3,223 matches
-
marxist, poți doar să atragi atenția asupra ta și mai de curiozitate, mai de furie, mai de neliniște, să ajungi să te invite unii și alții pe la televizor -, este vorba nici mai mult nici mai puțin decât de lenea minții, lăsată să funcționeze la ralenti, și hrănită minimal. Marxiștii de altă dată, se întorceau la propozițiile puține și simple ale ideologiei, după ce se intoxicaseră cu sofisticarea, inutilă în fața vieții, a tuturor cărților scrise pe lume. Neomarxiștii noștri au citit cele patruzeci
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să aibă alte amintiri, fiindcă le dețin de la televizor. Unde s-a vorbit despre droguri, anticomuniști cumpărați de Rațiu și Câmpeanu, furtișaguri, bișniță, țigani și chiar partide de sex în corturi. Poetul Dinescu a zis atunci în parlament, să fie "lăsați să fiarbă în suc propriu", președintele Iliescu i-a tratat drept "golani" și nici acest afront nu a modificat dispoziția generoasă, umorul, grația și firescul protestului pașnic. Dimpotrivă, de a doua zi, oamenii parfumați și șpreiați purtau la rever o
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
pe care mașina statului trebuie să le desfășoare în fiecare dintre ȚECE. Cu alte cuvinte, cât trebuie să intervină statul pe piață și câtă prioritate trebuie să aibă scopurile colective ale comunității naționale față de libertățile individuale, care va fi proporția lăsată deciziilor ce țin seama de logica internă a sistemului politic național. În realitate, este vorba de o chestiune care parcurge procesul de construire a identităților naționale ale tuturor acestor țări (Priban, 2003). Discutând despre concepția de justiție care se intenționează
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
„Copilul trebuie lăsat să descopere el însuși adevărul, acționând în mod practic, deoarece scopul școlii este de a forma creatori, inventatori și nu de a forma indivizi care să repete ceea ce au învățat generațiile precedente” [J. Piaget] Educația ecologică are o nouă dimensiune
Coronița prieteniei by Înv. Simina Ileana, Şcoala Heci, Locaţia Bursuc, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93017]
-
treia și nici în cele care au urmat. Zăcea toată ziua pe pătură, moțăind în soare, tot răsucindu-se de pe o parte pe alta, ca și când razele fierbinți i-ar fi putut arde și preface în cenușă durerea din inimă. La lăsatul serii, își lua cina cu mult înainte de a ieși cu pușca. Apoi se rezema de un copac în apropierea taberei; chiar așa, la o aruncătură de băț de propria sa colibă, rămânând acolo ore întregi, veghind în tăcere. Se simțea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
data aceasta, logica textului a fost abolită aproape de tot. Social, e o piesă despre necesitatea de a avea casa ta, locul tău, insula ta de intimitate. Dar nimeni nu reușește asta aici, și de fapt miza nu trebuie rezolvată, ci lăsată să erupă peste personajele diferenței. Comedia neagră propusă de Afrim e mai degrabă un spațiu de intersecție a acestor povești personale, traume vizibile sau pur și simplu postgândire, automatism cerebral. Să zicem că tot spațiul din cubul negru a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ca atare. Pentru fiecare act de sfidare care a făcut Revoluția posibilă, nu putem decât ghici adevăratele motive care au determinat acel individ să facă acel gest. În esență, o încheiere nu a fost cu adevărat realizată, rănile fiind încă lăsate deschise, acest lucru încetinind procesul de democratizare a României. 4. În 1989, ce fel de evoluție anticipați pentru România și Europa de Est pentru următoarele două decenii? Au fost speranțele dvs. în general confirmate sau înșelate? În 1989 așteptările mele erau chiar
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
un act voluntar mult mai puternic - caritatea - care numai prin credință se poate obține. 4. Prin caritate Hristos oferă lumii legea înfrățirii popoarelor în baza căreia se poate realiza apropierea și înțelegerea între oameni, națiuni și popoare. 5.Singura armă lăsată ucenicilor săi a fost cuvântul, considerând-o ca cea mai eficientă în restabilirea păcii între „oamenii de bunăvoință” și nu armele în scop de distrugere a căror arsenal depășește astăzi orice imaginație, capabilă să distrugă această minunată creație pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
