2,844 matches
-
N-aveți nimic în cap, decât vid! urla Sfântu' de Fizică. Dar vidul e plin! șoptea Gustav. E plin cu galaxii, celulele lui Dumnezeu. În jurul Soarelui se rotesc atomi și molecule la dimensiuni cosmice. În capul meu erau trenuri și lanuri de porumb. Avea dreptate Sfântu', știam tot ce era în afara cărților de școală, atât cât puteam noi, bieți subjugați ai materiilor reci. Și ca să ni se demonstreze că noi nu știam nimic și ei TOTUL, profesorii au bifat pe calendar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mi le aduna pe ABAC, fiecare bilă avea esența amprentată de mine, eu îi dădusem formă și culoare, chiar dacă pe sârme majoritatea erau negre. Moșule, strigau ielele goale, înnebunitor de frumoase, vâjâind în jurul obeliscului de inox, ca vântul prin frunzișul lanurilor de porumb, tu abia te naști, abia te naști, totul începe cu sfârșitul. Atunci e bine, îmi spuneam. Și continuam să casc pentru că în echinocțiul de toamnă teza la matematică urma să aibă loc pe câmpia dintre Brăila și Baldovinești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bună voie la stereotipia metodologică a călăuzirii pe Cărările Lumii, ținut mereu în lesă de cineva străin. T eza n-avea nimic poetic. Băncile claselor erau pe arătură. Nu bătea niciun pic de vânt. Din când în când, păsări. În dreapta, lanul de floarea-soarelui, tăcut ca să nu ne tulbure cu frumusețea sa. Profesorii printre noi. Hârtiile zburau. Ciorile le luau în gheare și în cioc și le duceau cam la vreo 100 de metri deasupra capului unde, într-un tribunal clădit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
încet-încet, profesoarele au încins un barbut pe cinste, atrăgând în joc și pe profesori, finalizat cu pedepse, după cum aveau să ne transmită observatorii din băncile apropiate. Pe noi nu ne privea numărul din ce în ce mai rar al profesorilor care dispăreau perechi în lanuri, ci copierea în draci direct din carte a tuturor soluțiilor. Bineînțeles că am luat amândoi nota 2. Chiar și bețivul de Samaliot a luat 10. Și îndrăgostita de Mioara Alimentară de la seral l-a părăsit pentru patru ore pe Mitică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mioara Alimentară de la seral l-a părăsit pentru patru ore pe Mitică Petrache, iubitul ei fugit la Paris, ca să se concentreze pe teza decorată a doua zi cu 10. Eu, Mihai, am scris: Cine o să-și mai aducă aminte de lanurile de FloareaSoarelui din timpul tezei la fizică? Nimeni. Eu singur voi ști că Fizica se înrudește cu imensitatea lanurilor, cu foșnetul lor, intersectarea va fi fiind doar amintirea, culoarea, tristețea lor. Cine știe? Tu, Gustav, ai scris (Boule!): Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se concentreze pe teza decorată a doua zi cu 10. Eu, Mihai, am scris: Cine o să-și mai aducă aminte de lanurile de FloareaSoarelui din timpul tezei la fizică? Nimeni. Eu singur voi ști că Fizica se înrudește cu imensitatea lanurilor, cu foșnetul lor, intersectarea va fi fiind doar amintirea, culoarea, tristețea lor. Cine știe? Tu, Gustav, ai scris (Boule!): Nimic nu se pierde. Totul se transformă. Picasso a imortalizat atrocitățile Războiului în geniala GUERNICA. La fel toate cataclismele sufletului sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
smuls cu greu din pământ, înapoi, la drum... D acă am urât ceva mai mult pe lume a fost școala. Mă consideram foarte bătrân și ratat. Nu iubeam nimic și pe nimeni. Mi-era silă de mine însumi, de foșnetul lanurilor de porumb, atât de întinse, atât de verzi încât l-am întrebat odată pe tata când se termină porumbul. Niciodată mi-a răspuns el. E un soi care crește în toate anotimpurile numai în Bărăgan. Da, numai în Bărăgan. Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
grei, bolborosind versuri sau rugăciuni sau injurii la adresa cuiva care se înfiripa printre nori ca un crochiu tulbure, nesigur, părând a nu fi din neamul păsăresc, ci mai degrabă din cel câmpenesc, pentru că avea foșnet parcă de vânt, parcă de lan, ori de frunziș, ori de apă, dar și ceva din fâlfâiri de aripi, puțin din strigătul becaței, din atomul de tril, needucat de a fi tril, ceva din susur, nu de boare, nici de undă, aducând puțin cu suspinul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care soluția pentru ziua de mâine era următorul vers de la mijloc sau de la început, aplecarea spre studiul atent al peșterilor și prăpăstiilor și rocilor și scheletelor trecute și viitoare din geografia sufletului lor. Nelămurit niciodată de ce zboară păsările, de ce foșnesc lanurile, de ce zarea e un hău imens, de ce sunt elev de liceu, pentru că eu am vrut să fiu acolo și atunci să-l cunosc pe nemernicul de Gustav, nu era nicăieri, ba da, iată-l lângă profesori șoptindu-le ceva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
