28,495 matches
-
Nucleare Drobeta-Turnu Severin, prin aplicarea cadrului general în materia insolvenței, care este o procedură concursuală, colectivă și egalitară și concură la acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, respectiv la protecția proprietății acestuia, în condițiile legii. ... 21. Totodată, Curtea reține și jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, care este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]
-
Dosarului nr. 3.111D/2019 la Dosarul nr. 1.647D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că există jurisprudență relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017 sau Decizia nr. 371 din 3 iunie 2021. Arată că legea reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la contractele de credit și că nu încalcă art.
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
respinsă ca inadmisibilă. ... 25. În ceea ce privește celelalte prevederi legale criticate, Curtea reține că a examinat (Decizia nr. 329 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 16 august 2018), din perspectiva jurisprudenței sale anterioare în materie, pretinsa contrarietate dintre principiile și dispozițiile constituționale invocate în susținerea prezentei excepții de neconstituționalitate, respectiv art. 1 alin. (5), art. 44, art. 47, art. 53, art. 135 și art. 136 alin. (5), pe de o parte
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
perspectiva prevederilor art. 44 din Constituție și ale Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt aplicabile considerentele din paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, Curtea a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19) că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor“. ... 34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 35. Cu privire la criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că aceste dispoziții nu au incidență în cauza
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). ... 37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
din plenul Camerei Deputaților, precum și a principiilor constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. Invocă, în acest sens, aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului, spre exemplu, Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 sau Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012. Astfel, autoarea excepției arată că, în forma finală a legii, care
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
acestui procent reprezintă, indiscutabil, o ingerință ce a avut ca efect privarea de un „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Sunt invocate, în acest sens, aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la respectarea bunurilor. ... 8. Autoarea excepției susține, de asemenea, că prevederile legale criticate care determină diminuarea salariului nu respectă exigențele art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 și 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale anterior amintită. ... 16. În ceea ce privește susținerea privind încălcarea art. 79 din Constituție, Curtea a statuat că nu există obligația de a se solicita avizarea din partea Consiliului Legislativ ori de câte ori proiectul de lege/propunerea legislativă
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și articolul unic pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017. ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele Deciziei nr. 521 din 30 iunie 2020 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât Curtea va respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) și ale capitolului II
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
din culpa autorităților, în cazul în care întârzierea a avut ca scop ascunderea unor situații ilegale. ... 6. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența instanței de contencios constituțional, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 275 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 2 august 2017. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Așa fiind, referitor la modalitatea de interpretare și de aplicare concretă a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate, precum și la necesitatea realizării unei jurisprudențe unitare a instanțelor de judecată, Curtea a constatat că aceste aspecte excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. ... 15. De asemenea, Curtea a constatat că motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, și o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
iar cea formulată de procuror să fie judecată înainte de acest moment. O altă interpretare ar aduce atingere principiului egalității armelor în fața judecătorului cu privire la măsurile preventive ce pot fi dispuse pe parcursul soluționării cauzei, în dezacord cu jurisprudența națională, dar și cu jurisprudența europeană (cauzele Tarău împotriva României, Hotărârea din 24 februarie 2009; Catal împotriva Turciei, Hotărârea din 17 aprilie 2012 etc.). Prin urmare, în cazul în care contestația inculpatului formulată împotriva unei încheieri prin care s-a
DECIZIA nr. 117 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256931]
-
să fie judecată înainte de acest moment. O altă interpretare ar aduce atingere principiului egalității armelor în fața judecătorului cu privire la măsurile preventive ce pot fi dispuse pe parcursul soluționării cauzei, în dezacord cu jurisprudența națională, dar și cu jurisprudența europeană (cauzele Tarău împotriva României, Hotărârea din 24 februarie 2009; Catal împotriva Turciei, Hotărârea din 17 aprilie 2012 etc.). Prin urmare, în cazul în care contestația inculpatului formulată împotriva unei încheieri prin care s-a înlocuit o măsură preventivă cu
DECIZIA nr. 117 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256931]
-
a Drepturilor Omului în Cauza Scoppola împotriva Italiei, prin care s-a arătat că pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului la vot trebuie să fie luată de un judecător și să fie temeinic motivată. Se arată că, după pronunțarea acestei decizii, jurisprudența națională a reliefat o nuanțare a interzicerii, ex lege și fără o analiză de oportunitate și de proporționalitate, a drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969. Astfel, cu atât mai mult, în cazul
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective [...] “ . În același sens, instanța de contencios constituțional a făcut trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia procedura cu caracter administrativ prin care se retrage imediat și temporar permisul de conducere reprezintă o măsură menită să înlăture din circulația pe drumurile publice pe cel care ar prezenta un pericol public
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
condiții, întrucât principiul egalității cetățenilor nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite, tratamentul nu poate fi decât diferit. ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt aplicabile și în prezenta cauză. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
poate adresa judecătorului de cameră preliminară cu o plângere ce vizează aceleași aspecte. Textul de lege criticat nu aduce atingere, așadar, nici accesului la justiție și nici dreptului la un proces echitabil. ... 17. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, posibilitatea formulării la procurorul ierarhic superior a plângerii împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta constituie o garanție procesuală, iar rămânerea definitivă a soluției dispuse de procurorul ierarhic superior
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
nr. 696 din 14 iulie 2021, și Decizia nr. 527 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1155 din 6 decembrie 2021. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală nu încalcă nici principiul egalității în drepturi, consacrat de prevederile art. 16 din Constituție, cu privire la care Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Acest principiu nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
penală, dosarul nu va fi restituit parchetului, ci judecata va avea loc pe baza probelor legal administrate de către organul de urmărire penală și a probelor ce vor fi administrate nemijlocit de către instanță în etapa cercetării judecătorești. ... 15. În jurisprudența sa, Curtea a constatat că dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală - care împiedică judecătorul de cameră preliminară să dispună începerea judecății atunci când a înlăturat ca nelegale toate probele administrate în
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
a se vedea Decizia nr. 468 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 19 septembrie 2017). ... 17. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 18. Curtea reține, totodată, că verificarea pe care o face judecătorul de cameră preliminară în procedura reglementată la art. 340 și art. 341 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
în care o persoană fizică sau juridică, ce suferă consecințe juridice în dosare penale, nu poate contesta durata procesului penal. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține, în acord cu jurisprudența instanței de control constituțional, că principiul liberului acces la justiție are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie socială sau niciun grup social. Cu toate acestea, legiuitorul
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
care măsura asigurătorie își găsește temei într-o eventuală confiscare specială sau extinsă, care poate fi dispusă nu numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului, ci și asupra bunurilor altor persoane în proprietatea sau posesia cărora acestea se află. ... 18. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că procedura de instituire a măsurii asigurătorii în vederea confiscării speciale sau extinse se circumscrie condițiilor astfel stabilite în normele de drept substanțial consacrate de dispozițiile art. 112 și art. 112^1 din Codul penal. Astfel, prevederile
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
asupra căreia persoana condamnată deține controlul. Prin urmare, în cazul confiscării extinse, terțul poate fi un membru de familie al persoanei condamnate sau o persoană juridică asupra căreia persoana condamnată deține controlul. O astfel de posibilitate este în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, care a statuat că măsura confiscării locuinței unui cuplu, în condițiile în care s-a probat faptul că stilul lor de viață nu corespunde veniturilor declarate, iar sursele de venit provin din activitatea infracțională a fiului
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]