KorAP: Find »[drukola/base=lexical & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...194 >

4,839 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

române vechi (1521−1780), Iași, Casa Editorială Demiurg. Friedmann, Naama, Gina Taranto, Lewis P. Shapiro, Davin Swinney, 2008, "The Leaf Fell (the Leaf): The Online Processing of Unaccusatives", Linguistic Inquiry, 39, 3, p. 355−377. Fround, Karen, 2006, "Unaccusativity as lexical argument reduction: Evidence from Aphasia", Lingua, 116, 10, p. 1631-1650. Gerner, Matthias, 2007, "The Lexicalization of Causative Verbs in the Yi Group", Folia Linguistica, 28, 1−2, p. 145−185. Gildea, Spike, 2003, "Are There Universal Cognitive Motivations for Ergativity

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1997, "Elements of Grammar", în: L. Haegeman (ed.), p. 1−71. Haig, Geoffrey, 1998, "On the Interaction of Morphological and Syntactic Ergativity. Lesson from Kurdish", Lingua, 105, p. 149-173. Hale, Kennet, Samuel Jay Keyser, 1993, "On Argument Structure and the Lexical Expression of Syntactic Relations", în: K. Hale, J. Keyser (eds.), The View from Building 20: Essays in Honor of Sylvain Bromberger, Cambridge, Massachusets, MIT Press, p. 53-105. Harrison, Carl H., 1998, "Verb Prominence, Verb Initialness, Ergativity and Typological Disharmony in

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de la transitivité ou théories de la valence: le problème des applicatifs", în: A. Rousseau (éd.), p. 203-218. Lemmens, Maarten, 1997, "The Transitive-Ergative Interplay and the Conception of the World: A Case Study", în: Marjolijn Verspoor, Kee Dong Lee, Eve Sweetser (eds.), Lexical and Syntactical Constructions and the Construction of Meaning, Amsterdam - Philadelphia, Benjamins, p. 363-382. Levin, Beth Carol, 1983, On the Nature of Ergativity, Teză de doctorat, Cambridge, MIT. Levin, Beth, 1987, "The Middle Construction and Ergativity", Lingua, 71, p. 17-31. Levin

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Philadelphia, Benjamins, p. 363-382. Levin, Beth Carol, 1983, On the Nature of Ergativity, Teză de doctorat, Cambridge, MIT. Levin, Beth, 1987, "The Middle Construction and Ergativity", Lingua, 71, p. 17-31. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 1995, Unaccusativity. At the Syntax −Lexical Semantics Interface, Cambridge−London, Cambridge University Press. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 2006 [2005], Argument Realization, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Li, Charles N. (ed.), 1976, Subject and Topic, New York - San Francisco - Londra, Academic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
749−810. Reilly, Ehren M., 2004, "Ergativity and Agreement Splits at the Syntax/Phonology Interface", MA Thesis, John Hopkins University, ms. Reilly, Ehren, 2007, "Morphological and Phonological Sources of Split Ergative Agreement", Lingua, 117, 9, p. 1566-1590. Reinhart, Tanya, 1991, "Lexical Properties of Ergativity", ms., conferința Lexical Structure, Utrecht. (www.let.uu.nl/~Tanya.Reinhart/personal/Papers/word doc/Lexical Prop Erg.doc) Reinhart, Tanya, 1996, "Syntactic Realization of Verbal Concepts: Reflexives and Unaccusatives", ms. (www.let.uu.nl/~tanya.reinhart/personal/Papers/word doc

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ergativity and Agreement Splits at the Syntax/Phonology Interface", MA Thesis, John Hopkins University, ms. Reilly, Ehren, 2007, "Morphological and Phonological Sources of Split Ergative Agreement", Lingua, 117, 9, p. 1566-1590. Reinhart, Tanya, 1991, "Lexical Properties of Ergativity", ms., conferința Lexical Structure, Utrecht. (www.let.uu.nl/~Tanya.Reinhart/personal/Papers/word doc/Lexical Prop Erg.doc) Reinhart, Tanya, 1996, "Syntactic Realization of Verbal Concepts: Reflexives and Unaccusatives", ms. (www.let.uu.nl/~tanya.reinhart/personal/Papers/word doc/Lexic 96.doc) Reinhart, Tanya, 2000, "The