criterii decât cele valorice și nu mai puțin de orgoliile unor epigoni care nu se puteau vedea din umbra acestor titani în domeniul biologiei și științelor medicale (vezi fenomenul Nițescu). Realizările lor în plan științific și social, ca și amintirea lăsată generațiilor care au urmat, au avut și au încă soarta marelui nostru Eminescu, a cărui operă social-politică, dacă nu a fost repudiată în totalitate, a fost cel mult valorificată conjunctural, pentru că, dincolo de genialitatea lui ca poet, Eminescu a fost tot atât de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
însușește Vera Mantero starea de criză. Cum lucrează cu neputința, cu acumularea semantică de particule negativ-active: „non-vivre, non-vouloir, non-pouvoir, non-possibilité“. Vera Mantero construiește o semiotică negativă, spartă, în final, de un cuvânt eliberator: joie. Silabele sunt cântate, interiorizate și scuipate, lăsate să doară. Vera Mantero e o prezență de o teatralitate halucinantă, vulnerabilă, sfâșiată de tristețe, sfârșită de blocaje paralizante, jucându-se cu sunete rostogolite ca și cum ar avea niște mingiuțe în gât. Animalic, violent și inocent, de un grotesc poetic care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
fixată în ochi peisaje cu un caracter precis și profund românesc; cartea este un album de viguroase acuarele și acvaforte, nu un mare tablou de compoziție. Să intrăm în cabana lui Stan: "O mulțime de crăpături și goluri găureau pereții lăsați. Lemnul care susținea streașina era șubred și gata să cadă. Nici urmă de regularitate, peste tot un aspect de încovoială și ferestre atât de înguste că nici un cap de copil n-ar fi încăput prin ele. Nici o piatră nu indica
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu șapte lanțuri de fier. Dar bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și ajunge la un palat înconjurat de niște flori necunoscute, împodobite cu toate culorile curcubeului. Este sălașul Mamei-pădurilor, a cărei fiică, foarte frumoasă, se îndrăgostește pe loc de Făt-Frumos; îi arată cum poate s-o înfrângă pe vrăjitoarea cea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se dezvăluie o altă plajă de gânduri și senzații. Purtătoare (ultrafeminină) a tuturor contradicțiilor, Zeliha - personajul principal - răzbună în gând și în faptă cutumele care constrâng: ce poate fi mai răscolitor decât o atee îmbrăcată în culori țipătoare, cu părul lăsat liber și purtând accesorii strălucitoare, gonind prin Istanbul, pe sub privirile bărbaților și blestemând cu voce tare ploaia? Însuși acest drum spre a face un avort (Zeliha are 19 ani, e nemăritată și nu se simte vinovată din cauza asta) are toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
sus ignorați) care a atras atenția asupra greșelii? Frecvent. Bloggerii au înțeles mai devreme că o greșeală recunoscută în mod deschis și corectată cât mai rapid poate dăuna mult mai puțin reputației și integrității cucerite decât o greșeală semnalată și lăsată necorectată cu aroganța celui care știe mai bine. Linkuri. Închipuiți-vă, pentru câteva secunde, că un articol din „Gândul“ despre o informație apărută inițial în „Evenimentul Zilei“ ar putea conține un link spre articolul original din ziarul concurent. Absurd, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
rar s-a desfăcut și atunci doar ca să puncteze o răscolire, o devastare interioară, o traumă, moartea ei trăită de zeci și zeci de ori, datorită contextului ei femeiesc de invalidă neputincioasă. Există, de pildă, celebrul autoportret impasibil, cu părul lăsat (din 1947Ă, sau pictura intitulată „Patul zburător“ (despre spitalul Henry Fordă sau pictura numită „Rădăcini“, unde din Frida despletită cresc plante jungloide. În tot cazul, părul și mustața apar halucinant și halucinatoriu în pictura Fridei Kahlo, iar lucrul acesta nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
de veac XX și începutului de secol XXI. Orice limbă, concretizare a facultății limbajului, forma unică, irepetabila a culturii umane, indiferent de numărul de vorbitori, de durată existenței, de numărul de urmași, de creațiile culturale, literare realizate în ele și lăsate moștenire umanității, au o importanță egală pentru istoria evoluției ființei umane. De aceea omul zilelor noastre, printr-o politică lingvistică planetară, ar trebui să ocrotească mai ales acele limbi periclitate, aflate pe cale de dispariție sau în pericol iminent de extincție
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
