KorAP: Find »[drukola/base=limfom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...126 >

3,132 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

clonare moleculară a unui situs de translocare cromozomală, în adenoamele paratiroidiene. Analiza secvenței prad-1 relevă că aceasta codifică pentru un membru nou al familiei ciclinelor, care a fost desemnat ciclina D1. Gena prad-1 este activată prin translocație cromozomală, în unele limfoame cu celule B, dar și prin amplificare în carcinoamele de sân și cu celule scvamoase, ceea ce arată că o expresie anormală a genei ciclinei D poate contribui la dezvoltarea unei varietăți de neoplasme. Mai mult, potențialul oncogenic al ciclinei D1

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
potențialul oncogenic al ciclinei D1 a fost demonstrat direct, prin capacitatea acesteia de a coopera cu produsul oncogenei ras, pentru a induce transformarea celulară în experiențe de transfer genic și de a coopera cu produsul oncogenic myc, pentru a induce limfoame la șoarecii transgenici. Ciclinele de tip D sunt factori reglatori critici ai proliferării celulare, oferind o legătură directă între transformarea celulară și perturbările mașinăriei de reglare a ciclului celular. O legătură clară dintre aparatul molecular al ciclului celular și transformarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
În plus, apoptoza joacă un rol important în menținerea multor țesuturi adulte în care proliferarea și moartea celulară se echilibrează pentru a menține o populație celulară constantă. Studiile asupra oncogenei bcl-2, detectată inițial ca situs al unei translocații cromozomale, în limfoame cu celule B foliculare, au permis descifrarea relației dintre moartea celulară programată genetic și neoplazie. Supraexpresia lui Bcl-2 în celulele hematopoietice nu stimulează proliferarea celulară, ci, mai curând, blochează apoptoza celulelor, care, în absența factorilor de creștere, în mod normal

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
tip glioblastom, s-a putut identifica amplificarea genei erbB, iar în unele forme de cancer de sân a fost identificată o creștere disproporționată în activitatea genei neu. Același efect apare și în cazul translocației cromozomale. Astfel, în multe cazuri de limfom Burkitt gena normală myc din cromozomul 8, translocată în cromozomul 14, devine amplificată (fig. 19.3), stare în care ea funcționează ca oncogenă celulară. Segmentul cromozomal care conține protooncogena myc vine în nemijlocita vecinătate a genelor hiperactive (gene cu promotori

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
celulară. Segmentul cromozomal care conține protooncogena myc vine în nemijlocita vecinătate a genelor hiperactive (gene cu promotori puternici) care dirijează sinteza de catene imunoglobulinice și această protooncogenă este hiperactivată, ceea ce induce proliferarea anarhică a celulelor producătoare de catene imunoglobulinice, caracteristică limfoamelor Burkitt. Translocații cromozomale au fost identificate în multe tipuri de tumori, astfel că analiza citogenetică capătă o mare semnificație pentru localizarea modificărilor genetice în genomul celulelor tumorale. Multe tumori apar însă în urma producerii de mutații punctiforme în diferite protooncogene. Asemenea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a permis identificarea celor mai multe dintre oncogenele celulare. Se pare că în condiții naturale retrovirusurile joacă un rol relativ limitat în dezvoltarea cancerului. Singurul caz cunoscut la om în care infecția cu un retrovirus contribuie la inducerea tumorigenezei este descris la limfoamele asociate cu infecții cu HTLV-1 din Japonia. Există și deoxiribovirusuri care sunt înzestrate cu potențial tumorigen. Printre acestea sunt cunoscute virusul papilloma, virusul Epstein-Barr și un tip de virus herpetic. Unele tipuri de virus papilloma sunt răspunzătoare pentru inducerea cancerului

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
sunt înzestrate cu potențial tumorigen. Printre acestea sunt cunoscute virusul papilloma, virusul Epstein-Barr și un tip de virus herpetic. Unele tipuri de virus papilloma sunt răspunzătoare pentru inducerea cancerului de col uterin, pe când virusul Epstein-Barr este responsabil de apariția unor limfoame de tip Burkitt în populațiile africane, precum și a unor cancere nazofaringiene, în populații asiatice. Dar, în toate aceste cazuri, alături de infecția virală, acționează și alți factori în inducerea tumorigenezei. Clasificarea protooncogenelor s-a realizat având ca reper tipul de proteină

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
dar tumorile pe care le provoacă sunt stabile și clonale, ceea ce se explică numai dacă se admite că ele declanșează evenimente genetice specifice în celulele tumorale. Utilizarea probelor ADN viral clonat a permis explicarea mecanismului tumorigenezei virusurilor netransductoare. În cazul limfoamelor de la găini, induse de virusul leucozei aviare (ALV), hibridizarea probelor virale cu ADN izolat din celule tumorale a confirmat că ADN viral este integrat în genomul celulelor tumorale. Analiza unui număr mare de probe a evidențiat că ADN proviral este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
celule, provirusul se integrează în gena c-myc, perturbând expresia acesteia. Retrovirusurile induc dezvoltarea tumorală prin inserția provirusului lor în secvența unor gene din genomul celular și întreruperea fizică a acestora. Protooncogena c-myc suferă o astfel de disrupere și în cazul limfomului cu limfocite B, atât la șoarece, cât și la specia umană, se produc translocații cromozomale în care sunt implicate gene pentru imunoglobuline, ce vor fi aduse în vecinătatea unor alte gene, decât cele cu care se învecinează în mod normal

