134,783 matches
-
spațiului, le caută mereu povestea și dovezile care să le ateste veridicitatea, mentalitățile, caracteristicile unor colectivități, ale unor națiuni, filosofia lor de viață; la evrei, de pildă, admira sentimentul datoriei "față de pămîntul sfînt al înaintașilor", în vreme ce la olandezi remarcă deplină libertate, pofta de ludic, nesupunerea la dogmă, conformism și "tradiție scorțoasa": "un neam de reformiști", spune, cu dreptate, călătorul. Grigore Ilisei rămîne și în notele sale de călătorie un povestitor, atent la memoria locurilor și oamenilor, a poveștii care, inclusă în
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
formație umanista, cunoscuți, aureolați de un mare prestigiu public, în acele momente o forță redutabila - singura lor forță. Șansă transformării autonomiei în independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit partizane, libertatea de gîndire s-a prefăcut în militantism propagandistic, discernămîntul a fost surclasat de adeziuni oportuniste în ordine politică și conformiste în ordine intelectuală. Departe de a fi stupida, înapoiata, "bolnavă de comunism", societatea și-a pierdut încrederea în cei pînă
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
chiar dacă și distrugerea face, adesea, parte din proiect și chiar dacă bravezi c-un zîmbet. Ori poate gîndurile o duc la Winnie, cea îngropată în nisip - căreia totuși capul îi este mereu afară - și la Willie, aparent (și relativ) dotat cu libertate de mișcare, deci - din nou - de opțiune. Vioi sau tîrîș, abia mișcîndu-se spre Winnie se îndreaptă întotdeauna Willie. Cîte fete are, prin urmare, Penelopa? Virtual, cam tot atîtea cîte sînt ispitele întîlnite în cale de Ulise. Ispite și ocoluri/ocolișuri
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
și atunci proiectăm totul într-un trecut necontrolabil în care, vorba celor patru Beatlesi (după despărțire), "eram fabuloși"! Din punctul de vedere al nivelului de trai al românului, e absolut indiferent dacă la Arad se va dezveli sau nu "Statuia Libertății" (de altfel, o frumoasă opera de artă, după câte-mi dau seama). Dar din punctul de vedere al prostiei noastre, am mai dobândit câteva procente. Cu sau fără statuie, Aradul are și un trecut maghiar! A încerca să-l eliminăm
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
noastre politice: Stați, băieți, si nu faceți nimic, pentru că avem noi grijă de totul!" Câtă grijă au avut, se știe, dar nimeni nu mai vrea să-și amintească. De la conturile care ba apăreau, ba dispăreau ale lui Ceaușescu, la contul "Libertatea", de la vilele de protocol ale partidului comunist la fabricile și I.A.S.-urile care mai produceau câte ceva (precum faimoasele vii de la Murfatlar, intrate, cu pari cu tot, în posesia unui important personaj politic ce bâzâie necontenit de zece ani încoace
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
are intuiția faptului că prin alegerea să, indiferent care ar fi aceasta, el ratează un destin posibil. Aceasta e poate una dintre șansele scriitorului. Oricîte posibile destine ratează, toate aceste rateuri îl aduc mai aproape de micul sau marele sau destin. Libertatea scriitorului e una dureros paradoxala - el e ceea ce refuză să fie, nu ceea ce își închipuie că ar putea fi. Devii scriitor după ce supraviețuiești constatării minimale că ți-ai închis toate celelalte posibile destine în viață curentă, dar nu poți accepta
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]
-
sesiza primele semne ale slăbirii puterii otomane: asediul neizbutit al Vienei și cucerirea Azovului de către Rusia. Drept consecință, el a putut înțelege mai bine decât alți contemporani străini "cursul inexorabil al ădescresteriiă otomane, de care erau legate și aspirațiile către libertate ale patriei sale" (p. XXII). Așa se face că, investit domn al Moldovei în noiembrie 1710, Dimitrie Cantemir s-a îndreptat curând spre alianță secretă cu Rusia (aprilie 1711), în speranța obținerii autonomiei depline a țării și redobândirii teritoriilor ocupate
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
iar Liber ÎI și III au devenit cărțile a III-a și a IV-a. Mai mult, "pentru comoditatea lecturii, el a deplasat adnotările din a doua parte a manuscrisului la sfarsitul capitolelor, procedeu fără îndoială practic, dar care arată libertățile cu care traducătorul a intervenit în original" (p. LVI; în ediția germană și în cea românească ele sunt plasate chiar în josul paginilor). În acest fel, Tindal a micșorat întrucâtva caracterul independent al acestor note, care depășesc ca volum (585 pagini
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
