8,051 matches
-
Cum? Nu e nimic în lume ca să fie încă-n stare Să te schimbe în voință, chiar în proprie favoare? {EminescuOpVIII 458} CHALKIDIAS (zîmbind) Nu-i nimic. PSAMIS (afară de sine) Însă, mișele, ai tu drept să te omori? N-ai jurat pe Styx...? CHALKIDIAS Așa e. Pe-acel nume-ngrozitori M-am jurat că peste șapte zile mă predau de viu, Dar nimic mai mult. PSAMIS Dar astfel e-o-nșelătorie. Știu Că prin reaua ta purtare ruinat rămân de tot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te schimbe în voință, chiar în proprie favoare? {EminescuOpVIII 458} CHALKIDIAS (zîmbind) Nu-i nimic. PSAMIS (afară de sine) Însă, mișele, ai tu drept să te omori? N-ai jurat pe Styx...? CHALKIDIAS Așa e. Pe-acel nume-ngrozitori M-am jurat că peste șapte zile mă predau de viu, Dar nimic mai mult. PSAMIS Dar astfel e-o-nșelătorie. Știu Că prin reaua ta purtare ruinat rămân de tot; Încă și copil mai capăt. Voi din pagubă să scot, Lasă-mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
său și că în sfârșit Beppo a adus-o până la Sorrenta, și că acum, după ce a văzut pe izbăvitorul, pe prietenul său, pe acela căruia îi era datoare viața... datoria îi poruncește de a se înturna în grabă. Pergoleze îi jură pe Madona ce singură împodobea umilita lui lăcuință că o va respecta și o rugă a se odihni puțin mai înainte de a se înturna la Neapol. Glasul lui era așa de încredințător încît fetișoara nu putu a i se împotrivi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dedesă mumă-sa și scrise biletul următor: Adio, astă seară pornesc la Londra; fericirea că ne-am văzut ne despărțește pentru totdeauna!... Gîndește-te câteodată la mine, trăiește pentru maica dumitale și pentru slava ce te așteaptă... pentru aceea ce îți jură aci amor vecinic! Henrieta IV Juana înfășură cu grijă suvenirile stăpîne-sei, le-trimise la luntrașul Beppo, care se puse în barcă și trecu la Sorrenta. Pergoleze nu era acasă când Beppo dete Ninei cele trimise de Henrietta. Noaptea trecută îi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca un trăznet pe Asan știrea că se săvârșise din viață soția sa și că totodată copilașul său și episcopul Tîrnovei își dăduseră cea din urmă răsuflare. Recunoscând în această lovire a casei sale mâna răsplătitoare a lui Dumnezeu pentru că jurase strâmb și despărțise fără cale pe doi soți, înspăimîntat de aceasta, ridică numaidecât asediul, dă foc mașinelor-praștii, berbecilor pe care-i întrebuințase, și apucă repede drumul spre Tîrnova. Latinii, avizați la ei înșii, deci insuficienți, se văd asemenea siliți să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
frați Comneni întreținură cu latinii ce domneau în Pelopones și Eurip relații pacinice și amicale. Dar soarta nu-i îngădui lui Manoil Comnen o domnie lungă, și {EminescuOpXIV 121} pe patul său de dureri el se căi amar de călcarea jurăm]ntului; i fidelității comisă în contra lui Vatatzes. Curând după aceasta își închise ochii și împărăteasa Irina, soția lui Vatatzes, femeie distinsă prin spiritul și prin virtuțile ei. Puțin după asta îi urmă în ceea lume și principele bulgaro-romînilor, Ioan Asan
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe solii papali, cu toată mărimea pretențiunilor lor, și că aceasta e cu atât mai necesar cu cât papa actual, Nicolae III, e departe de-a fi atât de favorabil împărăției bizantine precum era Grigorie X odinioară. Totodată el se jura pe nu știu ce că nu se va abate de la credință nici c-un fir de păr și că tot atât de puțin va adaoge o iotă sau o commă la crez; mai bine va risca un război nu numai cu italienii, ci cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și prieteșug convenit cu împăratul. Războaiele și succesele lui Sfentislav contra romeilor și tratările de învoială cu ei. Despotul Mihail, fiul regelui Constantin Tichus, nenorocit în prima lui pețire înarmată pentru coroana Bulgariei, cugeta ca în contra voinței împăratului, căruia îi jurase credință, să răstoarne din nou și cu puterea guvernul din patria sa, și pentru acest scop alese calea îndoită a căsătoriei și a invaziei înarmate. În privirea întîia el, după ce murise de mult soția sa întîia, soră bună cu împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin popoare barbare ce năvălesc, și cari cu toate acestea sperează de la ceri o mântuire pentru care ei sau nici nu mișcă mâna sau o mișcă cu aversiune; pretendenți la coroană cari, împingînd fățiș la o parte credința ce au jurat-o și violând fără de cuget tratate încheiate solemn și întărite prin