8,145 matches
-
suprima orice urmă afectivă. La apa Vavilonului este în prima parte "Un extemporal scris cu puritatea ființei de atunci și corectat, cu creion apăsat, de cea intransigentă și profesoral scrupuloasă de acum"369. Eugen Simion expune problematica lecturii și a lectorului jurnalului intim și din perspectiva autorului, propriul lector, motivat de rememorarea unor evenimente, de justificarea continuării jurnalului sau de verificarea estetică. Relectura presupune în acest caz nuanțarea, evaluarea, eliminarea sau completarea textelor și prilej al autocenzurii. Eugen Simion punctează că
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în prima parte "Un extemporal scris cu puritatea ființei de atunci și corectat, cu creion apăsat, de cea intransigentă și profesoral scrupuloasă de acum"369. Eugen Simion expune problematica lecturii și a lectorului jurnalului intim și din perspectiva autorului, propriul lector, motivat de rememorarea unor evenimente, de justificarea continuării jurnalului sau de verificarea estetică. Relectura presupune în acest caz nuanțarea, evaluarea, eliminarea sau completarea textelor și prilej al autocenzurii. Eugen Simion punctează că "intervine, în acest caz, un alt punct de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
informația pe care el o consideră utilă și nu există o lege care să definească o procedură de selecție a informațiilor. Fiecare eveniment este irepetabil, fiecare experiență modifică într-un anumit sens structura personalității naratorului, fie participant, fie doar martor. Lectorul propriilor lucrări, critic aspru, autoarea suprimă tot ce nu-i convine. Întrebată în mai 1994 ce proiecte are, Monica Lovinescu răspunde scurt: "arunc!". De fapt, îndepărtează paginile de jurnal pe care nu le găsește în interesul posibililor cititori, schelele emisiunilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
zilei sau al săptămânii cum vreți să-l numiți. Desigur, într-un astfel de proces sunt unele lucruri mai interesante, ce își păstrează peste timp doza de interes, iar altele care nu te mai interesează nici măcar pe tine. Primul meu lector eu sunt [...] Așa că, la întrebarea ce fac eu în clipa de față, vă răspund: arunc!"376. Poziția autoarei nu este dintre cele mai comode: devine, ca și publicul ei, o funcție a discursului, retrăgându-i-se dreptul de a viețui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cel pe care îl organizează și îl umple o scriitură ce exprimă o realitate în neîncetată devenire și în același timp răspunde anumitor principii atemporale, legiferându-și diferențele posibile, este totodată spațiul pe care îl are de înfruntat cititorul"391. Lectorul romanului Cuvântul din cuvinte descoperă că nu se poate pune în locul protagonistului, deoarece acesta trăiește într-o lume absurdă, a imposibilului. V.2. Geneza romanului De-a lungul timpului, Monica Lovinescu traduce în limba franceză mai multe cărți românești, deoarece
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este determinat de contextul cultural lovinescian, am apelat la conceputul de anxietate a influenței, în direcția teoriei lui Harold Bloom. Urmărit astfel, am constatat o oarecare influență, atât în discursul critic, cât și în cel memorialistic. Primul și marele ei lector este Eugen Lovinescu. Ambii exegeți, fiecare în momentul și spațiul său, doresc impunerea unui model critic lipsit de confuzii ideologice, urmăresc sincronul cu literatura europeană, întrebuințează critica de întâmpinare, pătrund intuitiv în mijlocul textelor pentru a le surprinde originalitatea. Dispun de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de deschidere a anului universitar nu a fost prezentă. Nu s-a prezentat nici pe doi, nici pe trei octombrie. Ziua la cursuri se gândea numai la ea. Nu pricepea nimic din ce înșirau pe tablă și căutau să demonstreze lectorii aceia la orele lor. De seminar nici nu putea fi vorba, iar noaptea nu mai putea dormi. O avea mereu în fața ochilor: când bolnavă, când în brațele altuia. Starea de incertitudine și de chin luase amploare; nu o mai putea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
persoana fizică specializată (juriști, avocați, judecători) care interpretează legea în „litera și spiritul“ ei; - receptor terț - persoana fizică nespecializată, care se informează asupra prevederilor legale în vigoare, citind, de pildă, Monitorul oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual, proiectat explicit în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă bine ții minte, mărite Cetitoriule - și nu vedem ce tear putea împiedica săți aduci aminte: memorie distributivă ai, cult ești, autodidact devii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text care evocă/imaginează o realitate necunoscută lui (de exemplu, celebra nuvelă a lui C. Negruzzi are ca referent a doua
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se asociază un anumit semnificant pentru construirea unei anumite semnificații minimale), „polisemie maximă“ (semnificația fiecărui semn lingvistic este un fascicol de sensuri și nuanțe semantice) și pe „caracterul deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
planuri generează un sistem complex de semne. Textul literar se structurează pe mai multe niveluri: fonetic, lexicosemantic, morfosintactic, stilistic, imagistic, tematic. Fiecare creație literară este o operă deschisă, permițând mai multe interpretări, diferite de la o epocă la alta, de la un lector la altul. 2. ELEMENTE DE STRUCTURARE A UNIVERSULUI FICȚIONAL 2.1. Teme și motive literare Tema operei literare (fr. thème, lat. thema - „subiect“) este un concept vizând aspecte generale ale realității, transfigurate în creația artistică. În accepție modernă, tema reprezintă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
