5,217 matches
-
în al doilea rând de finalitatea sa, care este încarnarea într-o figură, într-un tip, adică de realizarea identității singulare din vis.252 Miturile sunt pârghii esențiale de stabilire și negociere a identității: "o legendă poate da naștere unei legitimități, iar o legitimitate poate fi legendară: cine va spune în ce constă "în fond" dreptul fondator al unui popor? Important este însă de a ști în ce constă operația de identificare, și dacă ea mai trebuie să se angajeze astăzi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rând de finalitatea sa, care este încarnarea într-o figură, într-un tip, adică de realizarea identității singulare din vis.252 Miturile sunt pârghii esențiale de stabilire și negociere a identității: "o legendă poate da naștere unei legitimități, iar o legitimitate poate fi legendară: cine va spune în ce constă "în fond" dreptul fondator al unui popor? Important este însă de a ști în ce constă operația de identificare, și dacă ea mai trebuie să se angajeze astăzi pentru confecționarea unui
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și comuniștii s-au aflat în aceeași tabără.699 Banda desenată a plătit greu tribut dependenței sale de câmpul economic, de presiunile și cerințele publicului (alcătuit în mare parte din copii ori adulți care proveneau din mase, deci din afara câmpului "legitimității culturale"), atrage atenția Luc Boltanski. Nefiind arhivată, "însușită", tehnicile se deprindeau oral ori prin demonstrație, precum meșteșugurile tradiționale, fără evaluare și comparare ori distanțare stilistică necesare în arta majoră (multă vreme desenatorii nici nu aveau portofoliu, iar munca le era
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de o parte față de intelectualitatea savantă ("căpoșii", "cei care se iau prea în serios") iar pe de alta față de categoriile dominante ("cei care fac bani", "editorii care ne exploatează").700 Multă vreme banda desenată a fost un "câmp cultural" cu legitimitate scăzută, asociat filmelor de serie B (western, polițiste), iar dacă până prin 1955 ostilitatea intelectualilor era fățișă, de atunci încep să apară analize universitare, care legitimează banda desenată și îi sporesc capitalul cultural (datorită în primul rând nevoii de subiecte inedite
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
robustă și nici de cunoașterea limbilor clasice). Rămâne însă în zonele marginale ale culturii savante, unde cenzura universitară și patronajul coordonatorilor de lucrări sunt scăzute, zone denumite, din nevoia cauzei ideologice, "contra-cultură" (jazz, cinema, SF, romane polițiste etc.), "transferul de legitimitate" realizându-se prin simplul împrumut al tehnicilor "ritualizate" ale rutinei școlare, ale discursului de celebrare importat din câmpul culturii legitimate, prin "inflație lexicală cu referințe multiple", prin comparații cu cele mai ilustre nume (cutare personaj e beckettian, cutare își trage
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de desenatori, școliți cel puțin la nivel secundar, dar și superior (Gotlib, Mézieres, Giraud, Linsu), cu origini modeste și care își investesc în banda desenată ambițiile cenzurate. Pentru ei, banda desenată constituie instrumentul expresiei simbolice celei mai înalte în ordinea legitimităților culturale la care puteau aspira în mod rațional, totodată și un instrument eficient de mobilitate socială și o formă de reușită (munca fiind multă și istovitoare, au succes doar cei care dețin un habitus social aplicat, nu tinerii din clasele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dominante.", mai afirmă Cernat, identificând aliajul poezie religie patriotică cultul personalități în acea "sinteză neo-tribală delirantă" drept "expresie a paranoiei identitare întreținute de un regim al cărui naționalism izolaționist nu era decât un mod de a-și conjura complexul de legitimitate" . ibid., p. 244. 894 Ibid., p. 247. Mitul escatologic al eliberării primește temeiuri patriotice, ancestrale, adaugă Cernat. Nevoia firească a tânărului de a crede în ceva mai presus de el, de a se devota unei cauze, este astfel satisfăcută, iar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pe care, într-o zi de toamnă, Augustus îl ucisese printr-o trădare josnică la Alexandria, iar după moartea lui îl mânjise cu noroi, numindu-l bastard lipsit de drepturi și spunându-i, disprețuitor, Cezarion. A declarat că se recunoștea legitimitatea numelui său și că i se respecta memoria. Când ajunse la acest punct, un grup de nobili senatori protestă. Le răspunse: — Julius Caesar a așezat o statuie a Cleopatrei, mama singurului, adevăratului său fiu, lângă statuia zeiței Venus Genitrix, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