jurământ, întind mâna făr-a alege la orice mijloc, numai să-i ducă la scop; oameni în rangurile cele mai înalte și cu influența cea mai mare arătîndu-se ca modele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Deci vă îngăduim deopotrivă cruțare și iertare și vă reprimim în buna noastră grație, dar cu condiția ca să nu se mai întîmple recidivă". În genunchi ascultară Ștefan și ai săi mângâietorul răspuns, sărutară bucurîndu-se și mulțumind poala hainei regești, apoi jurară regelui și regatului statornică fidelitate și plată de tribut în tot anul, făgăduințe pe cari le și întăriră cu jurământ solemn și prin document în scris. Astfel se despărțiră amândoi în pace și Sigismund, întorcîndu-se, dete repaos trupelor sale un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
datate din capitala Roman "mare autocrat, stăpânitor și regent al Moldovei de la munte pân-la mare" și răsplăti pe oștenii săi cu daruri foarte însemnate de moșii. În anul 1393 prestă, împreună cu boierii săi de frunte, omagiu formal de vasalitate și jură credință regelui Vladislav Iagello, reginei Hedviga și regatului Poloniei, despre care act a și eliberat document în toată regula. Prin întîmplările din învecinata Polone, dar mai mult încă prin imprudența sa proprie, Roman Vodă se lăsă atras în volbura mișcărilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
solie la regele polon, Vladislav Iagello, și-i făgăduiră că, în caz de-a se aproba ca Ștefan Vodă să ia asupră-și domnia, se va duce în persoană atât el cât și boierii lui de sfat la regele să jure credință; daca o samă dintre boieri n-ar putea să se ducă la Curtea polonă în persoană, atunci vor depune jurământul de fidelitate în mâna delegaților regești poloni trimiși pentru aceasta; orașele în litigiu și ținuturile Sniatyn, Kolomyia și Pocuția
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și încă în același an (1395) Vladislav Iagelo primi în numele său și al regatului jurământul de omagiu și fidelitate al lui Ștefan Vodă, carele venind în persoană îl depuse și oral și în scris; cei mai mulți din boierii săi de sfat jurară apoi mai târziu în țara lor, înaintea delegaților împuterniciți ai regelui. Domnia a doua a lui Ștefan Vodă se întîmplă într-o epocă mișcată deopotrivă și în cele politice și în cele bisericești, într-o epocă primejdioasă. Prin sila împrejurărilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că al vlahilor neam e necredincios la culme și stricat, nici lui Dumnezeu ținând credință dreaptă, nici împăratului, nici rudei sau amicului, ci silindu-se a-i amăgi pe toți. Mari mincinoși și tâlhari vestiți, ei sânt pururea gata a jura prietenilor cele mai groaznice jurăminte și a le călca apoi cu ușurință, făcând frății de cruce și cumetrii, meșteri de-a înșela prin ele pe cei proști. Niciodată n-au fost ei cuiva cu credință, nici chiar vechilor împărați ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se va plasa pe locul șapte din perspectiva ponderii demografice și influenței politice exprimate prin numărul de voturi în Consiliul UE. România, alături de celelalte state candidate, poate contribui la edificarea politicii europene de securitate, chiar înainte de a deveni membre de jure a acestei organizații. Ca țară care a început negocierile de aderare la UE, România sprijină deciziile Consiliului European de la Helsinki care au stabilit elementele esențiale pentru înfăptuirea Politicii Europene de Securitate și Apărare (ESDP). În același timp, consideră că dezvoltarea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
sancționa cu pedepse severe infracțiunile enumerate în convenție, de a stabili competențele lor jurisdicționale și a proceda imediat la anchete preliminare în vederea stabilirii faptelor Forța Convenției este asigurată și prin aceea că infracțiunile îndreptate împotriva securității aviației civile sunt "de jure" socotite ca fiind caz de extrădare în orice tratat de extradare încheiat între statete contractante. Aceasta convenție umple lacunele celorlarte convenții privind infracțiunile comise la bordul aeronavelor, care nu luaseră în calcul și sabotajele aeriene. Adiacent Convenției de la Montreal, s-
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