umane, ci cuprinde și lumi imaginare, reprezentări despre destinul creației și al artistului, sfera ideilor abstracte etc. Toate aceste reprezentări, formând viziunea artistică a unui scriitor, transpar din structurile de adâncime ale operei, din semnificațiile profunde care se dezvăluie treptat lectorului, având finalitate cognitivă și estetică în opera literară. Viziunea despre lume reprezintă o arie a viziunii artistice, denotând modul în care scriitorul percepe realitatea și o reflectă în opera sa. Este concretizată cu ajutorul tuturor structurilor operei (teme, motive, subiect, personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și funcții multiple: cea de individualizare a textului, de anticipare a unui element definitoriu pentru conținutul textului (tema, motivul principal, protagonistul etc.), funcția de precizare a speciei ori de sugerare a tiparului discursiv și, desigur, funcția de captare a atenției lectorului. Referentul titlurilor este de mare diversitate, ilustrând ori ginalitatea scriitorilor, în timp ce modalitățile lingvistice de construire a cuvântului/a sintagmei de intitulare prezintă câteva invariante. - Un termen nominal/o structură nominală (substantiv, adjectiv, pronume, numeral cu valoare substantivală) configurează titluri expozitive
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
secvențe din incipit drept titlu. Alături de titlu, incipitul și finalul (desinitul/excipitul) constituie repere strategice ale textului literar, având rolul de a media între lumea reală și universul ficțional. Incipitul (lat. incipit - „aici începe...“) este o secvență textuală prin care lectorul este introdus în spațiul estetic al operei. Liviu Rebreanu afirma: „Pentru mine chinul cel mare este prima frază și primul capitol. Prima frază marchează ritmul deosebit, unic al romanului. După ce am găsito, pare atât de naturală, încât te miri cum
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
am scris Răscoala). Deși are dimensiuni variabile (de la primul enunț la primul alineat sau la primul grupaj de alineate - având în proză rolul unui prolog), incipitul se recunoaște prin faptul că asociază tema discursului și rema - informația nouă, inedită comunicată lectorului. Enunțul prin care se detaliază o informație deja transmisă marchează încheierea incipitului și începutul secvenței expozitive (expozițiunea/situația inițială). În poezie - text de mare concentrare - incipitul se reduce, de obicei, la primul/primele două versuri. Opera dramatică apelează frecvent la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
noroc de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul de tipul ex abrupto prezintă elemente textuale ca și când ar fi deja cunoscute lectorului (Sărmanul Dionis de M. Eminescu, O scri soare pierdută de I.L. Caragiale). Punerea în abis schițează un „desen“ emblematic care esențializează structurile textuale ( Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu). Incipitul de tipul „prefeței pragmatice“ „negociază“ convenția narațiunii, oferind cititorului un cod
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
clipe observăm mirați că ni sa terminat apa. 2.9.5. Figuri de adresare Interogația retorică este figura de stil ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune, un sentiment. - Uneori, are rol de structurare a întregului text poetic, ca în poezia Numi presimți? de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe care se sprijină masiv postmodernismul literar este cea a optzeciștilor, caracterizați prin atitudinea de frondă, prin refuzul cli șeelor culturale, prin distanțare de elitismul moderniștilor, prin reconectarea la realitățile cotidiene și, mai ales, prin recuperarea relației de comunicare cu lectorul. Chiar dacă pentru unii teoreticieni postmodernismul nu reprezintă decât o combinație eclec tică între modernism, avangardă și cultura populară/cultura pop sau un mit cultural al sfâr șitului de mileniu (Monica Spiridon), fiindcă postmodernismul își trasează frontie rele mai ales prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
celor cu deschidere spre tragic sau metafizic) în registru minor, prin parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje și marcaje textuale care permit lectorului să participe la construcția textuală și la procesul de semnificare. Paradigma poetică postmodernistă se definește prin „răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și realitate. [...] Pentru poeții optzeciști poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
afirma că mutațiile spectaculoase produse în romanul ro mânesc din secolul XX ilustrează inepuizabila capacitate de înnoire a acestei specii și resursele de adaptare la paradigme culturale diferite, la ideologii estetice contrastive, la imperativele comunicării cu mereu alt tip de lector. 3.2.9. Genul epic. Modele de eseuri structurate Basmul cult: Povestea lui HarapAlb de Ion Creangă SUBIECTUL al IIIlea: Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinți particularitățile basmului cult, prin referire la o operă literară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
existenței și complexitatea vieții, adică o dramă modernă. 3.4. Genul liric. Elemente structurale în creația lirică GENUL LIRIC (gr. lýra - liră, instrument muzical) reunește operele literare prin care ideile, reprezentările și sentimentele poetului se comunică nemijlocit. Acestea sunt transmise lectorului prin întreaga viziune poetică, prin imagini artistice, prin simboluri și metafore etc., întrun limbaj poetic original. Discursul poetic se constituie pe baza categoriei estetice a liricului, ca text monologic (mai rar prin dialogism) cu o intensificare a funcției poetice (numită
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lumii. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Apare astfel evidentă noutatea șocantă a viziunii prin care Nichita Stănescu con cretizează tema erotică, trăirile inefabile ale iubirii, propunând lectorului un univers ca „viziune a sentimentelor“. Prin reluarea titlului ca incipit al poeziei se creează două imagini de mare expresivitate care domină imaginarul poetic. Pe de o parte, iubirea - o minunată aventură a omului - văzută ca o leoaică tânără, agresivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]