trupe de circ, să le facă profitabile și să le dea prestanță. Reușise prima dată cu circul Hasbro și Frații Keller, pe care Erick Weir îl distrusese. Apoi repetase isprava cu Cirque Fantastique, făcându-l cunoscut în toată lumea și asigurând legitimitate, chiar prestigiu, unor profesii care erau disprețuite de cei care făceau teatru sau film și ignorate de privitorii de MTV. Își aduse aminte valul de căldură de la incendiul din Ohio. Particulele de cenușă ca o zăpadă mortală și gri. Urletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu scrie), izolarea în atmosfera babilonică și „de carnaval“, cum observa Jean Cassou, a capitalei franceze (să ne gândim doar că Unamuno ajunge la Paris în 1924, anul publicării primului manifest suprarealist!), experiența singurătății în mijlocul furnicarului uman, întrebările privitoare la legitimitatea exilului, spaima lacerantă de a nu muri departe de Spania, de acea biată Spanie nebună de care nu se poate despărți cu niciun chip, cum nici Pirandello de mama sa cu mințile duse, tot acest climat de disperare și derută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
asta din cauză că mă ocupasem numai de mine și de dubla mea foame. Totul se schimbase prin pierdere. Nici unul nu scăpase întreg. Nu numai casele erau transformate în ruine. Odată cu reversul războiului, pacea, ieșeau la lumină crime care acum își pierdeau legitimitatea și, cu o violență retroactivă, făceau din făptași victime. În fața mea stăteau niște evacuați, ce-i drept ca indivizi, dar printre miloane de alți evacuați ei aveau doar valoare statistică. Am îmbrățișat supraviețuitori care, cum se spunea, scăpaseră doar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
asemenea talent de a-și face și a desface legături amoroase fizice, încât, față de ei, eu păream un adolescent stângaci. Poate că de aceea viața de scriitor pare întotdeauna atât de atractivă; ea oferă un refugiu retardaților social și o legitimitate strălucitoare singurătății. Patrick o spusese clar atunci când făcuse gluma cu lipsa „dimensiunii sexuale“ în opera mea; dar am alungat această amintire. Încă mă apăsa conversația aceea, nu-mi puteam imagina când mă voi simți în stare să mă mai confrunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cadru pentru colaborarea între elitele partidelor naționale și o cale de acces la decizie în instituțiile comunitare, contribuie la europenizarea partidelor membre, la familiarizarea cu problematica integrării europene, au un rol în democrația UE, reprezentarea cetățenilor în instituțiile UE, în legitimitatea structurilor UE. Dar europartidele nu au rolul de guvernare specific partidelor clasice, deoarece în UE nu există relația clasică între legislativ și executiv. Rolul federațiilor europene de partide rămîne minor în alegerile parlamentare europene, care se desfășoară prin vot universal
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Problema pertinenței lor se pune chiar în unele cercuri academice. O constatare în acești termeni implică evidențierea dublului interes pentru studiul partidelor europene. Unii cercetători adoptă un unghi de abordare strict normativ. Ei văd în FEP un actor inconturnabil al legitimității, democrației și reprezentativității Uniunii Europene. Alții se cantonează mai degrabă într-o analiză empirică, examinînd organizarea și utilitatea federațiilor europene de partide. Adoptînd o abordare decis fundamentală, ne vom apleca spre problematica naturii partidelor europene, cît și a politicilor acestora
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
discuții centrate pe subiect și am făcut trimiteri la literatura academică. 1.1. Despre interesul studiului partidelor europene Abordarea fenomenului partinic european ne duce cu gîndul la două entități: grupurile politice din Parlamentul European și federațiile europene de partide. Dacă legitimitatea studiului grupurilor politice este indiscutabilă, FEP nu beneficiază de acest avantaj. Totuși apariția și consolidarea treptată a federațiilor europene de partide țin, în esență, de un fenomen de mimetism. În statele-națiune ale Europei Occidentale, partidele politice au jucat rolul fundamental
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
federațiilor europene de partide. Trebuie așadar să prezentăm o serie de argumente în favoarea lor. Dacă înclinăm spre analiza FEP, două principale piste de cercetare apar în mod clar: tradiția normativă și perspectiva conceptualo-empirică. Prima urmărește să demonstreze importanța FEP în cadrul legitimității, democrației și reprezentativității europene. Cea de-a doua este interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partizanic european
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