trebuie înfăptuit în vederea întemeierii mănăstirii este o „vrăjitoare”. O astfel de situație întâlnim, de pildă, în „varianta Kogălniceanu” a legendei, publicată în 1842 (36, p. 254). Dar și într-o baladă bănățeană, în care „baba Limbuta” le cere zidarilor să jure că vor păstra secretul destăinuit de ea (36, pp. 210-211). Condiția păstrării cu strictețe a secretului riturilor îndeplinite este simptomatică. Am întâlnit-o și în alte legende comentate în acest capitol : cea a „românului Noe” edifi- când arca, legenda lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îngropa La un păr mare rotat, Acolo-i locu’ crăpat (60, p. 234). La 25 mai 1856, Vasile Alecsandri și câțiva prieteni (Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Costache Hurmuzachi ș.a.) au înte- meiat Asociația de Luptă pentru Unire. Ei s-au jurat că vor lupta fără preget pentru unirea Principatelor. Pentru ca jurământul să fie solemn și nimeni să nu-l încalce, ei au îndeplinit acest ritual colectiv la o masă de piatră de la poalele unui copac consacrat, un „măreț castan” din podgoria
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de piatră de la poalele unui copac consacrat, un „măreț castan” din podgoria de lângă Iași a „fratelui” Petrache Mavrocordat. Cu acest prilej, folosind cunoscuta retorică unionistă, Alecsandri a compus un poem, intitulat chiar 25 mai 1856 : Sub acest măreț castan Noi jurăm toți în frăție Ca de azi să nu mai fie Nici valah, nici moldovan ; Ci să fim numai români într-un gând, într-o unire Să ne dăm mâni cu mâni Pentru a țărei fericire (134). 4. Paltinul magico-apotropaic Am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
după aceea, ei porneau la vânătoare fără arme de fier (áneu sideron), doar cu bețe și plase (xýlois kai bróchois). Apoi, acela dintre tauri care fusese prins era dus lângă stelă și înjunghiat lângă partea ei de sus, în vreme ce ei jurau pe inscripție”. Trupul taurului era apoi îmbucătățit și ars pe jertfelnic, iar bazileii făceau libații și se împăr- tășeau cu sângele acestuia. (Platon, Critias, 108d-121c ; cf. 51, pp. 334-341 ; mai puțin pasajul subliniat, care mi-a fost tradus de Andrei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și delegații cercurilor electorale române din Banat și din Țara Ungurească, pe lângă cei ardeleni. Rezoluția conferenței a fost ca românii din Ardeal să observe ca până acum politica pasivității și să se abție de la alegeri, atitudine ce implică nerecunoașterea de jure a întregei legislațiuni ungurești de la 1866 (de la dualism) încoace. Românii din cercurile ungurene și bănățene să ia însă parte la alegeri, accentuând în Dietă atitudinea ardelenilor. În ajunul alegerilor (prin iunie) doi membri ai episcopatului român, mitropolitul gr[eco]- or
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au căzut. Dar de facto mai există familii istorice în Romînia? Cu atât mai bine pentru ele și pentru țară. Daca sunt în stare să-și păstreze averile întregi și numele vechi curat, e fără îndoială un folos. Dar de jure nu mai există; de aceea cel care nu e vrednic a-și păstra numele sfințit de istoria acestor țări va cădea fără îndoială și se va duce acolo de unde întoarcere nu mai este, în sânul nimicniciei și al uitării. Deci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mâna generoasă a unui grădinar veni să taie firul fatal care-l ținea suspendat deasupra eternităței și-l readuse la viață. Văzîndu-se iar pe pământ, Tudor deschise ochii, se pipăi bine ca să se convingă că trăiește încă și, făcîndu-și cruce, jură din toată inima că n-are să mai reînceapă. Căci, poetul a zis-o de mult: Iubesc și-mi place viața, Deși 's nefericit! Nu era de ajuns cele două colosale catastrofe de la Nizza și din Viena; un nou sinistru a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
istoriei, lucru ce cată să le lipsească acestor indivizi de vreme ce ei n-au naționalitate hotărâtă. Dar nici măcar baza conștiinței, aversiunea în contra trădării, n-o au. Ucigașii de rând, eroii de codru sunt oameni onorabili pe lângă trădători. Banditul nu i-a jurat nimănui că-l va apăra: liber, cu riscul vieții lui, de-a ataca alt om, a comis o crimă de bună credință oarecum, care să poată espia. Eroii de la 11 fevruarie, azi adiutanți regali și generali, au jurat a-l
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i-a jurat nimănui că-l va apăra: liber, cu riscul vieții lui, de-a ataca alt om, a comis o crimă de bună credință oarecum, care să poată espia. Eroii de la 11 fevruarie, azi adiutanți regali și generali, au jurat a-l apăra pe omul pe care l-au trădat. Crima e îndoită: scriitorii vechi zic că înaintea trădării chiar zeii își acopereau fețele. Dante le dă fundul cel mai adânc al infernului, locul unde nici ochiul lui Dumnezeu nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]