ameliora, a consolida de facto sistemul comunist printr-o infuzie de intelectualitate, printr-o practică mai "subtilă" a propagandei: Petru Dumitriu, A. E. Baconsky, Ov. S. Crohmălniceanu, Al. Ivasiuc, Marin Preda... Interesantă e circumstanță că, inițial, revoluția stîrnise dorința de libertate a creatorilor, care visau a o corela cu avangardă și cu experimentalismul: Într-o astfel de ebuliție fericită aveau să treacă primii ani de dupa 1917: nimeni nu se gîndea însă că acea perioadă de experimente și dificultăți materiale urma să
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
nimeni nu se gîndea însă că acea perioadă de experimente și dificultăți materiale urma să fie și singura perioadă luminoasă a artei socialiste.(...) Nimeni nu vorbește încă de realism socialist (formulă ucigașa nici macar nu fusese inventată!) pentru că, aflați încă în libertate, adepții noului încercau să configureze ceea ce ei numeau artă proletara sau artă de stînga". Dar semnele represiunii nu întîrzie a se ivi. Unul dintre cele mai importante îl constituie atacul lui Trotki împotriva lui Victor Sklovski, celebrul formalist rus, care
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
polonez, din timpul nostru, Andrej Wajda, căruia nu-i putem reproșa vreo țară romantică, chiar atunci când scrie scenariul sau la filmul "Nuntă" în spiritul poetului pictor Stanislas Wyspianski. La urmă, Călărețul mitic aleargă pe calul sau alb căutând o evadare: libertatea. Dar granițele Germaniei și Rusiei sufocă, din vechime pământul polonez. Omul piere și calul lui de nea, prăbușit cu o rană mortală se chinuie, zvârcolindu-se pe pământul gol. Clipă îngheață (superb "rallenti"!) în sunetele celei mai grave, celei mai
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
care a avut drept emblemă un ochi ce reflectă peliculă în derulare continuă. În pregeneric, din off, un ins, trompetistul-narator, își începe povestirea vorbind despre cel ce vede prima oara America, pe ecran apărînd dilatata o pupila care absoarbe Statuia Libertății. Suflul de entuziasm al emigranților se transmite și în sală, publicul fiind prins definitiv în mrejele acestui film despre un copil abandonat pe un transatlantic, crescut în cala de un negru care-l și educa, pentru că foarte curînd să se
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
află și de nemulțumirea acelorași buticari că au de dat atenții polițiștilor, ca să n-aibă încurcături. Dacă se întîmplă că poliția să mai înhațe cîte un taxator care sare calul, procurorii, milostivi, îi dau drumul, pentru a fi cercetat în libertate. Motivul? Nu prezintă pericol social. E și aici o logică. Taxatorul nu prezintă pericol decît pentru buticarii pe care ii impozitează fără știrea d-lui Remeș. Dar daca lui îi intra în cap că procuratura nu-l consideră o primejdie
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
recunoaște el, lipsit de spectaculozitate exterioară, fiindcă scriitorul este un introvertit, simte din plin voluptatea de a rămâne un anonim, un exilat intern, care lucid, sceptic, ordonat, aparat de un sănătos echilibru moral și sufletesc, de bun-simț trăiește cu voluptate libertatea în câmpul conștiinței, este hotărât să nu suporte servituțile ideologice, să nu întoarcă adevărul pe dos, să nu-l truncheze. Sobru, cumpătat, orgolios, refuză orice formă de carierism, si se complace în postura de hedonist spiritual. Un secol de bărbărie
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
pe strada principală plină de gropi, făcîndu-l pe mort să salte în cosciugul improvizat, si care gesticulă, părînd a lua parte la conversația noastră de artiști pribegi, în căutarea unui public cît de cît învățat, avînd unele idei generale despre libertate, despre iubirea cea mare, despre curaj, jertfă de sine sau mai știm ce... Pe lînga piese, măi trăgeam și filmulețe, cu un aparat sovietic, greu de tot, ca o mitralieră. Bebe, operatorul, așternuse între timp pe fata mortului o revistă
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
de asemenea autorul unui glosar și al importanței bibliografii, precum și cu o postfața de Virgil Ciomos, un studiu dens și revelator în privința familiei spirituale din care descinde filozoful. A doua, o colecție de eseuri despre iudaism reunite sub titlul Dificilă libertate publicate de Lévinas cu diverse prilejuri în diverse reviste, sau rostite că discursuri în anumite împrejurări, în marea lor majoritate înainte de eliberarea Franței de sub ocupație nazistă, dar și cîteva scrise după. Dificilă libertate a fost tradusă, pentru Editură Hasefer, de
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
eseuri despre iudaism reunite sub titlul Dificilă libertate publicate de Lévinas cu diverse prilejuri în diverse reviste, sau rostite că discursuri în anumite împrejurări, în marea lor majoritate înainte de eliberarea Franței de sub ocupație nazistă, dar și cîteva scrise după. Dificilă libertate a fost tradusă, pentru Editură Hasefer, de Ticu Goldstein, care semnează și el o postfața întru totul remarcabilă, prin felul în care combină informația biografica despre Lévinas cu subtile și concise comentarii filozofice. Firește, e vorba de coloraturi stilistice diferite
