5,534 matches
-
lung decât lat, ușor lățit în treimea sa anterioară, prezintă 4 gropițe bazale adâncite. Elitrele (luate împreună) de aproximativ 2 ori mai lungi decât late, lipsite de o zonă scutelară înălțată. Lângă sutura elitrelor se află cel mult un șănțuleț longitudinal superficial. Din Europa până în Asia Centrală. l=1,25-1,35 mm. 3 Stenichnus godarti Latreille Este cea mai mare specie a genului. Corpul roșcat sau castaniu, cu antenele și picioarele roșcat-maronii. Palpii galben-roșcați. Capul neted, nepunctat, prevăzut cu o pubescență fină
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
din urmă este mai lung decât lat cu marginile laterale ± paralele. Articolele antenale 3-7 evident mai lungi decât late, articolul 8 ușor transvers, iar articolele 9-10 sunt puternic transverse. Marginile laterale ale pronotului ± paralele până în treimea lor bazală. Carena bazală longitudinală se prelungește anterior până la nivelul discului pronotului. Elitrele oval-alungite, relativ bombate, prevăzute cu o punctuație fină și rară. Baza pronotului lângă scutel prezintă câteva gropițe adâncite. l=1,4-1,5 mm. 2 Nevraphes angulatus Müller & Kunze (impressus Sahlb.) Corpul negru
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai lung decât lat. Lângă marginea internă a gropițelor interoculare se află un tubercul înălțat, de dimensiuni reduse. Pronotul puțin mai lung decât lat. Elitrele aplatizate cu impresiuni bazale accentuate. Umerii elitrelor au o suprafață cutată alungită și o impresiune longitudinală orientată spre interior. Element central-european. l=1,4-1,6 mm. 4 Nevraphes coronatus Sahlberg (conifer Fauv.) Negru, maroniu-negricios sau roșcat-maroniu. Antenele și picioarele roșcate, iar palpii și tarsele sunt gălbui. Capul împreună cu ochii aproape la fel de lat cât pronotul, acesta din
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
terminal este transvers rotunjit. Măciuca antenelor la fel de lungă cât primele 7 articole luate împreună și de 3 ori mai lată decât acestea. Pronotul la bază la fel de lat sau puțin mai lat decât elitrele. Baza pronotului prezintă lateral câte o cută longitudinală, iar spre interior 2 gropițe adâncite între care se află un șănțuleț transversal. Elitrele oval-alungite, ± îngustate. Specie răspândită în nordul centrul și estul Europei. În furnicarele de Lasius și Formica rufa. l=1,1-1,2 mm. 7 Euconnus wetterhallii Gyllenhal
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
aproximativ la fel de lung și de lat, mai îngust decât elitrele, îngustat posterior, cu marginea anterioară și posterioară dreaptă. Marginile laterale ale pronotului lipsite de o bordură vizibilă. Elitrele oval-alungite, vârfurile elitrelor nu acoperă pigidiul. Suprafața elitrelor cu câte 4 rânduri longitudinale de puncte adâncite, dintre care primele 2 interioare sunt mai accentuate. Stria suturală ștearsă. Interstriile elitrelor punctate. Mezosternul carenat. Picioarele mai scurte decât la Leptomastax, cu femurele puternic măciucate. Cuprinde 3 specii europene dintre care una este prezentă și în
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
decât jumătatea lungimii corpului. Al 3-lea articol antenal conic, următoarele articole sunt alungite, iar articolele 910 nu sunt îngustate spre vârf. Articolele mediane ale antenelor prezintă peri rari. Pronotul transvers, mai îngust decât elitrele, lipsit de un șanț median longitudinal, cu marginile laterale rotunjite. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuz-rotunjite. Baza pronotului este mai îngustă decât marginea anterioară. Scutelul mic. Elitrele alungite, cu marginile laterale paralele sau ușor rotunjite. Vârfurile elitrelor ascuțite sau rotunjite. Mezosternul necarenat, iar apofiza mezosternului este îngustă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de la rădăcinile arborilor bătrâni. l=0,59-0,64 mm. 5 Genul Micridium Motschulsky Articolele antenale 6-8 ovale, lipsite de o știrbitură antebazală. Jumătatea anterioară a pronotului cu 2 strii discale, ușor convergente anterior. Elitrele ovale, prevăzute cu câte 2 dungi longitudinale întunecate. Coxele anterioare nu acoperă episternitele metasternului. Carena marginilor laterale ale prosternului ajunge până la baza sa, fiind îngustată atât anterior cât și posterior. Partea dorsală a corpului lucioasă, prevăzută cu puncte fine, ea este lipsită de granulații vizibile. Coleoptere răspândite
