3,375 matches
-
policies in Romania, before 1989? Our perspective is trying to combine the analysis and evaluation of public policies based on technical elements (mapping legislative and institutional mechanisms) with the attempt to identify some deeper and less visible elements, such as latent values and operational objectives. Thus, our main hypothesis is that such policies had as main objective the legitimation of regime and not women's empowerment. Although formally similar to Western developments, gender policies of the communist regime valued gender equality
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
să investigăm o serie de întrebări privind politicile de gen în regimul comunist: Existau politici de gen în comunism? Dacă da, ce fel de politici erau? Pot fi ele încadrate în tipologiile consacrate ale politicilor de gen? Pe ce ideologie latentă se bazau/promovau? Pe ce model de familie se bazau/promovau? Erau aceste politici consonante cu ce se întâmpla în Occident din punctul de vedere al egalității de gen sau erau "excentrice", diferite, izolate? Era egalitatea principalul conținut valoric și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
2. Perspectiva noastră încearcă să îmbine analiza și evaluarea politicilor publice bazată pe elemente tehnice (cartografierea mecanismelor legislative și instituționale) cu o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile, cum ar fi valorile și obiectivele latente. Din acest punct de vedere, un interes deosebit îl reprezintă teoria legitimării a lui Jurgen Habermas 3. Astfel, putem afirma, cu titlul de ipoteză, că politicile de gen au avut ca principal obiectiv legitimarea regimului și nu o emancipare reală
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
superiorității regimului. Aceste distorsiuni au provocat efecte perverse de durată, printre care accentuarea rolurilor tradiționale ale femeilor în sfera privată, unde regimul nu era interesat să promoveze egalitatea de gen, precum și reticența femeilor de a se implica în sfera publică. Latent, tipul de familie favorizat de politicile regimului era cel tradițional. Politica pronatalistă represivă, care voia să consolideze rolurile de mame și îngrijitoare, le-a deposedat pe femeile ce au trăit în regimul ceaușist de propriul corp și de propria sexualitate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sol și, deci, absorbția crescută, funcții Îndeplinite de rădăcină. Exploatarea sevei brute este ușurată adesea de prezența micorizelor . 2-. Strategiile supraviețuirii, prin adaptări fiziologice, biochimice, morfologice și anatomice . - Tolerarea secetei. Plantele reviviscente pot pierde până la 90% apă, intră În viață latentă și revin la viața normală atunci când condițiile redevin favorabile. Reviviscența implică profunde modificări biochimice și fiziologice. În această categorie de plante intră multe specii de mușchi și licheni, dar și multe angiosperme din regiuni aride. o Ignorarea secetei. Efemerofitele din
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Își desfășoară Întregul ciclu evolutiv În 2-3 săptămâni; „profitând” de puțina apă rezultată din topirea zăpezii primăvara ori din rarele ploi, când imediat germinează semințele, plantele cresc, Înfloresc, fructifică, mor și lasă semințe adaptate să intre În stare de viață latentă. Ignorarea secetei este o adaptare mai cu seamă biologică. Dintre speciile de la noi, cităm pe Lamium amplexicaule, Draba verna, Ceratocephalus orthoceras, Veronica hederifolia ș.a. o Suportarea secetei. Are loc modularea transpirației și rezistența la o deshidratare parțială. Plantele cu astfel
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de către educator. Sursa cea mai importantă de criterii pentru modernizarea procesului educațional o reprezintă, pentru cadrul didactic, cunoașterea caracteristicilor procesului educațional, cunoașterea procesului instructiv-educativ din etapa următoare, a cerințelor sale, a specificului didacticii moderne. Prin demersul prospectiv se evidențiază energiile latente apărute, educatorii fiind ajutați să treacă de dificultățile ți limitele prezentului, să imagineze caracterul educației viitoare. Educația va reprezenta principala cale de rezolvare a problemelor socio-economice, de formare a omului bine educat, cu orizont deschis și cu gândire flexibilă, spirit
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
să încerc o analiză a piesei extrem de dificile a lui Ray McKerrow, în speranța că încercarea mea să poată articula, desigur, conform propriilor mele posibilități (optimizate), o interfață, o graniță simbolică inedită în cercetarea pe domeniul Științelor comunicării, astfel încât posibilitățile latente ale piesei profesorului McKerrow să poată fi fructificate cu succes în cultura academică a noastră, a criticilor retorici din România. Un prim obstacol în analiza ce urmează, care, cum vom constata, nu este, cu necesitate, o "piedică", este conținut în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