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
lui Ticu Goldstein. De altfel, poate că e mai puțin importantă aflarea unei origini absolute a teoriei lui Lévinas, cît înțelegerea aportului lui la o restatuare atît a filozofiei, cît și a religiei. Pentru unii, aflăm din postfața la Dificilă libertate, Lévinas trece drept cel mai laic dintre gînditorii religioși și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise morale. Cu Lévinas
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
naționaliste sau internaționaliste. Tipul de stat pe care amîndouă ideologiile l-au transpus în realitate, după primul război mondial (pentru ele, un veritabil "eveniment providențial"!), va fi, în structurile lui principale, acelasi! Caracteristicile lui vor fi: anularea sistemului parlamentar, suprimarea libertății individuale, partidul unic, economia puternic centralizată, teroarea, cultul "cîrmaciului" etc. Chiar biografia unor personalități de anvergură ale ambelor tabere ilustrează premisa lor teoretică analoaga. Dacă Mussolini a aparținut, în tinerețe, stîngii comunizante, o seama de intelectuali care și-au făcut
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
și de ofertă. Era cu totul artificială listarea premergătoare, care, în comunism, mai era și grevata ideologic, devenită, după 1989, un simplu reflex al vechilor deprinderi. Foarte probabil, în anii următori, canonul literar va suporta el însuși o mare schimbare. Libertatea pe care manualul o îngăduie continua cu felul explicării textelor: nu oferind comentarii ale autorilor, ci provocînd a prin întrebări a reacția elevilor. Chiar cînd există un scurt comentariu, el e facultativ și orientativ. Ideea este că elevul trebuie învățat
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
critic antitotalitar. Dispărând, după 1989, interdicțiile "stimulatoare", scriitorul s-ar fi văzut dintr-odată lipsit de motivație și deconcertat, derutat. Ce să scrie și cum? Asemenea oricărui vechi captiv devenit pe neașteptate liber, nu va ști ce să facă cu libertatea, cum să profite de ea. Ca scriitor nu va ști cum să fructifice libertatea literar. Să fi fost chiar această situația lui Buzura și aici să fi stat explicația faptului că mai bine de un deceniu el nu s-a
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
lipsit de motivație și deconcertat, derutat. Ce să scrie și cum? Asemenea oricărui vechi captiv devenit pe neașteptate liber, nu va ști ce să facă cu libertatea, cum să profite de ea. Ca scriitor nu va ști cum să fructifice libertatea literar. Să fi fost chiar această situația lui Buzura și aici să fi stat explicația faptului că mai bine de un deceniu el nu s-a manifestat că romancier? Poate să fi fost vorba și de așa ceva, în oarecare măsură
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
foarte gravă, problemele pe care și le pune poeta șunt pe coordonatele absolutului. De cele mai multe ori tensiunea este între Dumnezeu și Diavol, cu majusculele de rigoare: "Dumnezeu dictează și eu scriu, iar diavolul mă urmărește peste umăr și face corecturi. / Libertatea e insuportabila. Mă transform în / sclav, scriind? Întorc capul de la lucrul meu / și văd doi ochi - în aer bulbucați, străini de / lume: divini / demonici." Este foarte familiară această prezenta a diavolului, si in acelasi timp foarte variată. Un poem întreg
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
toate direcțiile, n-ar reuși să-l scoată din țocul de piele prins la cingătoare? Gabriel Plesea este un prizonier pe viață al limbii de lemn, chiar dacă uneori, mai ales, atunci când se înfurie, se smucește și încearcă să-și recapete libertatea. În cartea sa pot fi găsite toate stereotipiile lingvistice aflate azi în circulație: "în aceste zile, când toată suflarea românească", "noi, românii, suntem de drept și de fapt europeni", "după .patruzeci și cinci de ani de beznă proletcultista", "întruchiparea în
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
alt unghi. Ne aflam însă dinaintea unui fenomen publicistic maladiv care trebuie asanat cît nu devine predominant și, deci, epidemic. Numeroși intelectuali de felul clericului Paulin Lecca a covîrșitor este numărul inginerilor, între aceștia a s-au trezit, în condițiile libertății cuvîntului tipărit, dobîndite după 1989, că au ceva de spus contemporanilor. De acord; însă e inadmisibilă nu atît desconsiderarea acelei științe a scrisului, dobîndite prin studii filologice (atîta lucru intuiseră pînă și adepții proletcultismului, înființînd acea contestabila "Școală de literatură
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]