acum, invitați de a fi martorii rămășițelor de atunci. Tavanul pe care erau impregnate înjurăturile, gândurile de viitor, declarațiile de dragoste, frica uriașă de examene, bolboroselile tocitului zadarnic pentru că nimic nu se lipea de creierele noastre decât foșnetul vântului prin lanurile de dincolo de ferestre, huruitul înfundat al Pământului la trecerea trenurilor, marea frumusețe a filmului viitorului nostru, cu scene jubiliare, a unor personaje sărbătorind zilnic succesul realizărilor și eroismul înfrângerii obstacolelor, bunăstarea și opulența traiului într-un dolce farniente fără limită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rapid, pentru că este atent la șosea, cineva vorbește pe nu știu ce post, extrem de convins: dacă Van Gogh ar fi avut cele 200 de milioane de lire sterline - valoarea de astăzi, 6 octombrie 2005, a lui Damien Hirst - pe când se afla în lanul de secară cu pistolul la tâmplă, ar fi apăsat și mai tare pe trăgaci... Zice și ăsta așa, un nebun!, își spune Maestrul, închide trist radioul și fredonează iar, tot Ană, zorile... îi face bine melodia. Am făcut-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
părut prea lung, fetița a ajuns în sfârșit la bunici. Acolo, s-a bucurat de peisajul ca din vis. Se simțea ca într-o poveste. Darnica toamnă făcuse multe daruri naturii. Copacii se aflau sub greutatea roadelor coapte,iar în lan porumbul copt aștepta să fie cules. Bunicii au primit-o cu căldură și i-au spus că trebuie să meargă la cules porumbul. În loc să rămână la joacă, fata a mers cu ei să îi ajute. După o zi întreagă în
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
multe ori este secetă, alteori sunt ploi torențiale cu trăsnete și potop de apă. Zilele sunt mai lungi, iar nopțile sunt luminate de milioane de stele. În grădini se coc cireșele, caisele și piersicile; în păduri apar fragii și murele. Lanurile de grâu, galben-aurii, se înconvoaie sub greutatea spicelor. Pe câmp oamenii cosesc fânul, îl strâng cu greblele și îl adună în căpițe. Vara este anotimpul vacanței. Școlarii merg în excursii și tabere la munte sau la mare. Copiii au mai
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
chilipirurile,, turcești, continuând să lipească micile etichete.. Printre sutele de cruci simple de lemn, pe care stă scris ,, Neidentificat,, se zăresc capetele celor patru bărbați: preotul funcționarul și cei doi gropari. Antoniu grăbește pasul, mergând printre cruci ca printr-un lan de porumb. Lumânarea s-a topit de căldură În mâna lui, iar florilor au Început să le casă petalele. A ajuns Însfârșit, tocmai când groparii bat cuiele În capacul coșciugului. Trec sforile pe dedesupt și Încet, Îl coboară pe bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
grafice pentru 1:10.000,în metri și în stânjeni.Planul conține și lămuriri privind distribuția pământului în vatra satului și în câmp,cu suprafețele în sistemul vechi și în sistemul metric.Impărțirea terenului din câmp este făcută în 9 lanuri de la nord spre sud,cu parcelele numerotate de la 1 la 214,pe direcția est-vest. Hotărnicia orașului Bârlad se întindea în trecut până la râul Prut și până la râul Siret,între Colinele Tutovei și Dealurile Falciului. Orașul Bârlad a fost cartografiat la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fierbinte pe care ți-am adresat-o în capela seminarului, acum la plecare. Plec singur, dar Tu ești cu mine și acest lucru mă umple de bucurie și de liniște, de siguranță interioară. Din mersul trenului privesc câmpurile pline cu lanuri de porumb, sau pășunile pe care pasc turme de oi, iar trenul aleargă spre București, unde la parohia catolică din cartierul Băneasa mă așteaptă părintele paroh Mihai Mărtinaș. Am vorbit ieri la telefon cu părintele greco-catolic Valeriu Median. Mă așteaptă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
