KorAP: Find »[drukola/base=legionar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...240 >

5,988 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

de siguranță națională erau ținute sub control au fost asigurate prin ofițeri și agenți de poliție, rezidenți și informatori acoperiți. Din punct de vedere al Poliției de Siguranță, în Dumbrăveni existau patru probleme aflate în atenția autorităților: evreii, iredenta maghiară, legionarii și sașii. În localitate existau 69 de evrei „toți simpatizanți ai ideologiei așa-zisă democratică, recte iudeo-comunistă”, conduși de Dezideriu Verteș. Din anul 1939, ființa mișcarea „Noua Organizația Sionistă” (zisă „Bethor”, zisă „Trumpedor”), condusă de Bella Adler, care își desfășura

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Turda se aflau o cooperativă (secția textile fiind condusă de Traian Potra), un restaurant clasa I (condus de d-ra. Maria Hurducaciu), o librărie (a lui Ioan Maniu), o tipografie (proprietar Iuliu Ursu) și un cinematograf, toate acestea fiind conduse de legionari, care promovau ideologia mișcării, pentru care se aflau în atenția Poliției locale. Pe parcursul anului 1941 în activitatea unităților de Poliție din județele Târnava Mică și Turda nu au apărut probleme deosebite, care să afecteze siguranța statului român sau să pună

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
interni față de schimbările politice survenite la București. La 9 septembrie 1940 a fost tradus și reprodus un articol din ziarul „Politika” (Belgrad), care a apreciat că „nu se știe” dacă mișcarea legionară va putea coabita cu generalul Antonescu. Conform materialului, legionarii reprezentau factorul politic „cel mai dominant” din România și aveau pretenția ca guvernul să fie alcătuit, în majoritate, din rândurile lor. A doua zi, 10 septembrie 1940, o „sursă serioasă” a aflat că Partidul Național Socialist German din România a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
politice. Tot în luna septembrie 1940 au fost culese din diverse medii diferite zvonuri care au circulat în București cu privire la relația dintre Conducătorul Statului și mișcarea legionară, despre situația politică, economică și socială din țară. Între Ion Antonescu și conducătorii legionari au fost semnalate „disensiuni”, iar dualitatea puterii a fost estimată a avea o durată scurtă. Un reproș vehiculat la adresa primului ministru a fost și acceptarea ca regele Carol al II-lea să plece „cu atâta avere”, iar Elena Lupescu „cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ar îndruma” o convenție care să prevadă, între altele, ca Moscova să ocupe Moldova și Dobrogea cu scopul de a declanșa un conflict în Europa de sud-est care să angreneze și Germania. Totodată, agenții comuniști „s-ar introduce în mediile legionarilor” pentru a recruta noi elemente, dar și pentru a activa sub o acoperire legală. Din rândurile comuniștilor bucureșteni o sursă „serioasă” a prezentat, la 10 septembrie 1940, comentariile existente în privința întârzierii unui nou cabinet. Un motiv avansat a fost intenția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a înființat o secție de informații și propagandă, încadrată cu persoane aflate în instituții publice sau în fabrici de armament. În condițiile celui de-al doilea război mondial, activitatea D.G.P./D.P.S. a suferit, inițial, ca urmare a acțiunilor întreprinse de legionari, însă apoi s-a redresat și a avut o evoluție ascendentă, având sub control problemele de ordine publică și siguranță națională. A.1.c. Elemente de conducere departamentală Principala persoană care a coordonat departamentele de Poliție, Siguranță și Jandarmerie în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ministeriabili. Cauza o aflăm în două critici publice ale generalului Antonescu, în ședințele Consiliului de Miniștri din 25 februarie 1941, respectiv 6 martie 1941, când l-a acuzat pe fostul subsecretar de stat de lipsă de informații și fermitate contra legionarilor. Revenirea în prim plan a avut loc după eliberarea Bucovinei, când Rioșanu a fost numit guvernator al regiunii. Activitatea sa a fost de scurtă durată, întrucât o afecțiune renală l-a doborât și a decedat (31 august 1941). O apreciere

