4,995 matches
-
de Malmesbury, "a dat aproape toate pămînturile Bisericii pentru ca să slăbească ferocitatea națiunilor germanice. A observat în mod instinctiv și cu înțelepciune că oamenii care sînt consacrați nu își abandonează serviciul pentru care au făcut legămînt, precum laicii. Mai mult, dacă laicii care slujeau fețele bisericești s-ar fi revoltat, puteau fi sancționați prin excomunicare sau prin alte pedepse aspre"181. Astfel marile libertăți folosite de principi pentru Episcopi, pe de o parte, erau acte de pietate, iar pe de altă parte
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
privească drept unic rege al său pe Domnul puterii trecătoare și să devină slujitorul acestuia, participînd prin acordul său la bogățiile și la puterea acestuia; uitînd într-o vreme că acel rege al lor era pur și simplu doar un laic, un fiu al Bisericii, o oaie din staulul lor, iar ei erau Episcopi puși de Sfîntul Spirit să conducă Biserica lui Dumnezeu. Nu era posibil, într-un cuvînt, ca odată deveniți oameni ai regelui 184, să fie în același timp
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
calea pe care urmează să o apuce, dacă știi să citești natura omenească; iar manierele de exprimare conțin tendințele popoarelor și profetizează reușita întreprinderilor lor. Acea identificare a beneficiilor temporare cu demnitatea episcopală în uzul limbajului și distribuirea de către puterea laică a demnităților pontificale asemenea unor daruri care prin natura lor țin de bunul plac al donatorului indicau limpede adulația și corupția Clerului, coborît deja la joasa servire a principilor seculari, preferînd bogățiile veacului libertății lui Cristos; iar principii căpătau tendința
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucru 195. Pe atunci, aceasta era forma pe care o îmbrăcau feudele și bunurile ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe post de Abați, sau la cîrma Episcopiilor, în mijlocul clericilor, pe post de Episcopi 198! 87. Această unire strînsă între spiritual și temporar a fost cauza uzurpării de către lucrurile trecătoare, însemna
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
oribile a lucrurilor s-au agravat, necinstind Biserica s-a ajuns la stagnare, natura omenească rațională și religia creștină, care împreună ar fi putut să aducă națiunile în mod pașnic la un nivel ridicat de dezvoltare, fără nedreptăți împotriva puterii laice, erau neputincioase în acțiune. 88. Clerul, fiind oprimat astfel, și-a pierdut treptat simțul propriei demnități și libertăți. În necunoștință de cauză față de valoarea pierdută, se mulțumeau cu averile și puterea trecătoare 201. Nu ar fi drept să spunem că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
închipuie că poate să acorde un beneficiu pe care numai harul divin îl poate dărui; așadar, autoritatea sa trebuie să sprijine ceea ce s-a hotărît, iar nu să-și plaseze înainte preferința sa"202. 89. Trebuie să recunoaștem că puterea laică, printr-o perseverență de veacuri în tendința sa constantă de aservire a Bisericii, prin intermediul unei alternative de beneficii și opresiuni, a ajuns în cele din urmă, și mai mult nici că se putea, la o cucerire deplină: Biserica însăși părea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
jugul nemilos, iar acest lucru, în mod necesar, trebuia să dezlănțuie lupta dintre Aceea care era oprimată și cei ce o oprimau. Nu a triumfat decît după trei veacuri de lupte. Abia s-a eliberat cu tărie de servitutea puterii laice că marea schismă a occidentului a sfîșiat-o. Abia se stinse și aceasta, că apărură ereziile din nord, și numai prin Conciliul de la Trento Biserica a început să se bucure de odihnă. Între timp, cele două mari principii ale lui Grigore
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
decît dacă au primit mai înainte învestitura din mîna regelui 222. Predecesorii noștri Grigore al VII-lea și Urban al II-lea s-au necăjit mult din cauza acestor rele și a numeroase altele care au apărut ca urmare a învestiturii laice și au convocat adesea conciliile episcopale pentru a o condamna; trebuiau excomunicați Clericii care aveau Biserici pe care le obținuseră în acest fel și persoanele responsabile pentru învestirea acestora, în conformitate cu canonul apostolic care spune: "Dacă un Episcop obține o biserică
