4,083 matches
-
sărăcie" și "Oameniil din viscol": "Prin apariția lor zilnică, ziarele exprimă în mod concret înstrăinarea conștiinței urbane, care nu mai e capabilă să se apropie în chip firesc de propria viață materială". Pentru că Trachtenberg nu recunoaște existența unei sector de jurnalism literar în perioada respectivă, spune despre Crane că "a scris ca un observator literar". La fel, notează că schițele lui Crane "se prezintă ca fiind reportaje personale ale unor experiențe, care sunt exprimate într-o coloratură personală". În chip general
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
comun ceva pitoresc și dramatic, este încercarea de a acoperi distanța inerentă a spațiului virtual cu formule emoționale care să creeze impreisa că această distanță este anulată" (Experiments, 269). Aceasta era substanța poveștilor standard croite după zone interes omenesc, și jurnalismul literar narativ a încercat să treacă dincolo de aceste formule emoționale, așa cum erau ele realizate în schițele lui Crane. Connery notează despre legătură dintre acest tip de povești și jurnalismul literar narativ: Deci o parte din produsele jurnalismului literar care deveneau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Aceasta era substanța poveștilor standard croite după zone interes omenesc, și jurnalismul literar narativ a încercat să treacă dincolo de aceste formule emoționale, așa cum erau ele realizate în schițele lui Crane. Connery notează despre legătură dintre acest tip de povești și jurnalismul literar narativ: Deci o parte din produsele jurnalismului literar care deveneau tot mai asemănătoare cu ceea ce va fi cunoscut mai târziu ca fiind noutăți de senzație, au evitat formula de dezvoltare a acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
interes omenesc, și jurnalismul literar narativ a încercat să treacă dincolo de aceste formule emoționale, așa cum erau ele realizate în schițele lui Crane. Connery notează despre legătură dintre acest tip de povești și jurnalismul literar narativ: Deci o parte din produsele jurnalismului literar care deveneau tot mai asemănătoare cu ceea ce va fi cunoscut mai târziu ca fiind noutăți de senzație, au evitat formula de dezvoltare a acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele sale" (Third way, 6). Este important să înțelegem
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
senzație, au evitat formula de dezvoltare a acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele sale" (Third way, 6). Este important să înțelegem că printre schimbările rapide sociale și culturale și crizele din acea perioadă, în plină creștere a importanței jurnalismului obiectivist și de senzație, rezultatul nu putea fi decât o criză epistemologică. Acestei crize răspund jurnaliștii literari narativi, de genul celor întrupați de Crane. Într-adevăr, ei și literații epocii așa cum erau Howells și Dreiser descoperă în mod critic înstrăinarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cunoștință a impresiilor pe care această observație le face cu privire la zborul fundamental pentru viață. Howells se ocupă de practica jurnalistică obiectivă și depersonalizată în două din romanele sale importante Hazardul noilor bogății și O judecată modernă. Sentimentele lui Howells față de jurnalism privit în ansamblu erau ambivalente. Pe de o parte își amintește cu tandrețe de zilele în care lucra ca băiat bun la toate la ziarul tatălui său din Ohio (Din anii tinereții mele, 131). Mai mult, există dovezi ale modului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ambivalente. Pe de o parte își amintește cu tandrețe de zilele în care lucra ca băiat bun la toate la ziarul tatălui său din Ohio (Din anii tinereții mele, 131). Mai mult, există dovezi ale modului favorabil în care privea jurnalismul literar narativ de la sfârșitul secolului; astfel Steffens remarcă: "William Dean Howells, romancierul, a spus odată că nici un scriitor sau artist nu poate ocoli lectura ziarului Commercial Advertiser" (Autobiography, 321). Dar lui Howells îi era greață de dezvoltarea jurnalismului obiectivist: "Howells
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care privea jurnalismul literar narativ de la sfârșitul secolului; astfel Steffens remarcă: "William Dean Howells, romancierul, a spus odată că nici un scriitor sau artist nu poate ocoli lectura ziarului Commercial Advertiser" (Autobiography, 321). Dar lui Howells îi era greață de dezvoltarea jurnalismului obiectivist: "Howells... privea noul jurnalism ca un violator vulgar și ieftin al sferei intime" (Ziff, 148). Aici sub "nou jurnalism" nu se înțelege varietatea apărută pe la 1960 ci jurnalismul factual, sau ceea ce poate eventual fi denumit ca fiind jurnalismul obiectivist
