3,668 matches
-
pe om să caute sprijin în jurul său. Și acest fenomen se petrece și azi în cazul omului modern. De câte ori nu avem tendința izolării! Tot de atâtea ori revenim în societate, între oameni. Mises, un mare admirator al individualismului uman și liberalismului economic, spune: "Fenomenul social fundamental este diviziunea muncii și corolarul său, cooperarea umană"243. Cu cât rasa umană și civilizația vor merge înainte, cu atât formele de diviziune socială a muncii și cooperarea umană se vor diversifica. Cooperarea umană 244
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
gestionată de către specialiști, deoarece echilibrele în economiile contemporane sunt extrem de instabile și dinamice. Pe fond, este vorba despre schimbări profunde în plan internațional, al relațiilor economice. Trăim o epocă de liberalizare și competiție, care influențează în mod direct economiile naționale. Liberalismul economic internațional este, dacă nu o doctrină bine închegată, un fapt practic, real. Hans Hermann Hoppe arată că "Statele liberale care-și impozitează și reglementează puțin economiile au șanse să-și învingă și să-și extindă teritoriile pe seama celor neliberale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a aceluiași vechi obiectiv al școlii Fisher - Chicago: stabilizarea nivelului prețurilor - în cazul acesta, stabilizarea pe termen lung"815. Îi cităm pe economiștii austrieci nu neapărat pentru valabilitatea spuselor lor, ci pentru acuratețea cu care tratează problematica monetară din poziția liberalismului pur, a neimplicării definitive și irevocabile a politicii și a statului ca agent politic în economie. În realitate, nu trebuie să ne facem iluzii. Realitatea este rațională și crudă. Politica nu va renunța niciodată să se amestece în economie, pentru
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
așa cum le-a dictat Marx. Despărțirile de ordin didactic sau teoretic nu au o acoperire în realitatea socială. Este și acesta un motiv pentru care mult trâmbițata revoluție socială a lui Marx nu a avut loc niciodată. Mises arată că: "Liberalismul și capitalismul abolesc toate aceste discriminări și îi fac pe toți oamenii egali în fața legii. Acum, fiecare este liber în principiu să concureze pentru orice loc în societate. Marxismul dă o interpretare diferită realizărilor liberalismului. Principala dogmă a lui Karl
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
loc niciodată. Mises arată că: "Liberalismul și capitalismul abolesc toate aceste discriminări și îi fac pe toți oamenii egali în fața legii. Acum, fiecare este liber în principiu să concureze pentru orice loc în societate. Marxismul dă o interpretare diferită realizărilor liberalismului. Principala dogmă a lui Karl Marx este doctrina conflictului ireconciliabil dintre clasele economice"1176. Prin abolirea conceptului de drept de proprietate ca un privilegiu elitist 1177 al celor care conduc și difuzia sa în societate, lumea liberă salvează individul și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
tendința unor teoreticieni de la noi care au impresia și o spun cu convingere că "avem ceva de construit". Nu avem nimic de construit, dar avem totul de apărat. Hayek spune că doctrina, singura care teoretizează existența capitalismului în lume, este liberalismul. Autorul vorbește despre "principiile unei ordini sociale liberale"1226 și definește liberalismul ca fiind "concepția unei ordini politice dezirabile, care a fost dezvoltată în primă instanță în Anglia, în vremea vechilor inhigs, în ultima parte a secolului al XVII-lea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
convingere că "avem ceva de construit". Nu avem nimic de construit, dar avem totul de apărat. Hayek spune că doctrina, singura care teoretizează existența capitalismului în lume, este liberalismul. Autorul vorbește despre "principiile unei ordini sociale liberale"1226 și definește liberalismul ca fiind "concepția unei ordini politice dezirabile, care a fost dezvoltată în primă instanță în Anglia, în vremea vechilor inhigs, în ultima parte a secolului al XVII-lea, până în vremea lui Gladstone, la sfârșitul secolului al XIX-lea"1227. Când
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Postcomunismul, Leslie Holmes • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt • Puternicul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2007, având ca subiect de cercetare "I.C. Brătianu și politica externă a României. 18661888". A mai publicat I.C. Brătianu și politica externă a României (2013). Editor al volumelor de studii: Conservatorismul românesc. Origini, direcții, perspective (2014), Liberalismul românesc și valențele sale europene (2013), Liberalismul românesc, tendințe, structuri personalități (împreună cu Ovidiu Buruiană, 2013), Monarhia în România, o evaluare: politică, memorie și patrimoniu (împreună cu Ștefania Ciubotaru, 2012). Liviu Brătescu, România la răscruce. Anul 1866 (c) 2014 Institutul European, Iași