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
colaboreze cu conducerea mișcării legionare din localitatea respectivă. Peste cinci zile, Ghica a revenit cu Ordinul nr. 69.766 către inspectoratele regionale în care a pus în vedere că neexecutarea ordinelor prefecților de județ va fi pedepsită cu destituirea, că legionarii servesc ca auxiliari ai poliției și că organele de poliție pot face apel la membrii mișcării atunci când consideră necesar acest lucru. Totuși, conflictele cu Poliția legionară, care a acționat ca organe de represiune, anchetă, justiție și execuție, au impus directorului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
necesar acest lucru. Totuși, conflictele cu Poliția legionară, care a acționat ca organe de represiune, anchetă, justiție și execuție, au impus directorului general emiterea Ordinului Circular nr. 34.331/1 octombrie 1940, prin care li s-a atras atenția că legionarii nu au dreptul să execute operații polițienești în afara cadrului legal. Adresa nr. 71.716/5 octombrie 1940 către Poliția legionară a prevăzut trecerea la sancțiuni în cazul inițierii unor măsuri ilegale. În noile condiții și cu concursul lui Ghica, aparatul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
operații polițienești în afara cadrului legal. Adresa nr. 71.716/5 octombrie 1940 către Poliția legionară a prevăzut trecerea la sancțiuni în cazul inițierii unor măsuri ilegale. În noile condiții și cu concursul lui Ghica, aparatul D.G.P. a fost „inundat de legionari”, fapt care a stimulat activitatea infracțională. La P.P.C., legionarii au impus la conducere pe general (r) Constantin Dona (18 septembrie-5 octombrie 1940), colonel (r) Ștefan Zăvoianu (5 octombrie 1940-27 noiembrie 1940) și Radu Mironovici (28 noiembrie 1940-20 ianuarie 1941). Nemulțumirile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
5 octombrie 1940 către Poliția legionară a prevăzut trecerea la sancțiuni în cazul inițierii unor măsuri ilegale. În noile condiții și cu concursul lui Ghica, aparatul D.G.P. a fost „inundat de legionari”, fapt care a stimulat activitatea infracțională. La P.P.C., legionarii au impus la conducere pe general (r) Constantin Dona (18 septembrie-5 octombrie 1940), colonel (r) Ștefan Zăvoianu (5 octombrie 1940-27 noiembrie 1940) și Radu Mironovici (28 noiembrie 1940-20 ianuarie 1941). Nemulțumirile primului ministru față de șeful Poliției au fost prezentate lui

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1941, împreună cu ministrul de Interne și prefectul Poliției Capitalei, fiind înlocuit cu generalul Emanoil Leoveanu. Acesta a funcționat în perioada 24 ianuarie-1 decembrie 1941 și a avut misiunea de reorganizare și reprofesionalizare a personalului D.G.P., afectat de măsurile inițiate de legionari și timorat de amenințările cu represalii. Alături de Leoveanu au activat generalul Radu Gherghe, în calitate de prefect al Poliției Capitalei și generalul Ioan (Jake, Jacques) Șt. Popescu, în calitate de subsecretar de stat pentru Poliție și Siguranță (din 4 februarie 1941). Alte modificări au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
publică românească cere cu insistență să se instaureze „rapiditatea și dreptatea în rezolvarea cererilor făcute de public”, adică o reducere a birocrației și o intrare în normalitate, deoarece manifestările legionare și abdicarea regelui paralizaseră activitatea instituțiilor statului. Manifestele răspândite de legionari, acuzatoare la adresa regelui Carol, au fost analizate de Secția informațiilor politice a N.S.D.A.P. care, printre altele, s-a exprimat că aprecierile brutale la adresa fostului monarh ar fi trebuit să lipsească la urcarea pe tron a Marelui Voievod de Alba-Iulia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
septembrie 1940, pe baza datelor informative primite. În primul rând, specificul Gărzii de Fier era considerat „de ordin masonic, fiind inspirat din masoneria franceză”, din perioada când Corneliu Z. Codreanu urmase studii în Franța, la Grenoble. Pe lângă misticismul ritualului masonic, legionarii au atașat, de-a lungul timpului, acțiuni „izvorâte din terorismul politic al Balcanilor”, după cum menționa, extrem de pertinent, raportul lui Gebauer. În al doilea rând, trimisul Reichului a constatat că în mișcarea legionară „s-au insinuat elemente care, la origine, sunt

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
State Stratilescu și Gheorghe Rânzescu. A.3. Serviciul de Informații al Jandarmeriei Serviciul Jandarmeriei și-a desfășurat activitatea la aceeași parametrii cantitativi și calitativi, în pofida unor acțiuni destabilizatoare inițiate de mișcarea legionară în perioada cât s-a aflat la guvernare. Legionarii au declanșat acțiuni de identificare, reținere și pedepsire (executare) a jandarmilor care au contribuit personal la executarea unor măsuri represive în timpul dictaturii regale. Ordinul Circular General nr. 33.598/6 septembrie 1940 a conținut directive asupra felului în care jandarmii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
10 octombrie 1940 a precizat foarte clar unităților și subunităților subordonate I.G.J. că Poliția legionară și organizațiile paramilitare „nu au dreptul” să facă nici o arestare, percheziție sau alt act de autoritate aflat în componența Ministerului de Interne. În asemenea cazuri, legionarii „vor asista și acorda ajutorul lor” numai la cererea autorităților, iar neregulile constatate în orice domeniu trebuiau doar semnalate organelor în drept. Despre elaborarea, redactarea și transmiterea notelor informative de către agenții Serviciului Jandarmeriei a fost vorba în Ordinul Circular nr.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
semnalate organelor în drept. Despre elaborarea, redactarea și transmiterea notelor informative de către agenții Serviciului Jandarmeriei a fost vorba în Ordinul Circular nr. 34.661/14 octombrie 1940. Coabitarea dintre I.G.J. și mișcarea legionară a fost numai una de formă, întrucât legionarii au dorit, încă de la început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de 2 noiembrie 1940, plutonier adjutant Nițu Ștefan, șeful secției Băneasa, plutonierii șefi de post Neacșu Crăciun (Șerban Vodă), Moisescu Vasile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
scăpat cu viață a fost tot un jandarm, plutonierul Nicolae Ciurea. La 20 decembrie 1940, plutonier Sandu Mihaiu, șef de post în comuna Măgurele, a fost ridicat de Octavian Găină (șef de cabinet al ministrului de Interne) și alți 30 legionari din Poliția legionară și bătut cu frânghia udă (300 lovituri). În urma bătăii va sta 30 zile la pat și va primi încă 30 zile concediu medical. Plutonier major Marin Ciucă din Sărulești-Ilfov, sergent major Pârvan Stancu din Cornetu și plutonier