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de la sfârșitul secolului; astfel Steffens remarcă: "William Dean Howells, romancierul, a spus odată că nici un scriitor sau artist nu poate ocoli lectura ziarului Commercial Advertiser" (Autobiography, 321). Dar lui Howells îi era greață de dezvoltarea jurnalismului obiectivist: "Howells... privea noul jurnalism ca un violator vulgar și ieftin al sferei intime" (Ziff, 148). Aici sub "nou jurnalism" nu se înțelege varietatea apărută pe la 1960 ci jurnalismul factual, sau ceea ce poate eventual fi denumit ca fiind jurnalismul obiectivist."59 Experiența lui Howells în ceea ce privește
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scriitor sau artist nu poate ocoli lectura ziarului Commercial Advertiser" (Autobiography, 321). Dar lui Howells îi era greață de dezvoltarea jurnalismului obiectivist: "Howells... privea noul jurnalism ca un violator vulgar și ieftin al sferei intime" (Ziff, 148). Aici sub "nou jurnalism" nu se înțelege varietatea apărută pe la 1960 ci jurnalismul factual, sau ceea ce poate eventual fi denumit ca fiind jurnalismul obiectivist."59 Experiența lui Howells în ceea ce privește prăpastia tot mai adâncă dintre subiectivitate și obiectivitate își găsește expresia în publicarea, în 1890
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Advertiser" (Autobiography, 321). Dar lui Howells îi era greață de dezvoltarea jurnalismului obiectivist: "Howells... privea noul jurnalism ca un violator vulgar și ieftin al sferei intime" (Ziff, 148). Aici sub "nou jurnalism" nu se înțelege varietatea apărută pe la 1960 ci jurnalismul factual, sau ceea ce poate eventual fi denumit ca fiind jurnalismul obiectivist."59 Experiența lui Howells în ceea ce privește prăpastia tot mai adâncă dintre subiectivitate și obiectivitate își găsește expresia în publicarea, în 1890, a romanului A Hazard of New Fortunes; el încă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dezvoltarea jurnalismului obiectivist: "Howells... privea noul jurnalism ca un violator vulgar și ieftin al sferei intime" (Ziff, 148). Aici sub "nou jurnalism" nu se înțelege varietatea apărută pe la 1960 ci jurnalismul factual, sau ceea ce poate eventual fi denumit ca fiind jurnalismul obiectivist."59 Experiența lui Howells în ceea ce privește prăpastia tot mai adâncă dintre subiectivitate și obiectivitate își găsește expresia în publicarea, în 1890, a romanului A Hazard of New Fortunes; el încă mai servește drept o privire critică asupra tendinței obiectiviste în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiectivist."59 Experiența lui Howells în ceea ce privește prăpastia tot mai adâncă dintre subiectivitate și obiectivitate își găsește expresia în publicarea, în 1890, a romanului A Hazard of New Fortunes; el încă mai servește drept o privire critică asupra tendinței obiectiviste în jurnalism, privită din interior. În acest roman Howells explorează atât potențialul jurnalismului literar narativ cât și alienarea provocată de curentul central al jurnalismului factual care apăruse după Războiul Civil. Într-un pasaj personajul Fulkerson sugerează jurnalistului Basil March să scrie o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivitate și obiectivitate își găsește expresia în publicarea, în 1890, a romanului A Hazard of New Fortunes; el încă mai servește drept o privire critică asupra tendinței obiectiviste în jurnalism, privită din interior. În acest roman Howells explorează atât potențialul jurnalismului literar narativ cât și alienarea provocată de curentul central al jurnalismului factual care apăruse după Războiul Civil. Într-un pasaj personajul Fulkerson sugerează jurnalistului Basil March să scrie o relatare despre o grevă muncitorească în stilul în care "Defoe a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
romanului A Hazard of New Fortunes; el încă mai servește drept o privire critică asupra tendinței obiectiviste în jurnalism, privită din interior. În acest roman Howells explorează atât potențialul jurnalismului literar narativ cât și alienarea provocată de curentul central al jurnalismului factual care apăruse după Războiul Civil. Într-un pasaj personajul Fulkerson sugerează jurnalistului Basil March să scrie o relatare despre o grevă muncitorească în stilul în care "Defoe a scris despre epidemia din Londra" (Hazard, 357). Această observație este făcută
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din Londra" (Hazard, 357). Această observație este făcută pentru că Daniel Defoe încearcă să prezinte pe Robinson Crusoe al său ca și Jurnal din anul ciumei ca fiind povești care au avut loc în realitate. Fără îndoială că Defoe înțelesese potențialul jurnalismului literar narativ și Fulkerson detectează și el aceste posibilități în zorii erei moderne și adaugă că i-ar plăcea ca March să fie însoțit de un ilustrator "care să surprindă aspectele estetice ale grevei... Îți spun că face impresie să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
New York-ului, și New York-ul nici nu te-ar băga de seamă". Cu toate acestea, March nu ia în seamă sfatul lui Fulkerson. Probabil că cititorii nu consideră greva "deloc" importantă pentru că subiectivitatea lor este alterată de natura epistemologică a jurnalismului obiectivist practicat de cea mai mare parte a presei din epocă. Dar nu este prima dată când March este sfătuit să își angajeze subiectivitatea în experiența fenomenală a lumii înconjurătoare. Personajul Conrad Dryfoos îl consiliază pe March căci "orașul însuși