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
A Life in Language, Cambridge, MIT Press, p. 1−52. 26 N. Chomsky, "Beyond Explanatory Adequacy", în: A. Belletti (ed.), Structures and Beyond, The Cartography of Syntactic Structure, vol 3. Oxford, Oxford University Press, p. 104−131. 27 E. Woolford, "Lexical Case, Inherent Case, and Argument Structure", Linguistic Inquiry, 37, p. 111−130, apud Bruening (2007). 28 Bruening (2007) face o sinteză a abordărilor de acest tip. 29 E. Woolford, "Four-Way Case Systems: Ergative, Nominative, Objective and Accusative", Natural Language and

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
schimbare de) localizare, însă în lucrarea de față voi adopta o clasificare semantică mai detaliată. 15 Distincția propusă de cele două autoare poate fi pusă în relație cu cea făcută de Talmy (1985) − L. Talmy, Lexicalization Patterns: Semantic Structure in Lexical Forms, în: T. Shopen (ed.), Language Typology and Syntactic Description, vol. 3, Grammatical Categories and the Lexicon, Cambridge, Cambridge University Press, p. 57−149 −, apud Croft (2001: 1985): verbe care încorporează modalitatea de mișcare (engl. manner incorporating) și verbe care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
copacii de pe marginea orașului se răresc). 34 Ca verb de emisie de lumină și de căldură (Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim). 35 Ca verb de emisie de lumină și de sunet (Norii se descarcă). 36 L. Levin, Operations on Lexical Forms: Unaccusative Rules in Germanic Languages, teză de doctorat, MIT, Cambridge, Mass. 37 M. Baker, J. Johnson, I. Roberts, "Passive Arguments Raised", Linguistic Inquiry, 20, p. 219−251. 38 R. Larson, "On the Double Object Construction", Linguistic Inquiry, 19, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Pacient sunt vechi: gramaticii modiști au utilizat lat. agens cu referire la subiect (nominativ), iar lat. patiens, cu referire la obiect (acuzativ); distincția derivă din vechea opoziție stabilită de greci între "activitate" și "pasivitate". 51 J. S. Gruber, Studies in Lexical Relations, teză de doctorat, MIT, Cambridge, MA. 52 La Fillmore Obiectivul apare și sub numele de Ergativ (Pană Dindelegan 1972a: 56, nota 1). 53 R. S. Jackendoff, Semantic Interpretation in Generative Grammar, Cambridge, MA, MIT Press. 54 R. S. Jackendoff

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Linguistic Categorization, Amsterdam, John Benjamins, p. 115−130. 60 P. Culicover, W. Wilkins, Locality in Linguistic Theory, New York, Academic Press. 61 Croft (1998) − W. Croft, "Event Structure and Argument Linking", în: M. Butt, W. Geuder (eds.), The Projection of Arguments: Lexical and Syntactic Constraints, Stanford, CA, CSLI Publications, p. 21−63 − vorbește despre superroluri, apud Levin și Rappaport Hovav (2005: 52). 62 B. Primus, Case and Thematic Roles: Ergative, Accusative and Active, Tübingen, Niemeyer. 63 D. Dowty, "Thematic Proto-Roles and Argument

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și Rappaport Hovav (2005: 19). 77 Este vorba despre exemple de tipul Ion aleargă în fiecare dimineață (agentiv, atelic, inergativ) vs Ion aleargă până la poștă (telic, inacuzativ). 78 C. Tenny, "The Aspectual Interface Hypothesis", în: I. Sag, A. Szabolsci (eds.), Lexical Matters, Stanford, Center for the Study of Language and Information, p. 1−28. 79 C. Tenny, Aspectual Roles and the Syntax-Semantics Interface, Dordrecht, Kluwer Academic Publishers. 80 H. J. Verkuyl, On the Compositional Nature of Aspect, Dordrecht, D. Reidel, apud