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
subiect de cercetare "I.C. Brătianu și politica externă a României. 18661888". A mai publicat I.C. Brătianu și politica externă a României (2013). Editor al volumelor de studii: Conservatorismul românesc. Origini, direcții, perspective (2014), Liberalismul românesc și valențele sale europene (2013), Liberalismul românesc, tendințe, structuri personalități (împreună cu Ovidiu Buruiană, 2013), Monarhia în România, o evaluare: politică, memorie și patrimoniu (împreună cu Ștefania Ciubotaru, 2012). Liviu Brătescu, România la răscruce. Anul 1866 (c) 2014 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
drept absolutist și autoritar, dublat de susținerea pentru formarea unui stat guvernat pe baza unei Constituții prin care să fie garantate mai multe libertăți individuale 7. Pe lângă reluarea tuturor acestor idei, documentul incriminat punea în circulație noi elemente din vocabularul liberalismului european. Acum se vorbea, poate pentru prima dată în societatea românească, explicit despre libertatea religiei, respectul proprietății, egalitatea înaintea legii, respectul persoanei, libertatea desfășurării comerțului, regim constituțional reprezentativ și, nu în cele din urmă, se enunța la fel de categoric principiul separării
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
consolideze. În dreptul liberalilor putem consemna pentru acest moment în sensul amintit chiar Proclamația de la Islaz din 9 iunie 1848, ce jucase rolul de constituție revoluționară prin care autorii ei încercau să impună în conștiința publică faptul că anumite valori specifice liberalismului precum, adevărul și cunoașterea nu pot deveni apanajul doar al unei categorii sociale, etnii sau statut 16. Terenul fusese oarecum pregătit de acțiuni precum cele desfășurate de Ionică Tăutul, reprezentant de marcă al partidei naționale moldovenești 17. Demersului făcut de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Tell, M.C. Epureanu, Anastasie Panu, cei mai mulți jucând roluri importante în desfășurarea de forțe de la 184820. Urmărind cu atenție textele care apar în această perioadă, Proclamația de la Islaz, dar și limbajul utilizat, putem vedea cum pentru cei care se revendicau de la liberalism, o societate precum cea românească nu era aprioric rea, dimpotrivă, indiferent de starea în care se afla, ea avea vocația progresului politic și economic. Problema era a modului în care trebuia guvernată o societate și faptul că elita politică nu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
număr cât mai mare de cetățeni 25, în condițiile în care destui lideri credeau că în Adunarea reprezentativă nu trebuiau să se regăsească toate categoriile sociale 26. În contrapondere cu o viziune precum cea menționată venită dinspre dreapta spectrului politic, liberalismul românesc avea în vedere îngrădirea puterii în scopul promovării individului ca figură a libertății, dar și un mai larg acces la putere 27, fapt care îl apropia puternic de stânga politică. Aflați în plină ofensivă, liberalii realizau o adevărată invitație
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
liberalii realizau o adevărată invitație către puterea publică nu pentru a-și restrânge competențele așa cum poate ne-am aștepta, ci pentru a crea un cadru în care libertatea individuală să fie protejată. Elementul de legătură între cei care vorbesc în numele liberalismului românesc și cei care, prin întreaga lor prestație publică, trădează o influență occidentală de stânga este individul. Concepția individualistă asupra societății se poate regăsi atât în cazul liberalismului, cât și al democrației 28. Dificultatea unei bune colaborări între participanții la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
individuală să fie protejată. Elementul de legătură între cei care vorbesc în numele liberalismului românesc și cei care, prin întreaga lor prestație publică, trădează o influență occidentală de stânga este individul. Concepția individualistă asupra societății se poate regăsi atât în cazul liberalismului, cât și al democrației 28. Dificultatea unei bune colaborări între participanții la revoluția de la 1848 după încheierea acesteia nu era o mare surpriză dacă avem în vedere faptul că încă din timpul desfășurării ei existau trei mari grupări. Prima dintre
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
31. Sfârșitul revoluției marca în mod indubitabil trecerea la o nouă fază a confruntărilor politice între cele două grupări, liberală și conservatoare. Intrarea într-o nouă etapă fusese determinată de exilul forțat al celor care vorbeau în mod frecvent despre liberalism ca ideologie și valorile sale, fapt care devenea evident și din modalitățile diferite de manifestare publică și de afirmare a convingerilor politice. Tot pentru ei devenea o preocupare importantă să găsească răspuns la întrebarea cu privire la capacitatea statului de a produce