al participării civice. New South Wales Study a fost realizat de Onyx și Bullen (2000) pentru a determina empiric importanța capitalului social pentru organizațiile din cinci comunități australiene. Cei doi autori descoperă prin analiză factorială opt factori independenți și unul latent. Cei opt factori sunt participarea la comunitatea locală, activitatea în context social, sentimentele de încredere și siguranță, legăturile de vecinătate, legăturile de familie și de prietenie, toleranța față de diversitate, valoarea vieții, raporturile de muncă. Dimensiunile ce nu se dovedesc legate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fi diferite de activismul politic "convențional", precum activitățile specifice asociațiilor profesionale, religioase, civice, pentru apărarea drepturilor omului, pentru apărarea mediului, sindicate și partide politice. Pentru a diferenția între diferitele tipuri de participare politică vom realiza o analiză factorială exploratorie. Dimensiunile latente pe care analiza factorială își propune să le descopere sunt compuse de variabile puternic corelate între ele și mai slab corelate cu celelalte variabile. Cum putem observa în tabelul de mai jos, analiza factorială a acțiunilor politice indică o distribuție
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a doua participarea la grupuri secundare cu caracter mai evident politic, precum sindicatele și în special partidele politice, în timp ce a treia exprimă participarea la activitățile unor grupuri mai curând apolitice precum asociațiile sportive, religioase sau profesionale. Variabilele grupate în dimensiunile latente (factorii) ale participării sunt grafic separate prin chenarele îngroșate din tabelul 2.12. Trebuie luată în seamă această diferențiere a activismului politic în funcție de caracterul politic, semi-politic sau apolitic al grupului în care cetățenii activează. Este posibil, astfel, ca publicul să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care se închină cu credință. în El se cuvine a ne pune încrederea noastră toată, căci El este ajutorul nostru. Prin rugăciune, capeți liniștea sufletească, care trebuie să devină mobilul acțiunii tale, cauza eficientă a faptei tale. Astfel spus, fapta latentă, posibilă, în așteptare, devine realitate prin zguduirea spirituală a rugăciunii. în rugăciune și prin rugăciune te liniștești, te împaci cu sfatul înțelept care te mângâie în vremuri de întristare și de mari nenorociri; ajungi la convingerea că Hristos este singura
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Rugăciunea nu e numai un mijloc ce duce la fapta cea bună, ci este și ea însăși o faptă bună”, spune un înțelept. Peste toate acestea, rugăciunea este mobilul acțiunii, cauza eficientă a faptelor bune. Putem spune, că este fapta latentă, posibilă, în așteptare. Rugăciunea nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre. Rugăciunea, pentru noi, creștinii, este o datorie, o trebuință sufletească și o bucurie atât pentru cei mici, cât și pentru cei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
imaginat într-un fel sau altul. De unde concluzia: Trebuie rezistat în vederea acelui moment (Gabriel Liiceanu). Sfârșit întrevăzut, de fapt, mai mult în spirit mesianic, milenarist, decât rațional și motivat de fapte, este adevărat, dar a cărui speranță (oricât de obscură, latentă, ocultă) n-a fost părăsită niciodată. Din acest punct de vedere, se poate deci vorbi, în mod obiectiv, de o stare de spirit de rezistență. Atitudine de altfel de o incontestabilă consecvență. în Fragments d'un journal de Mircea Eliade
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totalitară univocă, în sens unic, s-a produs o primă breșă: au apărut, fie și potențial, îndoiala, alternativa, ipoteza contrară: Dar dacă... se schimbă, totuși. Proces obscur, oscilant, nehotărâtor și deci nepericulos pentru regim. De reținut, totuși, cu importante urmări latente. 5. La toate acestea se adaugă și dispariția completă și definitivă a opoziției, lipsa unei rezistențe reale, smulsă din rădăcină, după anii '50. Vechile partide erau complet între onformism și libertate exterminate. Represiunea totalitară a fost radicală și foarte eficace
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de mijloc, proprietății individuale, libertății de întreprindere, fără mituri egalitariste. A fi bogat sau mai bogat decât altul, trebuie spus pe față, nu este o rușine. Or, acest complex de culpabilitate este întreținut încă din plin în masele populare. Populismul latent, rezidual, al societății comuniste, constituie încă o largă stare de spirit. Mulți, tot mai mulți, se comportă ca și cum nimic nu s-a petrecut în România și visează, utopic, o restitutio in între onformism și libertate integrum, o restaurare integrală a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