academice. Rolul federațiilor europene de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de relațiile internaționale. În alți termeni, cercetătorii din această disciplină au susținut implicit ideea că rolul partidelor politice la nivel european nu este indispensabil pentru legitimitate, democrație și reprezentarea supranațională. Christopher Lord distinge două variante. Dintr-o abordare neorealistă, interguvernamentaliștii liberali a căror figură reprezentativă e Andrew Moravcsik atribuie o semnificație primordială rolului statelor. Acest curent consideră deficitul democratic al UE drept condiția succesului acesteia, doar
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
variante. Dintr-o abordare neorealistă, interguvernamentaliștii liberali a căror figură reprezentativă e Andrew Moravcsik atribuie o semnificație primordială rolului statelor. Acest curent consideră deficitul democratic al UE drept condiția succesului acesteia, doar decizia interguvernamentală și preferințele naționale fiind compatibile cu legitimitatea politică 3. Prin urmare, cetățenii naționali vor accepta limitat implicațiile centralizatoare și majoritare ale Europei partidelor 4. Cealaltă variantă ține mai degrabă de interpretarea supranațională. Acest tip de curent pornește de la insuficiența metodei interguvernamentale pentru democratizarea și legitimarea UE5. Se
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partide ca actor de legitimare a UE, pentru că este importantă păstrarea relațiilor centru-periferie, cruciale pentru stabilitatea integrării europene 11. În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și legitimarea UE13. Partizanii celuilalt curent
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
întărit prin rolul europartidelor. Vom aprofunda această din urmă tendință. Este o dezbatere normativă, în cadrul căreia se discută utilitatea, avantajele, necesitatea și condițiile pentru ca partidele europene să legitimeze, să democratizeze UE și să sporească reprezentativitatea acesteia. 1.1.1.1. Legitimitatea În primul rînd, cercetătorii au avut în comun ideea că FEP au de jucat și un rol în soluționarea problematicii deficitului de legitimitate al UE. Discursurile sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a subliniat că FEP pot contribui la
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pentru ca partidele europene să legitimeze, să democratizeze UE și să sporească reprezentativitatea acesteia. 1.1.1.1. Legitimitatea În primul rînd, cercetătorii au avut în comun ideea că FEP au de jucat și un rol în soluționarea problematicii deficitului de legitimitate al UE. Discursurile sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a subliniat că FEP pot contribui la dispariția deficitului de legitimitate a guvernării economice europene. Se ridică totuși două obstacole: evoluția raporturilor între partidele politice și legitimitate și constrîngerile ce
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cercetătorii au avut în comun ideea că FEP au de jucat și un rol în soluționarea problematicii deficitului de legitimitate al UE. Discursurile sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a subliniat că FEP pot contribui la dispariția deficitului de legitimitate a guvernării economice europene. Se ridică totuși două obstacole: evoluția raporturilor între partidele politice și legitimitate și constrîngerile ce apasă asupra fenomenului partinic european. Cu toate acestea, federațiile europene de partide pot să ajute la legitimarea guvernării UE. Condiția sine
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
problematicii deficitului de legitimitate al UE. Discursurile sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a subliniat că FEP pot contribui la dispariția deficitului de legitimitate a guvernării economice europene. Se ridică totuși două obstacole: evoluția raporturilor între partidele politice și legitimitate și constrîngerile ce apasă asupra fenomenului partinic european. Cu toate acestea, federațiile europene de partide pot să ajute la legitimarea guvernării UE. Condiția sine qua non ce trebuie realizată constă în structurarea majorității opiniilor prin competiție între programe de partid
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
14. Pe scurt, Simon Hix a recomandat FEP să ofere programe politice specifice și să inoveze planul instituțional în vederea legitimării guvernării economice europene. Robert Ladrech se distanțează de Simon Hix. Pentru el, se pune din start o dublă problemă de legitimitate. Mai întîi, integrarea europeană a ridicat chestiunea pertinenței partidelor politice ca organizații ce permit realizarea obiectivelor o dată ajunse la guvernarea națională. Această problemă a fost dublată de cea a legitimității UE în ceea ce privește politicile publice. În cadrul acestei problematici, prima motivație a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]