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Antenele și picioarele gălbui, ochii negri. Pronotul puțin mai îngust decât elitrele de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung. Marginile laterale ale pronotului ondulate în partea lor posterioară, iar unghiurile posterioare sunt ascuțite. Discul pronotului cu 2 strii longitudinale oblice, ușor convergente. Elitrele oval-alungite și aplatizate. Răspândită în nordul și centrul Europei. În lemnul putred de stejar, rară. l=0,54-0,60 mm. Micridium vittatum Motschulsky Corpul roșcat maroniu, de nuanță deschisă. Partea dorsală puternic bombată, prezintă o punctuație
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
capului și a pronotului cu reticulații microscopice fine. Marginile laterale ale pronotului îngustate și ondulate spre bază, ele au o bordură fină. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt ascuțite, prevăzute cu câte o impresiune ușor adâncită. Discul pronotului are un șanț longitudinal scurt. Sunt prezente și 2 șănțulețe laterale, mai scurte decât șanțul median, ± divergente, ce se pot reduce adesea la 2 gropițe alungite. Scutelul cu un șanț median adâncit și cu 2 puncte bazale adâncite. Elitrele oval-alungite, cu vârfurile (luate împreună
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Antenele cu articolele mediane pubescente, vârfurile antenelor ajung cel mult până la jumătatea corpului. Articolele antenale 6-8 prezintă o știrbitură antebazală accentuată, articolele 9-10 ușor îngustate spre vârf, iar articolul terminal este oval. Pronotul îngustat la bază, prevăzut cu 3 șanțuri longitudinale adâncite. Atunci când șanțurile laterale lipsesc șanțul median este îngust, ușor adâncit, prezentându-se sub forma unor gropițe mici. Unghiurile posterioare ale pronotului întotdeauna ascuțite și ondulate. Scutelul cu o muchie înălțată, prevăzut cu 2 gropițe bazale superficiale. Elitrele alungite, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cât elitrele, cu o bordură completă. Unghiul humeral al elitrelor are un dințișor mic, proeminent. Suprafața pronotului cu granulații accentuate, iar elitrele prezintă reticulații ± șterse. Elitrele oblongi, uniform rotunjite posterior, cu sutura ușor înălțată spre vârf. Metasternul cu un șanț longitudinal bine conturat, iar prelungirea metasternului dintre coxele posterioare are 2 dinți mici. Marginea posterioară a pigidiului lățită, prevăzută cu un dinte median dezvoltat și cu 2 zimțișori ascuțiți. Specie răspândită Europa de nord și centrală. l=0,75-0,85 mm
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
îngustate la bază și spre vârf. Articolele 9-10 au vârful îngustat sub forma unui gât scurt. Pronotul îngustat la bază, cu unghiurile posterioare rotunjite. Baza pronotului puțin mai îngustă decât marginea sa anterioară, iar discul pronotului este lipsit de șanțuri longitudinale. Elitrele de 2,4-2,7 ori mai lungi decât late, având unghiul humeral rotunjit și o strie suturală bine conturată. Mezosternul necarenat. Episternitele metasternului nu sunt vizibile. La ♂ abdomenul prezintă 7, la ♀ 6 sternite bine conturate. Vârful pigidiului zimțat, dințișorul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ori mai lungi decât pronotul. Forma alata: roșcat-maroniu sau castaniu, cu ochii mari și convecși, iar elitrele sunt de 2 ori mai lungi decât pronotul. Element european. l=0,50-0,60 mm. -var. biimpressa Rtt. Discul pronotului prezintă 2 impresiuni longitudinale. 2 Ptinella aptera Guerin (pallida Er., tenuis Csiki) Partea dorsală a corpului este lucioasă. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul puțin mai îngust decât pronotul, acesta din urmă nu este de 2 ori mai lat decât lung
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai întunecată, ochii mari, negri, puternic convecși, elitrele evident mai lungi decât late, de aproximativ 2 ori mai lungi decât pronotul. Din nordul Europei până în Maroc. l=0,60-0,80 mm. 3 Ptinella limbata Heer Discul pronotului are 2 impresiuni longitudinale superficiale, iar marginile laterale ale pronotului sunt puternic sinuate înaintea unghiurilor posterioare. La ambele forme elitrele sunt de aproximativ 2 ori mai lungi decât pronotul. Forma alata: ochii mari, convecși și pigmentați. Forma aptera: ochii mari, dar nepigmentați. Specie răspândită
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
celor realizate din puncte de vedere cît mai relevante pentru însuși statutul cercetării educației, deci care au și o pregnanță epistemologică sporită. Apelînd la acest modus operandi, distingem astfel între: (a) cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă; (b) cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1.4.2.Cercetarea transversală, longitudinală, interculturală/transculturală Aceste tipuri de cercetare pedagogică sînt specifice studiilor comparative în care sînt comparați fie aceiași indivizi de-a lungul unei perioade de timp, fie diferite grupuri la diferite nivele de vîrstă sau în funcție de anumite caracteristici, fie are loc