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
and its Acquisition, teză de doctorat, Tilburg University. 83 A. van Hout, "Event Semantics in the Lexicon-Syntax Interface: Verb Frame Alternations in Dutch and Their Acquisition", în: C. Tenny, J. Pustejovsky (eds.), Events as Grammatical Objects: The converging Perspectives of Lexical Semantics, Logical Semantics, and Syntax, Stanford, CSLI Publications, p. 239−277. 84 C. Smith, "Jespersen's Move and Change Class and Causative Verbs in English", în: M. A. Jazayery, E. C. Polome și W. Winter (eds.), Linguistic and Litterary Studies in

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Publishers. 115 Există și opinii diferite: Zribi-Hertz (1987: 26) arată că, în mod intuitiv, se poate spune că în construcția tranzitivă și în cea intranzitivă apare același verb. 116 V. P. Nedyalkov, G. G. Silnitsky, "The Typology of Morphological and Lexical Causatives", în: K. Ferenc (ed.), Trends in Soviet Theoretical Linguistics, Dordrecht, Reidel, p. 1−32. 117 K. Hale, S. J. Keyser, "The Basic Elements of Argument Structure", The MIT Working Papers in Linguitics, 32, p. 73−118. 118 M. L.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
că, în română, prezența subiectului Pacient determină apariția în forma verbului a unui se ergativ, care și-a pierdut legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra s-a închis, Oglinda s-a crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in Idioms", în: E. W. Weigand, R. Hundsnurscher (eds.), Lexical Structures and Language Use, Proceeding of the International Conference on Lexicology and Lexical Semantics in Munster, 1994, vol. II, Tübingen, Max

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra s-a închis, Oglinda s-a crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in Idioms", în: E. W. Weigand, R. Hundsnurscher (eds.), Lexical Structures and Language Use, Proceeding of the International Conference on Lexicology and Lexical Semantics in Munster, 1994, vol. II, Tübingen, Max Nimer Verlag, p. 22−37. 131 Pentru fiecare verb, am folosit câte o listă de douăzeci de exemple extrase

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in Idioms", în: E. W. Weigand, R. Hundsnurscher (eds.), Lexical Structures and Language Use, Proceeding of the International Conference on Lexicology and Lexical Semantics in Munster, 1994, vol. II, Tübingen, Max Nimer Verlag, p. 22−37. 131 Pentru fiecare verb, am folosit câte o listă de douăzeci de exemple extrase de pe internet, în ordinea aparițiilor pe motorul de căutare Google. 132 R. Forest

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Formation of Adjectival Passives", Linguistic Inquiry, 17, p. 623−661. 157 T. Stowell, "As So, Not So As", ms. UCLA. 1 Autorii menționează că Pesetsky contestă validitatea acestui test pentru engleză. 2 A. Zaenen, "Unaccusativity in Dutch: Integrating Syntax and Lexical Semantics", în: J. Pustejovsky (ed.), Semantics and the Lexicon, Dordrecht, Kluwer, p. 129−161. 3 Nu am considerat că imposibilitatea pasivizării este un simplu test/diagnostic, ci are legătură atât cu accepția pasivului, cât și cu alte fenomene, cum este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Johnson și Roberts (1989), apud Roberts (2007b), că pasivul de la inacuzative este universal imposibil. 4 B. Levin, M. Rappaport, "The Formation of Adjectival Passives", Linguistic Inquiry, 17, p. 623−661, apud Grimshaw (1987: 246). 5 J. Bresnan, "The passive in lexical theory", în: J. Bresnan (ed.), The Mental Representation of Grammatical Relations, Cambridge, Mass., MIT Press, p. 3-86. 6 Acest tip de excepții există și în limba română: om dormit, muncit; vezi Iordan (1973: 402). 7 D. M. Perlmutter, "Multiattachement and

