. Cu jale mare. Maximă. Băi, Gore, pe zi ce trece Îți scade aichiuul, să mor eu dacă nu te trimitem la reciclare. Ăla de la femei e om serios, nu așa, nu se face să pui parlamentul unei țări la colț. Era grăbit
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bâzâie pe la ue? Da` tot stat unitar rămânem, aci-mi place mie cel mai mult, de parlament mi se rupe, poa` să stea numa-ntr-o debara, ce, unidebaral nu merge??? 14.07.2011 Of, ce dor, ce chin, ce jale... Iar a venit fondu`, Sandule! O să plătim de-o să ne usture, luăm bani de la ăștia ca și cum nu ar trebui să-i mai dăm Înapoi, ne-am tâmpit de tot. Gore, dragă, mie Îmi place de tine, dar până la un punct
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pentru ea. Noroc! Gore duce și el halba la gură. Problema e cu fondul, Sandule, mă trezesc noaptea din somn și mă apasă datoria publică. Apas-o și tu pe ea, ce vrei să-ți spun, să-ți cânt de jale la urechea lu` matale? Îmi strici ziua cu fondul ăsta monetar! Televizorul prezintă ultima ședința În care s-au Întâlnit guvernanții cu reprezentanții FMI. Gore arată către aparat. Uite la ei ce fețe au. Parcă sunt elevi puși pe coji
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lui de grație. Mai merge o bere, Gore? Dacă pui și-un rom În ea, Gicule! Și-o muzichie mai veselă! Să uit de fondul monetar și de ținutul secuiesc... Din boxe răsună melodia of, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta dumitale... Iar Gore se Întristează din nou: O să mergem cu căciulile În mâini pe la porțile europene, fraților! Hai să bem mai repede, până nu ne confiscă ăștia și berea din halbe! 23.07. 2010 Istoria dintre halbe Gicu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
să dansez samba-n sufragerie până cad lat! 01.08.2011 Înmormântarea lui Gore De, cine n-are bătrâni ar trebui să meargă la talcioc și să-i cumpere! Că se duc, se duc, se duc, iar În urma lor rămâne jalea și notarul. Sandu Șpriț Își face vânt cu un ziar, iar Gore Îndeplinește oficiile de chelner și umple paharele. Pe măsură ce toarnă, Își permite și să dialogheze, pentru a demonstra tuturor că are atenție distributivă. Ia-mă, Doamne, stinge-mi neamul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cu aripi senine, Pe care de-odată cu sufletul tău Pe lume-l trimise de sus Dumnezeu Și care-nainte de-a-l întîlni tu În sufletul morții ființa-și pierdu. Și cântă pe-ăst înger de dulce amor Și plînge-l cu jale și plînge-l cu dor; Din sufletu-ți rece tu fă o grădină Cu râuri de cânturi, cu flori de lumină; Colo-n cimitirul cu cruci risipite Te primblă adese cu gânduri uimite; Alege-ți o cruce, alege-un mormânt Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ani moartea nu-și ține ea tăcerea? "Văzut-a de atuncia vr-un mort reînvierea 65"Să-ți spună că dincolo vei fi recompensat? " Văzui că sboară timpul spre țărmurile tale; Natura înflorind Că rămânea în urmă-i cadavru demn de jale, Că nici un mort nu iese din umbra groapei sale 70Și totuși credeam tare divinul jurământ. Orice plăcere-n lume ți-am junghiat-o ție - Acum m-arunc la tronu-ți acel judecător, Căci surd desprețuit-am a lumei flecărie, Numa-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-a junie-mi noapte lumina! Și te iubesc, și te sărut, te-ador Amorul meu, nespusul meu amor! O, nu-mi muri, o, nu-mi muri, iubită, C-atunci în veci prin noapte-aș rătăci - Mi-aș sfărma viața-n jalea cea cumplită Și de durere n-aș putea muri. Aș purta-n timp inima-ncremenită, Cu ochii stinși, și gura-ar amuți. Durerea ta m-ar face să trăiesc, Ca să trăiesc, ca să înnebunesc. {EminescuOpIV 70} Așteaptă dar cu moartea ta, iubită
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Să nu-mi mori De-a doua oară, înger de amor. {EminescuOpIV 71} Căci de-ai muri ce-aș face eu în lume? N-aș regăsi în veci chipu-ți ușor Și osândit aș fi să stau în lume - De jalea ta eu n-aș putea să mor. Acum, - acum n-aș plânge al tău nume Ci chiar pe tine, vecinice amor: Mort, aș trăi eu; - viu, eu aș fi mort. Trăiește-mi dar - c-adînc în piept te port! {EminescuOpIV 72
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce-a cules Din unde, din munte, din vale, 145Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres Alunecă-n cîntecu-i moale Ș-al coardelor grai, Frumos ca din rai, Amestecă-n vorbe de miere, 150Durere: Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc - stele li scapără-n cale, Apele plâng clar isvorînd în fântâne - Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine. 155Luna pe cer trece-așa sfântă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Umezi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bea din el nu moare... O, aș bea să văd anume C-a venit domnia morții, sfărâmând bătrâna lume - Stele cad și în cădere alte lumi rup cu lovire; Într-a cerurilor domă tunetele să vuiască Ca mari clopote de jale, fulgere să strălucească Ca făclii curate, sfinte pe pămîntu-nmormîntat. Marea valur-le să-și miște și să tremure murindă, Norii, vulturii mariumbrii, a lor aripi să-și aprindă, Fulgeri rătăciți s-alerge spintecând aerul mort; În catapeteasma lumii soarele să-ngălbenească
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i colorată, Căci razele se-mbină, se turbură, se frâng, Și-n dulcea atmosferă uimită, purpurată S-aud glasuri ușoare ca arfe care plâng. Dar nu-i sunet aievea... ci-a gândurilor sale Glas tremurat și dulce îi răspundea cu jale: Când Dumnezeu crează de geniuri o ceată Să cerce vrea p-oricare de-i rău ori de e bun, Căci nu vrea să mai vadă cum a văzut odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pot ști. Sunt scrieri streine Gândite de Domnu-ntr-a sorilor nimb. "Dar pot să-ți arăt a pierzărilor cale Ca-n ea să n-aluneci, ca neademenit De-un înger c-ochi verzi cu trăsurile pale, Ce lumii aduce durere și jale De moarte, de care adânc ești iubit". {EminescuOpIV 165} El zice ș-a lene coboară la vale, La porți uriașe ce duc în spelunci. De stânci prăbușite gigantici portale Descue și intră în mândrele hale De marmură neagră, întinse și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și umbra surâde, cu-aripa-l mângâie Și gura-și apleacă în dulce beție, I-apasă pe buze-i sărutu-i aprins. "Vezi tu, zice umbra, pe-a hăului vale: Pământul cu munți-i ce fumegă stins, Cu mări adormite ce murmură-n jale; Dorm populii, țări și cetățile sale. De-asupră-ți oceanul de stele întins. "Pămîntul departe-ntr-un punct s-a contrage Căci lumi de departe în puncte se schimb, Dispar a pământului visiune vage, A stelelor țară curată se trage, Aleargă, trăiește
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]