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
decât este transcrisă în mod obișnuit, ceea ce constituie o condiție suficientă pentru instalarea stării de transformare malignă. Experimental s-a constatat că pe o asemenea cale, protooncogena c-myc devine oncogenă celulară activă într-un mielom de șoarece și în cazul limfomului Burkitt, la om. Protooncogena c-myc este în mod normal localizată în cromozomul 8, într-un situs telomeric. Dacă prin translocație, această protooncogenă este transferată în cromozomul 2, într-o regiune în care sunt localizate genele pentru imunoglobuline, expresia acestei protooncogene

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
un situs telomeric. Dacă prin translocație, această protooncogenă este transferată în cromozomul 2, într-o regiune în care sunt localizate genele pentru imunoglobuline, expresia acestei protooncogene este mult amplificată, devenind astfel oncogenă celulară și condiționând transformarea malignă a celulei, caracteristică limfoamelor. Când protooncogena c-myc este transferată din cromozomul 8 în cromozomul 14, în regiunea în care se află gene pentru imunoglobuline, condiția de transformare malignă a celulei determină manifestarea limfomului Burkitt. În 16% dintre cazurile de limfom Burkitt, protooncogena c-myc este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
devenind astfel oncogenă celulară și condiționând transformarea malignă a celulei, caracteristică limfoamelor. Când protooncogena c-myc este transferată din cromozomul 8 în cromozomul 14, în regiunea în care se află gene pentru imunoglobuline, condiția de transformare malignă a celulei determină manifestarea limfomului Burkitt. În 16% dintre cazurile de limfom Burkitt, protooncogena c-myc este translocată din cromozomul 8 în cromozomul 22, într-o regiune în care se află, de asemenea, gene pentru imunoglobuline. Modificările cantitative în funcționarea protooncogenelor apar ca urmare a activării

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
malignă a celulei, caracteristică limfoamelor. Când protooncogena c-myc este transferată din cromozomul 8 în cromozomul 14, în regiunea în care se află gene pentru imunoglobuline, condiția de transformare malignă a celulei determină manifestarea limfomului Burkitt. În 16% dintre cazurile de limfom Burkitt, protooncogena c-myc este translocată din cromozomul 8 în cromozomul 22, într-o regiune în care se află, de asemenea, gene pentru imunoglobuline. Modificările cantitative în funcționarea protooncogenelor apar ca urmare a activării acestora sub influența promotorilor și amplificatorilor (enhancer

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cromozomul 7 a fost cartată protooncogena c-erb B care, de asemenea, induce sarcom și eritroleucemie. În cromozomul 8 a fost cartată protooncogena c-myc (ca oncogenă induce carcinom și sarcom). În cromozomul 9 a fost cartată protooncogena c-abl (ca oncogenă induce limfom al limfocitelor B). În cromozomul 14 a fost cartată protooncogena c-fos (ca oncogenă produce sarcom). În cromozomul 20 a fost cartată protooncogena c-src (ca oncogenă produce sarcom). În cromozomul 22 a fost cartată protooncogena c-sos (ca oncogenă produce sarcom

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Neoplaziile induse de virusurile netransductoare (ALV), cele induse chimic și neoplasmele umane se dezvoltă prin expansiunea clonală a unei singure celule transformate. Inițial, caracterul mono-, respectiv policlonal al neoplaziilor a fost determinat prin analiza situsurilor de integrare a provirusului în limfoamele induse de ALV. Analiza ADN din celulele leucemice arată că provirusul ALV are situs unic de integrare în ADN al fiecărei neoplazii. Situsul unic de integrare a ADN proviral în celulele leucemice și ale limfoamelor arată că toate celulele transformate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de integrare a provirusului în limfoamele induse de ALV. Analiza ADN din celulele leucemice arată că provirusul ALV are situs unic de integrare în ADN al fiecărei neoplazii. Situsul unic de integrare a ADN proviral în celulele leucemice și ale limfoamelor arată că toate celulele transformate au apărut din celule singulare infectate, adică au origine monoclonală, ceea ce indică frecvența foarte scăzută a evenimentelor de transformare. Specificitatea situsului de integrare a generat ipoteza că neoplazia a fost indusă de integrarea ADN proviral