vândut conștiința, iar când am ajuns la Roma am refuzat orice contact cu vreo persoană a Securității. Cu acest preot mă voi vedea în seara aceasta și mă bucur că voi avea ocazia să-l cunosc personal. Si trenul merge, lanurile de porumb alternează cu cele de floarea soarelui, soarele arde prin fereastră, iar eu îmi aduc aminte de o vorbă a mamei unui prieten de la Roma, Adalberto Nemeth. Mama lui îmi spunea cu ani în urmă, când eram student: ”Părinte
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
lor. Imi vine să mă așez undeva la umbră și să-i privesc îndelung, dar gândul că mai am cale lungă mă ajută să înving tentațiile și să merg mai departe pe câmpul plan pe care nu văd altceva decât lanuri de grâu deja treierat, sau de floarea soarelui, cu pălăria aproape neagră, mică; se vede că au suferit din cauza secetei. Mă văd un fel de don Quijote, rătăcitor printre câmpuri, cu o pălărie mare, albă pe cap, mărșăluind prin caniculă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
dar captivantă, un mic episod dintr- un serial în derulare, un pas înainte spre o destinație fizică, geografic încă departe, dar atinsă în interiorul meu, și care mă poartă spre o altă destinație fizică, care poate să fie la marginea următorului lan de floarea soarelui ce îl văd în zare, sau la următorul sat, și tot așa mai departe. Iar înaintarea pe teren se împletește strâns cu cea interioară, cu mersul înainte dirijat de voința și convingerea că trebuie să continui, iar
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
departe, căci ei se opresc aici, la o familie ce are o casă cu ferestrele în stradă. Domnul de la bar mă asigură că până la Montesquiou cea mai mare parte a drumului este la umbră, ceea ce-i adevărat. Mai întâlnesc și lanuri de porumb, udate abundent de stropitori foarte mari, puternice, sub care tare aș mai face și eu un duș. După alți opt km am ajuns în sfârșit la destinația zilei. Localitatea este un sătuc din departamentul Gers, în Midi Pyrénées
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
40 de km, iar micile localități prin care voi trece sunt: Oursbellile, Bordères sur l'Échez, ocolesc orașul Tarbes, Azereix, Ossun, Adé și Bartès. Este o zi minunată, cu un soare blând și un aer răcoros. Câmpurile sunt pline cu lanuri de porumb, iar floarea soarelui sau grâul aproape că au dispărut. Nu departe se văd și păduri, nu prea mari, iar în zare pot fi admirate crestele Pirineilor. Demult îmi doream să-i văd de aproape și în curând voi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
piatră, foarte frumoase, robuste, cât și pitorescului reliefului de munte. Aflat pe cursul râului Gave, este înconjurat de munți nu prea înalți, plin de copaci și o vegetație bogată. Venind de la Bartès, urmez strada spre Lourdes, admirând câmpurile înverzite, un lan mare de grâu treierat, iar în apropiere de destinație, copacii devin mai deși, casele se îndesesc, iar după ce văd indicatorul de localitate, deja simt parcă aerul sfânt al acestui oraș. Mă impresionează mulțimea pelerinilor pe care îi vezi de la intrarea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
luă un...bici nou, O altă unealtă ...banală, În sfichi c-o... Morală: Într-o campanie electorală, Dacă un om, o slugă...banală, Doar sie își face...serviciul, Ajunge în tină! Ca....biciul! BOBUL, PALA ȘI...SEPALA Într-un galben lan de grâu, Care se cocea în pară, Și bea apă dintr-un râu, A fost ceartă astă-vară: O emfatică sepală Vorbea unui bob din spic, La-început cu sfială: Crede-mă, n-am cu tine nimic! Uneori până și eu Înțeleg
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ferec, să te-ncălzesc cu ochiul meu ce arde și trosnește ca un foc. să-ți cânt un cântec ce îndoaie lumea ca pe-o nuia abia-nverzită și vocea mea în flaut preschimbată, să te cutreiere ca pe un lan cu maci și-n roșul florilor să se închidă, cum se închide mustosul vin în mari butoaie, întru beție lungă să te ție, șoptindu-ți amânat, din timp în timp, cum geana lumii te îmbie, dar nu-i ca mângâierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
o, ce neașteptat sfârșit și prea frumos. plâns de nai din verdele ofilit nu crește vara, din soare oxidat lumina nu mai curge. în ochiul împăstat lacrima putrezește și îngroașe orbita, de cerul coșcovit de nori se-mbată marea, în lanul secerat lentorile pământului își scuipă sarea. din urletul de lup rănit, pustiul iernii se-ndesește și umple aerul de scrum ce vătuie ecoul. din trupul vămuit de ani, ca dintr-un flaut părăsit, se-nalță sunete ce-au adăstat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]