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de un rău minor, atunci cînd s-a încheiat o convenție atît de oneroasă? Cine ne va opri lacrimile pentru aspra soartă a științei unui astfel de Pontif și a unui astfel de Conciliu, care a abandonat din nou puterii laice o mare parte a acelei prețioase libertăți a alegerilor și secole întregi de lupte și adînci neînțelegeri dinte Biserică și lume au fost date de o parte ca lipsite de interes. 108. Dacă puterea de fapt a Pontifilor romani a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
așa? Mă îndoiesc puternic. Să vedem care era maniera de gîndire a Bisericii în privința alegerilor înainte de acest ultim stadiu al disciplinei și să încercăm să înțelegem judecata pe care ar fi întreprins-o vechii Prelați, față de numirea Episcopilor de către puterea laică. În acele vremuri, în care puterea laică era în creștere în constanta sa acaparare a alegerilor și prin aceasta a libertății Bisericii, deci în secolul al IX-lea (și în cel următor, uzurparea a atins culmea); o parte a acestei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
era maniera de gîndire a Bisericii în privința alegerilor înainte de acest ultim stadiu al disciplinei și să încercăm să înțelegem judecata pe care ar fi întreprins-o vechii Prelați, față de numirea Episcopilor de către puterea laică. În acele vremuri, în care puterea laică era în creștere în constanta sa acaparare a alegerilor și prin aceasta a libertății Bisericii, deci în secolul al IX-lea (și în cel următor, uzurparea a atins culmea); o parte a acestei acaparări progresive a fost cererea ca alegerile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acel Episcop care era cel mai nepotrivit? Și dacă dorința Bisericii nu avea importanță, dacă nu era ascultată, ce libertate ecleziastică mai rămînea sau la ce bun acea libertate? 110: Un alt pas care a dat în acel secol puterea laicilor, a căror influență creștea în privința alegerilor, a fost constituit de petițiile regale. Ce e mai inocent decît o simplă petiție? Făcea aceasta vreo presiune? Nu pot electorii să nu țină seama de ea? Ei, bine, cum i-a părut atunci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fel aceste principii ale sfintei antichității la care Biserica nu poate renunța. Dar în acel caz, de ce Biserica nu a încheiat o înțelegere ca principii să se nască buni? Apoi, chiar dacă principele este bun, i se va putea cere unui laic care se pierde în atîtea griji și plăceri pe care le presupune guvernarea trecătoare și viața la curte, să fie un teolog profund în gîndire? Să cunoască cele mai importante și mai adînci principii ale disciplinei ecleziastice? Va putea să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
episcopat o susținere per fas et nefas era un mijloc, nu care să acorde popoarelor dreapta autoritate cuvenită, ci care să le facă sclave ale unei autorități oarecare; acest principiu, de care este atît de greu să se desprindă guvernul laic, este exact acela care pune în mișcare chiar și numirea Episcopilor nefaști pentru Biserică, care din întîmplare (și astăzi nu se poate altfel) în pofida unei astfel de aparențe ecleziastice, nu au fost cu adevărat slujitori liberi ai lui Dumnezeu, ci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
siguranță, nu se pot dedica dezinteresat studierii legilor veșnice ale adevărului și justiției și nu se pot mulțumi cu menținerea păcii și a iubirii între oameni în temeiul legilor divine și universale ale Evangheliei. Acolo unde numirea Episcopilor revine puterii laice, sistemul care guvernează numirile va varia în aplicarea sa în funcție de schimbările politicii cabinetelor și ministerelor. Episcopii vor trebui să sprijine azi un partid, mîine altul; niciodată nu va fi o perioadă de timp în care Episcopii buni, cunoscuți pentru imparțialitate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la principii răi, ci și la cei mai buni și, în special, la cei cărora le pasă de binele Bisericii, și care se lasă influențați 260 și se abat de la calea cea dreaptă. Erezia se înveșmîntă în pietate; iar teologia laicilor nu este atît de rafinată încît să o poată descoperi; aceea spune vorbe dulci, alimentează ambiția, și nu ezită să mintă și să se prefacă. Așadar, chiar și cei mai buni principi numesc în astfel de vremuri adevărați eretici care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