s-au afirmat profesional în câmpul lor de activitate, înainte sau în afara vieții politice. Ei aduc cu sine un anumit prestigiu personal, conștiința valorii proprii, urmată de gesturi inevitabile de independență. Și acestea decurg, în ultimă analiză, dintr-un conflict latent, care în cele din urmă iese la lumină. Nu avem în vedere pe intelectualii și creatorii puri, care se dezinteresează total și privesc de sus lupta politică. Ne referim la intelectualul cu simț civic dezvoltat, stăpânit și de nevoia de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Nu o dată, în baza conștiinței valorii și competenței sale, el ar dori să joace însă un rol mai activ și în forurile de decizie. Or, începând tocmai de la acest nivel, al practicii politice interioare de partid, încep neînțelegeri și antagonisme latente sau declarate. Riscul respingerii reciproce este mare. Omul politic, să-i spunem de tip activist, empiric, are dificultăți și rezerve reale de a colabora efectiv cu intelectualii, care vin într-un partid sau altul. Iar aceștia din urmă nu se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literari remarcabili, îndeosebi din ultima generație, au devenit și comentatori politici. Evoluție firească. Spiritul critic refulat de regimul totalitar simțea nevoia unei destinderi și recuperări integrale a exercițiului său. Deprinderea analizei și gustul ideilor generale, libertatea de spirit și vocația latent sau declarat pro-occidentală a multor critici literari i-a împins, firesc, spre atitudine independentă și de aici spre opoziție. Că partidele politice n-au știut (sau n-au intenționat) să recupereze aceste forțe publicistice de prim ordin a fost se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
etc. etc. Ștergerea istoriei este însoțită de a ideii diferențierii (inevitabilă, necesară, legitimă) sociale, de merit, economice, pe toate planurile. Inegalitatea de orice tip șochează. Populația noii Românii respinge stratificarea evidentă, alteritatea, ca și orice idee venită din străinătate. Este latent sau declarat etnicistă, naționalistă, chiar xenofobă. Minoritățile de orice tip sunt detestate. Ele sunt respinse. Când sunt... sexuale, inspiră chiar repulsie. Sistemul partidului unic, represiunea poliției politice, ordinea integral totalitară, intrată în reflex, face încă greu asimilabilă, în adâncime, ideea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu este încă dominantă în România postceaușistă. Ea nu are deocamdată suficientă greutate și energie pentru a răsturna actualul raport de forțe ideologice și politice de esență neocomunistă. 3. Rolul instituțiilor culturale continuă să rămână, în viziunea oficială, declarată sau latentă a regimului actual, unul fundamental conservator. Ele nu se pot adapta, în mod efectiv, noului regim democratic. Toate instituțiile culturale esențiale (Academia, uniunile de creație, institutele de cercetare etc.), create după model sovietic, stalinist, au fost concepute ca instrumente de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recompense pentru merite politice de partizanat etc. 5. Și cu aceasta am ajuns la, poate, cel mai caracteristic fenomen al postcomunismului cultural: apariția unei piețe editoriale libere a făcut și mai evidentă polarizarea peste tot existentă (fie și în stare latentă) dintre cultura de elită și cultura de mase, respectiv dintre literatura estetică și literatura de consum. Această literatură, cu veche tradiție în literatura de colportaj și a cărților populare, de mare dezvoltare începând din secolul al XIX lea, corespunde necesităților
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
său. Sapere aude ! kantian (Beantwortung der Frage: Was ist Aufklärrung?, 1784) revine în felul său în actualitate: îndrăznește să te servești de inteligența ta proprie, neaservită niciunui sistem de propagandă. Este, în mod fundamental, expresia unei conștiințe critice, în forme latente sau declarate, totdeauna paralele, niciodată suprimate. Esența sa este spiritul critic imposibil de redus la tăcere. Din care cauză, o teză între multe altele de același gen ale epocii de E.M. Cioran: meritul lui Hitler constă în a fi răpit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chiar... personal). Dar, pe de altă parte, experiența arată că aceste sectoare economice independente sunt încă slabe. Ele nu au forța economică necesară, incapabile cel puțin deocamdată să absoarbă toate vocațiile culturale independente, cu adevărat creatoare. De unde o structură ambiguă latentă: o conștiință liberală, condiționată încă de o inevitabilă dependență etatistă, exercitată sub diferite forme. Proces dificil, abia la începutul său, cu rezultate încă incerte. De unde și lipsa de forță reală, practică, a culturii alternative în perioada post totalitară. Spectrul etatist
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o lungă epocă de obscurantism totalitar și opresiune spirituală. Succesul ideii revizuirilor literare, generatoare de lungi și inconcludente dezbateri și, bineînțeles, polemici (la care și noi am fost antrenați, fără voie de altfel 1), exprimă tocmai o astfel de stare latentă și, în același timp, evidentă, de criză, de totală insatisfacție culturală. Ea revine cu regularitate. Contestarea vechilor ierarhii literare, sau a unor scări de valori, constituie de fapt doar vârful unui aisberg. Ceea ce se cere în prelungirea unor revendicări mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]