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Fos, Myb, Fms, Mos, wnt-1, wnt3, int-2, pim-1, Lck, evi-1, hox 2.4, spi-1, fli-1, bmi-1, tpl-2, Nov, Interleukin-2, Interleukin-3, GM-CSF, CSF-1 sunt activate prin inserție retrovirală și pot deveni oncogene celulare (Cooper, 1995). Activarea c-myc a fost identificată în limfoame aviare, dar și în limfoame cu celule T, la șoarece și la bovine. Inducția retrovirală a leucemiilor mieloide și limfosarcoamelor plasmacitoide la șoarece are loc prin activarea unei alte protooncogene, desemnată myb. În acest caz, inserția provirală determină trunchierea secvențelor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
wnt3, int-2, pim-1, Lck, evi-1, hox 2.4, spi-1, fli-1, bmi-1, tpl-2, Nov, Interleukin-2, Interleukin-3, GM-CSF, CSF-1 sunt activate prin inserție retrovirală și pot deveni oncogene celulare (Cooper, 1995). Activarea c-myc a fost identificată în limfoame aviare, dar și în limfoame cu celule T, la șoarece și la bovine. Inducția retrovirală a leucemiilor mieloide și limfosarcoamelor plasmacitoide la șoarece are loc prin activarea unei alte protooncogene, desemnată myb. În acest caz, inserția provirală determină trunchierea secvențelor amino- și/sau carboxi-terminale ale

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
mutantele genei p53. Interpretarea calității de genă supresoare de tumori pe care o are gena p53 este susținută de inactivarea sa într-o serie de neoplasme: carcinom al vezicii urinare, de sân, colorectal, esofagian, hepatic, pulmonar, ovarian, tumori cerebrale, sarcoame, limfoame și leucemii. Regiunea cromozomală 17p13 este frecvent deletată în carcinoame de colon și de rect. Deleția 17p conduce la pierderea unei copii a genei p53, iar copia rămasă conține mutații care induc substituții de aminoacizi în proteina P53. Mutațiile genei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
și preleva sânge ca material biologic precum și aceea de a fi prelucrat citogenetic, neoplaziile hematologice au constituit subiectul dominant în studiile citogenetice privitoare la oncogeneza la om. În anul 1982, s-a descoperit că în geneza neoplasmelor cu celule B (limfomul Burkitt, la om, și plasmacitoamele, la șoarece), un rol esențial îl are activarea, prin translocație a protooncogenei c-myc, în regiuni fie din cromozomul 14, fie din cromozomul 2, fie din cromozomul 22, în care se află genele pentru catena grea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Exprimarea constitutivă a proteinei normale Myc, a fost capabilă să inducă transformarea in vitro a unui număr de sisteme celulare diferite. Din momentul detecției „clasicelor” și paradigmaticelor translocații t(9;22), din leucemia cronică mieloidă, și t(8;14), din limfomul Burkitt și din alte limfoame maligne, s-a înregistrat o avalanșă de descoperiri ale unor modificări cromozomale specifice altor tipuri de leucemii și limfoame. Efectul translocației dintre cromozomii 8 și 14 [t(8;14)] a fost studiat deopotrivă la nivel

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Myc, a fost capabilă să inducă transformarea in vitro a unui număr de sisteme celulare diferite. Din momentul detecției „clasicelor” și paradigmaticelor translocații t(9;22), din leucemia cronică mieloidă, și t(8;14), din limfomul Burkitt și din alte limfoame maligne, s-a înregistrat o avalanșă de descoperiri ale unor modificări cromozomale specifice altor tipuri de leucemii și limfoame. Efectul translocației dintre cromozomii 8 și 14 [t(8;14)] a fost studiat deopotrivă la nivel citologic - cromozomal, cât și la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
clasicelor” și paradigmaticelor translocații t(9;22), din leucemia cronică mieloidă, și t(8;14), din limfomul Burkitt și din alte limfoame maligne, s-a înregistrat o avalanșă de descoperiri ale unor modificări cromozomale specifice altor tipuri de leucemii și limfoame. Efectul translocației dintre cromozomii 8 și 14 [t(8;14)] a fost studiat deopotrivă la nivel citologic - cromozomal, cât și la nivel molecular și este bine înțeles (fig. 23.2). Până în prezent, au fost studiate peste 15 000 de profile

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ale neoplaziilor maligne, la specia umană. S-a folosit pentru bandarea Q fluorocromul quinacrine mustard; B. Secvența de baze azotate din punctual de translocație (fuziune) al celor două segmente cromozomale din cromozomii fuzionați 8 și 14 într-o celulă din limfomul Burkitt. Săgețile din gelurile de secvențiere indică ultimul nucleotid care este identic în cele două secvențe genice. Secvența de nucleotide a genei c-myc în configurația sa din linia germinală este redată în partea de sus a imaginii, pe când în partea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
secvențe genice. Secvența de nucleotide a genei c-myc în configurația sa din linia germinală este redată în partea de sus a imaginii, pe când în partea de jos se redă secvența de nucleotide din cromozomul translocat din cadrul liniei celulare BL22 de limfom Burkitt. A. din Offit, 1993; B. din Perspectives of Genetics, WHO, 1995. Unele restructurări sunt dificil de evidențiat, chiar și cu tehnicile actuale de Citogenetică moleculară, așa cum este cazul translocației t(8;21) (q22; q22), prezentă la aproximativ 15% dintre

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]