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
principiului amintit deja potrivit căruia românii trebuiau să înceapă să aibă acces la diferite poziții în funcție doar de capabilitățile lor și introducerea impozitelor în funcție de averea deținută ne poate induce impresia falsă că autorii lor erau mai degrabă reprezentanți ai liberalismului românesc și nu ai conservatorismului. În realitate, documente de acest tip arată așa cum am mai spus, faptul că o imagine corectă asupra procesului de modernizare al societății românești încep să o aibă tot mai mulți lideri politici români, indiferent de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
abstracți aproape, accentuând nota națională a discursurilor, în locul unor clarificări doctrinare. Când spunem aceasta ne gândim la faptul că, în timp ce Nicolae Kretzulescu vorbea public despre spiritul de anarhie și-l localiza în rândurile liberalilor (" Ideile cele mai demagogice, sub masca liberalismului, s-au răspândit în țară într-un mod amenințător chiar pentru existența noastră națională"65), I.C. Brătianu se pronunța în termeni generali într-un articol program electoral, din august 1857, în favoarea constituirii unui stat cu drepturi și obligații civile și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
se pronunța în termeni generali într-un articol program electoral, din august 1857, în favoarea constituirii unui stat cu drepturi și obligații civile și politice egale 66. Prin accentul pus pe ideea de românism, Brătianu anunța încă de pe acum apariția unui liberalism cu o pronunțată componentă națională. Nu peste mult timp, în mod surprinzător, îl vom găsi pe viitorul lider al liberalilor români mergând pe teoria formelor fără fond și criticând tendința de imitare a civilizației occidentale, pe care el o sesiza
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
un proiect de reforme edificator asupra modului în care vedea procesul de modernizare al României. Dacă, pentru perioada în care avea să dețină funcția de prim-ministru, apar momente în care se îndepărtează de ceea ce este numit de regulă esența liberalismului, I.C. Brătianu se apropia, în 1859, într-o măsură foarte mare de ideile vehiculate în spațiul occidental de către reprezentanții ideologiei în numele căreia vorbea. Analizând documentul menționat, se poate constata mai întâi că, pentru liderul liberal, existau două categorii sociale care meritau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
individuale, libera expresie a ideilor, răspunderea funcționarilor, inamovibilitatea magistraților, toleranța religioasă 98. Cel care surprindea acum era din nou I.C. Brătianu, dar de această dată într-un sens contrar celui în care ne obișnuise, și anume acela de promotor al liberalismului european, al noului. Liberalul muntean se făcea de această dată remarcat prin reluarea unei critici serioase la adresa împrumutului de instituții din societățile occidentale 99. Conservatorii manifestau în aceeași perioadă o preocupare serioasă pentru întărirea legăturilor dintre membrii grupului lor politic
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în aceeași perioadă o preocupare serioasă pentru întărirea legăturilor dintre membrii grupului lor politic din Camera Deputaților 100, dar și în vederea stabilirii unei corespondențe evidente între spiritul demagogic, anarhic ce domina în viziunea lor în acel moment societatea românească și liberalismul văzut ca responsabil pentru punerea în pericol a "existenței naționale"101. În Țara Românească, Barbu Catargiu devenea liderul incontestabil al conservatorilor, care beneficiau de un comitet de conducere cu reședința la București și care lua decizii punctuale legate de activitatea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lua decizii punctuale legate de activitatea din Cameră. Alături de Catargiu se aflau în forul amintit Ion Bălăceanu, Dimitrie Ghica, Ion Em. Florescu, Gh. Lens, Alexandru Plagina 102. Apropiat destul de mult de această grupare rămânea în continuare N. Kretzulescu, pentru care liberalismul nu contribuia decât la o răspândire a unor idei demagogice pe care le vedea ca un pericol real "pentru existența noastră națională" și care impuneau combatarea de urgență "prin toate mijloacele și a le doborî pentru totdeauna"103. Determinat părea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pentru că vor avea votul direct, jidanii sunt deja azi împilatorii de azi în Moldova."630 Și totuși existau și excepții. Deputați moldoveni precum Ion Strat, M.C. Epureanu sau Ghica Comănești, deși membri ai familiei politice conservatoare, dar adepți ai unui liberalism economic bine conturat, strategic sau nu, atrăgeau atenția colegilor lor asupra unui pericol real, dar la care prea puțini dintre ei se gândiseră. Discriminați fiind, expulzați chiar, cum cereau unii deputați, capitalurile pe care destui dintre cei dintâi le aveau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]