NOTĂ: Parantezele indică o formă atenuata a procesului. O variantă, intitulată Caracterizarea tipologica a limbilor (după Ed. Sapir), apare și în Tratat de lingvistică generală, p. 459. Toate notele la tabel, în afară de cele ale lui Sapir, ne aparțin. Erau însă lăsate deoparte alte perspective, cum ar fi tipologia fonologica sau tipologia sintactica, luate serios în discuție abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Joseph Greenberg, într-o serie de studii publicate după 1950, va elimina din propria clasificare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
100 gr. de unt, sare, piper, 300 gr. de smântână, două linguri de făină, o legătură de mărar tocat. Punem în cratiță untul și ceapa la călit timp de două minute, adăugăm pieptul tăiat bucăți potrivite, fierbem până scade zeama lăsată, adăugăm un pahar de apă, sare, piper, lăsăm să fiarbă câteva clocote, după care adăugăm smântâna bătută cu făina, fierbem două - trei clocote, dăm deoparte și adăugăm mărarul. PIEPT DE PUI UMPLUT CU COSTITA SI ARDEI KAPIA Două bucăți de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
rece și în rest se adaugă untul, bicarbonatul, făina, gălbenușurile, apoi albușurile bătute spumă. Se coace la foc potrivit, în tavă unsă cu unt și tapetată cu făină. După ce s-a copt și s-a răcorit, se toarnă deasupra siropul lăsat și se dă la rece. PRAJITURA NOAPTE SI ZI 5 ouă, 200 g zahăr, 200 g făină, 100 ml ulei, vanilie, sare, cacao, un praf de copt (Dr.Oetker) și 200 ml de lapte Se bat gălbenușurile cu puțin zahăr
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
bătute spumă, bateți frișca, apoi adăugați esența de vanilie și zahărul. Amestecați cele 3 compoziții și apoi încorporați gelatina. Puneți într-un vas și răciți timp de 4 ore. Înmuiați vârful boabelor de zmeură pentru ornat în ciocolată albă, topită, lăsați să se răcească, apoi înmuiați-le în ciocolata cu lapte și lăsați să se întărească. ȘERBET DE LAMAIE 2 pahare de apă, 1 kg zahăr, coaja și zeama de la o lămâie Se fierbe zahărul cu apa, iar după ce s-a
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
decât o traducere a scrisorii contelui Nesselrode către principele Bibescu: aprobarea desăvârșită a purtării sale față de Obșteasca Adunare, autorizarea de a pedepsi pe acei boieri care ar căuta să se opună în chip fățiș guvernului și, în sfârșit, facultatea întreagă lăsată Domnului de a deschide sau de a nu deschide în acest an Adunarea... N-am nevoie să mai adaug că Bibescu și Dașcov nu lipsiră să se folosească de facultatea ce le-o lăsa Poarta: Adunarea rămase închisă mai bine
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
închisorii/ eu stau seara și privesc/ și cu ochii plini de lacrimi/ tot la tine mă gîndesc... Aseară m-am culcat/ pe tine te-am visat/ stăteai pe pieptul meu/ mă sărutai mereu". Gîndurile arestatului se îndreaptă și spre copiii lăsați acasă, cărora le transmite dragostea lui: "Și puștiului te rog să-i zici/ că tata îl iubește/ și că de cînd este aici/ la el se tot gîndește". Alteori suspină pentru soarta lor: "De fiul meu nu știu nimic/ o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
evitați, existînd un soi de teamă organică ce stopează pînă la un punct prostul tratament. Aceștia își suportă relativ bine detenția. Avînd pedepse mari, la "viețași" s-a creat o ruptură definitivă între trecut, prezent și viitor. Rudele și prietenii lăsați afară sînt amintiri ale trecutului, prezentul fiind o certitudine, iar viitorul total neînsemnat. Majoritatea își găsesc liniștea și iertarea cu ajutorul misionarilor sectanți. Fiind închiși în celule separate, ei au slabe contacte cu ceilalți deținuți. În general, hoții, proxeneții și drogații
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
orașul Salonic, unde mă aștepta un bun coleg, consulul general, și unde am înnoptat până a doua zi, când aveam să traversăm Bulgaria și să intram în țară pe la Giurgiu. Așa cum plănuisem, eram acasă cu toată familia noastră vineri, înainte de lăsatul serii. Copiii plecaseră cu o săptămână înainte și ne așteptau toți să sosim cu Volvo. Primul concediu a fost, practic, mai mult o seamă de activități: ședințe, întâlniri, rapoarte verbale sau scrise. Memorabilă a fost întâlnirea tuturor șefilor de misiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de la Odessa și de pe alte meleaguri străine, din văzduh sau valuri, luptători care ați căzut la datorie pentru o cauză dreaptă sau care mai luptați cu arma-n mână, nu uitați că o faceți pentru ființa neamului nostru și nu lăsați ca sufletul vostru să se înmoaie, sau brațul să se îndoaie în fața dușmanului vostru. Unirea noastră a fost cu multe veacuri întârziată și nu ne-am dat" mână cu mână, cei cu inima română atunci când a trebuit." Este strigăt din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]