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pat și va primi încă 30 zile concediu medical. Plutonier major Marin Ciucă din Sărulești-Ilfov, sergent major Pârvan Stancu din Cornetu și plutonier Gheorghe Brăescu din Chiroiu vor fi și ei victime ale răzbunării, fiind dezarmați, bătuți și maltratați de legionari. În toată perioada statului național-legionar I.G.J. a trebuit să rezolve numeroase conflicte apărute între autoritățile locale și reprezentanții mișcării legionare, care comiteau abuzuri încălcând dispozițiile legale și fiind tolerați de șefii lor. Poliția legionară, în mod special, s-a remarcat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
județul Făgăraș, șeful de post a fost chemat la primărie, înconjurat de circa 200 de rebeli și somat să predea arma și muniția. Neintimidându-se, deși a fost atacat cu focuri de armă, subofițerul a ripostat imediat, împușcând mortal un legionar, după care ceilalți au renunțat să-l dezarmeze și l-au lăsat să se întoarcă la post. În comuna Trestieni, județul Ilfov, un grup de 30 de rebeli conduși de doi preoți au încercat să dezarmeze postul de jandarmi compus

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
întoarcă la post. În comuna Trestieni, județul Ilfov, un grup de 30 de rebeli conduși de doi preoți au încercat să dezarmeze postul de jandarmi compus din trei cadre, dar n-au reușit. Bilanțul celor trei zile de luptă contra legionarilor a dus la rănirea a șapte jandarmi, dintre care unul grav. Conform unei dări de seamă referitoare la activitatea Jandarmeriei, pentru perioada 6 septembrie 1940-15 august 1941, s-a estimat: ,,Rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 a demonstrat că Siguranța Internă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
siguranței de Stat și cu problemele noi apărute sau dispărute între timp. La sfârșitul anului 1941, Serviciul Jandarmeriei a întocmit o dare de seamă care analiza activitatea desfășurată în ultimul an conform normelor în vigoare și rezultatele obținute. Coabitarea cu legionarii, în perioada 6 septembrie 1940-20 ianuarie 1941, a fost una forțată și plină de conflicte, mai ales cu membrii Poliției legionare, care s-au dedat la excese și abuzuri față de jandarmi. În timpul rebeliunii legionare (21-23 ianuarie 1941) organele Jandarmeriei au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
septembrie 1940-20 ianuarie 1941, a fost una forțată și plină de conflicte, mai ales cu membrii Poliției legionare, care s-au dedat la excese și abuzuri față de jandarmi. În timpul rebeliunii legionare (21-23 ianuarie 1941) organele Jandarmeriei au arestat 2500 de legionari, apoi alți 1145 în perioada 28 ianuarie-1 martie 1941, pentru ca 66 să fie reținuți în intervalul 19 aprilie-1 septembrie 1941. Urmare rebeliunii, jandarmii au avut în mișcarea legionară un obiectiv informativ important, acționând în consecință. Au confiscat un important arsenal

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în perioada 28 ianuarie-1 martie 1941, pentru ca 66 să fie reținuți în intervalul 19 aprilie-1 septembrie 1941. Urmare rebeliunii, jandarmii au avut în mișcarea legionară un obiectiv informativ important, acționând în consecință. Au confiscat un important arsenal de arme de la legionari sau din sediile acestora (două mitraliere, două pistoale-mitralieră, 903 puști de vânătoare, 104 puști și carabine, 877 revolvere și 620 pistoale), altele, în număr de 400, fiind găsite aruncate pe câmpuri, terenuri virane, viaducte, păduri sau în ape. Angrenarea României

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu sârbii și a treia care ,,spre rușinea noastră ar cam asculta de maghiarii din acele părți”. La sfârșitul anului 1942, starea de spirit a populației române era una bună, principala preocupare fiind Ardealul care constituia ,,o rană de nevindecat”. Legionarii au desfășurat în cursul anului, pe teritoriul rural, o activitate ,,destul de intensă”, în timp ce comuniștii au avut ,,o activitate destul de susținută” în care au intrat redresarea moralului scăzut al membrilor, completarea și pregătirea cadrelor, menținerea stării de agitație și nemulțumire, mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]