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
propria subiectivitate; el reface în propria viață experiența distantă care reflectă alienarea cititorului față de obiecte. Filozofând, o ia pe calea volatizării nietzcheniene. Într-adevăr, Ziff are dreptate: caracterul nociv al încălcării experienței personale este dovedit de curentul dominant reprezentat de jurnalismul obiectiv, care nu personalizează și nici nu încearcă să se angajeze într-un schimb de subiectivități în reportajele sale. Influența criptoteologică pe care jurnalismul obiectiv a început să o aibă asupra minților jurnaliștilor din această perioadă, așa cum sugerează Michael Schudson
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ziff are dreptate: caracterul nociv al încălcării experienței personale este dovedit de curentul dominant reprezentat de jurnalismul obiectiv, care nu personalizează și nici nu încearcă să se angajeze într-un schimb de subiectivități în reportajele sale. Influența criptoteologică pe care jurnalismul obiectiv a început să o aibă asupra minților jurnaliștilor din această perioadă, așa cum sugerează Michael Schudson, se reflectă în detașarea conștientă de lumea exterioară a lui March, când acesta se vede atras în mijlocul experienței unei greve: "a început să se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lumea exterioară a lui March, când acesta se vede atras în mijlocul experienței unei greve: "a început să se simtă precum mulțimea, dar s-a luptat cu sine însuși, recâștigându-și rolul de observator filozofic (Howells, Hazard, 360). Influența criptoteologică a jurnalismului obiectiv, conform căreia lumea ar trebui interpretată devine vizibilă atunci când, după ce lui March i se spune că "orașul însuși ține întotdeauna cea mai bună predică", personajul Mela observă că "March se îmbracă exact ca un preot, iar el afirmă că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
A Modern Instance), publicat în 1882, protagonistul, editorul Bartley Hubbard, insistă asupra viziunii sale despre ziarul ideal, care "nu trebuie să mai aibă nici o influență în afacerile publice" (22). Așa cum observă Amy Kaplan cu privire la acest pasaj, Hubbard pledează pentru un jurnalism independent care "implică separarea acestuia de alianțele cu partidele politice". În realitate, Hubbard "separă publicul de un corp politic activ". În afară de faptul că, în mod ironic, una din temele majore ale cărții este divorțul celor doi soți, urmat de prăbușirea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de un corp politic activ". În afară de faptul că, în mod ironic, una din temele majore ale cărții este divorțul celor doi soți, urmat de prăbușirea ordinii morale atât în viața privată, cât și în cea publică, ideea lui Hubbard despre jurnalism "transformă cititorii din participanți politici în spectatori pasivi" (29-30). Această percepție apărută la granița dintre secole în cercurile literare conform căreia practica jurnalistică dominantă și convențională a separat cititorii de experiență și le-a alienat subiectivitățile este poate cel mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să plece, învingându-și subiectivitatea, iar apoi se refugiază din nou în ziar, cu iluzia că duce o viață activă. Ceea ce rămâne remarcabil e nivelul până la care scriitori realiști precum Howells și Dreiser, ambii foști jurnaliști (și uneori practicanți ai jurnalismului literar) au distins și intuit divorțul subiectivității de experiența lumii în cazul jurnalismului obiectiv. Tocmai acest aspect a fost detectat de Steffens când, privind în urmă la cariera sa de ziarist, a observat că în timpul panicii financiare din 1893, pe când
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu iluzia că duce o viață activă. Ceea ce rămâne remarcabil e nivelul până la care scriitori realiști precum Howells și Dreiser, ambii foști jurnaliști (și uneori practicanți ai jurnalismului literar) au distins și intuit divorțul subiectivității de experiența lumii în cazul jurnalismului obiectiv. Tocmai acest aspect a fost detectat de Steffens când, privind în urmă la cariera sa de ziarist, a observat că în timpul panicii financiare din 1893, pe când lucra ca reporter pe Wall Street, restricțiile stilului îi interziceau să relateze impresiile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe care am scris-o fără lacrimi, în mod statistic" (Autobiography, 186). Aceasta se întâmpla pe vremea când era reporter la New York Evening Post, înainte de a prelua, în calitate de redactor local, ziarul Commercial Advertiser, unde și-a putut susține preferința pentru jurnalismul narativ. "Reporterii trebuiau să relateze știrile așa cum se petreceau: mecanic, fără prejudecată, fără nuanță și fără stil; toate în aceeași manieră ... Ca scriitor, am fost definitiv afectat de anii petrecuți la The Post" (179). Și nu a fost singurul. Este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]