separat de popor și prizonier al episcopatului (Plaga a III-a); cît privește apoi servitutea feudalismul, cu Episcopii supuși direct Domnului temporar ca fideli și oameni ai săi -, ea a înlănțuit cu mîrșăvie Biserica și toate bunurile sale, supunînd-o puterii laice care a împins-o în necazuri și pericole, mergînd pe o cale accidentată și înșelătoare, degradîndu-se și înjosindu-se și după mii de umilințe și de nenorociri, fiind deposedată încet, încet de bunurile primite, ea s-a aflat sfîrșită de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Evul Mediu acționau în ideea de individualitate și de seniorialitate, nu numai în privința bunurilor libere ale Bisericii, pe care le priveau ca fiind feudale și pe care și le însușiseră și dispuneau de ele ca și cum ar fi fost individuale, acordîndu-le laicilor și în-străinîndu-le; aceste uzurpări au fost mult întreținute de discordia dintre ei și Biserică, vindecabilă numai prin canoane, conciliere, legi pontificale și pedepse canonice. Prelații, deci acea parte dintre ei fidelă principelui, absorbiseră ideea de individualitate odată cu feudele lor; acest
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a făcut să dispună de bunurile bisericești ca fiind ale lor. Neținînd seama de proprietatea comună, Prelații au înstrăinat bunurile temporare ale Bisericii pe care le considerau ca fiind feudă a lor, le-au dat la schimb, le-au acordat laicilor și au cheltuit pentru un nivel de trai ridicat și pentru făcut războaie. Biserica a replicat prin nenumărate canoane și decrete, al căror efect a constat în legarea Bisericii încă și mai strîns de înstrăinarea, administrarea și dispunerea de proprietățile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
iubească Biserica, fiindcă aceasta era de două ori maică pentru ei. Apoi s-a produs secularizarea, să spunem așa, a operelor de caritate. Căci defectului Clerului i s-au adăugat institutele de caritate separate, în care încet, încet au prevalat laicii, lucru care conținea și un avantaj: faptul că mulți creștini se angajau în astfel de lucrări sfinte; dar, din păcate, fiindcă nu se mai făceau lucrări însuflețite de spirit ecleziastic și de știință ecleziastică, acestea au devenit prea omenești, și-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
le îndrepta spre mîntuirea sufletelor; și aceasta este străvechea origine a filantropiei moderne al cărui bine pierdut se poate recupera totuși acum cînd Clerul redevine generos și mărinimos. Fiindcă în acele vremuri de dorit (care par că se apropie totuși) laicii nu vor mai vrea să se separe de Cler, pentru că, dacă se despart, pierd orice înțelegere spirituală și devin neroditori și înglodați în cele materiale; și atunci cooperarea dobîndită de laici va fi foarte utilă și prețioasă, cînd laicii și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
vremuri de dorit (care par că se apropie totuși) laicii nu vor mai vrea să se separe de Cler, pentru că, dacă se despart, pierd orice înțelegere spirituală și devin neroditori și înglodați în cele materiale; și atunci cooperarea dobîndită de laici va fi foarte utilă și prețioasă, cînd laicii și Clericii, odată ce au renunțat la orice separare, se vor reîntoarce la corpul unic al lui Cristos, căci un singur trup alcătuiesc membrele și capul, iar tutela acestuia este încredințată Bisericilor. 154
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
totuși) laicii nu vor mai vrea să se separe de Cler, pentru că, dacă se despart, pierd orice înțelegere spirituală și devin neroditori și înglodați în cele materiale; și atunci cooperarea dobîndită de laici va fi foarte utilă și prețioasă, cînd laicii și Clericii, odată ce au renunțat la orice separare, se vor reîntoarce la corpul unic al lui Cristos, căci un singur trup alcătuiesc membrele și capul, iar tutela acestuia este încredințată Bisericilor. 154. Cel de al patrulea principiu de reglementare a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și de aceea el era gata să le cedeze lor locul, pentru ca toți servii și slujitorii lui Dumnezeu să trăiască în acel fel, precum stă scris în Vechiul Testament, cei ce servesc, la altar, împărtășindu-se din cele ale altarului. Dar laicii nu au fost de acord cu aceasta"314. 157. Sf. Ioan Gură de Aur, vorbindu-i poporului, explică de ce Biserica nu a continuat să trăiască din donațiile accidentale ale credincioșilor, dar a acceptat donațiile stabile. Clerul a trebuit să facă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]