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
exemplu, c. autonomia în învățare este mai eficientă la elevii de liceu, însă acest fapt ar putea fi datorat nu stilului de predare al profesorului, ci altor factori, cum ar fi accesul la diferite site-uri de învățare online. Studiile longitudinale analizează un grup (sau o cohortă, dacă grupul este mare) de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. Dacă grupul este supus unui „tratament”, se poate recurge la compararea cu un grup de control. Abordările longitudinale implică măsurători repetate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
învățare online. Studiile longitudinale analizează un grup (sau o cohortă, dacă grupul este mare) de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. Dacă grupul este supus unui „tratament”, se poate recurge la compararea cu un grup de control. Abordările longitudinale implică măsurători repetate ale aceluiași grup de persoane de-a lungul unei perioade suficient de mari de timp, adesea de mai mulți ani. Prin faptul că aceiași subiecți sînt testați de mai multe ori, dezavantajul comparabilității din cazul studiilor transversale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
mulți ani. Prin faptul că aceiași subiecți sînt testați de mai multe ori, dezavantajul comparabilității din cazul studiilor transversale este ținut sub control, anulat. Dacă luăm în calcul puterea cercetării de detectare a unor efecte atunci cînd acestea există, studiile longitudinale (care sînt studii cu măsurători repetate, intragrup) sînt mai puternice decît cele transversale în evidențierea acestor efecte. Așa cum am spus mai sus, studiile longitudinale pot presupune sau nu existența unui grup de control în funcție de existența sau nu a unei intervenții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Dacă luăm în calcul puterea cercetării de detectare a unor efecte atunci cînd acestea există, studiile longitudinale (care sînt studii cu măsurători repetate, intragrup) sînt mai puternice decît cele transversale în evidențierea acestor efecte. Așa cum am spus mai sus, studiile longitudinale pot presupune sau nu existența unui grup de control în funcție de existența sau nu a unei intervenții educaționale. Atunci cînd asupra grupului intervenim printr-un „tratament” de tipul aplicării unui program educațional, se impune existența unui grup de control pentru a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
exteriori; vorbim în acest caz despre un experiment pedagogic ce se poate întinde de la cîteva luni la cîțiva ani. Dacă însă asupra grupului nu intervenim printr-un „tratament”, atunci existența unui grup de control nu mai este necesară. Unele studii longitudinale au arătat că vizionarea îndelungată a violenței la televizor de către copiii de 9 ani face ca aceștia să manifeste o agresivitate ridicată la vîrsta de 19 ani. Studiile interculturale/transculturale, așa cum aminteam, presupun compararea unor loturi de subiecți provenind din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
ambele prezentate în capitolul 3 al lucrării, sau metoda biografică, o metodă foarte răspîndită în acest moment nu doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei persoane prin însuși procesul genezei acesteia, în contextul sociocultural în care s a petrecut respectiva geneză. În funcție de complexitatea și intențiile cercetării, ea apelează la biografii scrise sau la interviu - este vorba
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus Anghel Milano Centrale. Status
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
SOCIOLOGICAL DEBATES Septimiu Chelcea Public opinion about criminality, justice and the Police Alexandru Rizescu The institution of the „neighborhood” in the region of the „Mărginimea Sibiului” - learned way of thinking and reference point for the civilization level Vlad Grigoraș A longitudinal perspective on the relationship between poverty and exclusion Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Methodological issues in measuring poverty. The experience of a survey in Oradea Ștefan Cojocaru The „full half of the bottle”. An experiment in applying the Appreciative Survey Elena
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
the village communities and continued on a different plan by „The Brotherhood Institution”it has a dominant influence in the Romanian village social life from „Mărginimea Sibiului”. Primit la redacție: aprilie 2005 Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală Vlad Grigoraș Universitatea București Dacă în abordările teoretice relația dintre sărăcie și excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două concepte abia dacă se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]