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Pisa, 8, p. 52−87, apud Mackenzie (2006: 172). 9 M. Loporcaro, "The Unaccusative Hypothesis and Participial Absolutes in Italian: Perlmutter's Generalization revised", Rivista di Linguistica, 15, 2, p. 199−263, apud Mackenzie (2006: 172). 10 G. Centineo, "A Lexical Theory of Auxiliary Selection in Italian", Davis Working Papers in Linguistics, 1, p. 1−35. 11 R. D. Van Valin, "The Unaccusative Hypothesis vs. Lexical Semantics", în: J. McDonough, B. Plunkett (eds.), Proceedings of NELS, 17, I, Amherst, University of

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
di Linguistica, 15, 2, p. 199−263, apud Mackenzie (2006: 172). 10 G. Centineo, "A Lexical Theory of Auxiliary Selection in Italian", Davis Working Papers in Linguistics, 1, p. 1−35. 11 R. D. Van Valin, "The Unaccusative Hypothesis vs. Lexical Semantics", în: J. McDonough, B. Plunkett (eds.), Proceedings of NELS, 17, I, Amherst, University of Massachusetts, p. 641−661. 12 A. Zaenen, "Are There Unaccusative Verbs in Dutch?", în: J. McDonough, B. Plunkett (eds.), Proceedings of NELS, 17, I, Amherst

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
A. Zaenen (eds.), Papers in Lexical-Functional Grammar, Bloomington, Indiana University Linguistic Club, p. 143−157. 35 L. Horn, "Showdown at Truth-Value Gap: Burton-Roberts on Presupposition", Journal of Linguistics, 26, p. 483−503, apud Marantz (2005). 36 R. Lieber, Morphology and lexical semantics, Cambridge, UK, Cambridge University Press, apud Marantz (2005). 37 O. Borik, Sintakticheskij priznak neakkuzativnosti glagola (na materiale russkogo jazyka), teză de doctorat, Universitatea de Stat din Moscova. 38 A. Szabolcsi, "Indefinites in Complex Predicates", Theoretical Linguistic Research, 2, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430

Avem modelul mașinii prin excelență, ale cărui elemente se găsesc expuse în Principiile lui Descartes 17. Cu siguranță, intervenții exterioare pot frîna, deturna și îngreuna mișcarea, dar principiul rămîne neschimbat. Trebuie doi subiecți vorbitori, avînd în comun un stoc minim lexical și sintactic, făcînd schimb într-o arie semantică comună cu intenția de a comunica. Ca și telefonul pe care trebuie să-l ridice ambele părți. Acest model este stocastic, atomistic, mecanicist. Stocastic, căci comunicarea se face pas cu pas, în

Comunicarea by Lucien Sfez (2002) [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

doilea război mondial. Din păcate, criticul ieșean își va mai diminua, pe parcurs, din entuziasm și va bate în retragere. Artur Silvestri îl socotește pe Cezar Ivănescu un creator de limbaj poetic și-l pune pe același plan de inventivitate lexicală cu Nichita Stănescu, predecesori fiindu-le amândurora Eminescu și Arghezi. Nicolae Manolescu i-a salutat debutul de excepție, dar, când a fost vorba de a-l introduce în canon, l-a preferat pe Cărtărescu. Explicația găsită de Theodor Codreanu ar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
multe ori sub umbra marginalului, acest Vasiliu Gheorghe din Bacău, autor a cinci volume, patru de versuri și unul de poeme în proză, desenator de oarece talent și violonist pentru propria plăcere, lasă impresia unui poet minor, de o sărăcie lexicală împinsă până la marginile penibilului, de o șocantă lipsă de imaginație. De la volum la volum, o dată cu trecerea timpului, talentul inițial pare a "se degrada până la dispariție, ultimele versuri sucombând în nimic, în semne de punctuație, în anihilare totală". Sub pseudonimul George

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]