2,406 matches
-
promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proprii după Bibliografia Românească Modernă 1831-1918, 4 volume Saturația la care se ajunge în intervalul 1870-1900 în privința pieței manualelor școlare de istorie națională oglindește tendințe mai ample ce străbat de la un capăt la altul întreaga economie simbolică a bunurilor culturale livrești. Acesta este intervalul decisiv în care este reperabilă "decolarea" producției de opere literare originale românești, pe pista turnată din traduceri din opere occidentale. Lansarea a fost propulsată de structurarea unui câmp literar autohton, înzestrat cu propriul său sistem de status
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sută de mii de catolici și protestanți există 174 de școli, în timp ce doar 45 de școli sunt disponibile pentru fiecare sută de mii de români. La aceste deficiențe de ordin cantitativ trebuie adăugate numaidecât disproporțiile de natură calitativă (dotarea materială, livrescă și umană a unităților școlare) pentru a arăta cât de mult se înclina balanța în defavoarea învățământului românesc. Disproporția, oricum flagrantă, existentă în preajma Revoluției de la 1848, avea să se adâncească în perioada postpașoptistă, sub auspiciile inaugurării programului de maghiarizare demarat, într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care subzistă memoria colectivă, a cărei fizionomie este configurată de înfruntarea forțelor revizioniste ale prezentului cu forța rezistivă a tradiției trecutului. Este metafora palimpsestului. O considerăm mai relevantă decât celelalte din mai multe motive. În primul rând, fiind o metaforă livrescă, se potrivește de minune cu orientarea analitică a acestei cărți, limitată la examinarea, în durată istorică lungă, a dimensiunii textuale a memoriei naționale românești. Apoi, spre deosebire de metaforele construcției și arhivei a căror putere sugestivă rezidă tocmai în caracterul lor generic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a căror putere sugestivă rezidă tocmai în caracterul lor generic și în semantica lor generoasă palimpsestul propune o metaforă cu o semantică mult mai precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula rasa metaforă centrală în paradigma prezenteistă reprezentată de teoria "tradițiilor inventate", în lumina căreia memoria istorică acumulată de un regim politic poate fi ștearsă cu buretele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul a rezistat, în pofida curentului lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]