2,918 matches
-
de as tăzi vor fi vindecate doar prin cultură, singura în stare să înfăptuiască reinstalarea omului în propria sa definiție, sau cum spunea Sofocle: „multe minuni sunt în lume, dar cel mai minunat este omul” sau Malarmé: „Lumea se va mântui printr-o literatură mai aleasă.” Cu câțiva ani în urmă profesorul dr. În medicină a depășit vârsta de 80 de ani dar a rămas la fe l de tân ăr și viguros în literatură așa cum se poate vedea din poezia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu sfințenie condițiile cuprinse în acel actu, fiind însă ca pentru luarea în stăpânire a acestei averi este deschisu procesu cu căutarea căruia spitalul își are rânduit plenipotentul său, apoi după săvârșirea mea din viață, dacă procesulu nu s-ar mântui până atuncea direcția va fi stăruitoare ca să se iaie sfârșitu acelui proces și să se deie spitalului dreptul său. Art. 6. Fiind că până astădi acest stabiliment s-a administrat de mine în privat fără amestecul statului sau a oricărei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. 1.5. Arta catacombelor Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în evidență adevărurile credinței creștine, cât și sim‑ boluri biblice din Vechiul și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și cu ce imagini să‑l ase‑ mănăm?67 Dumnezeu nu încetează să intre în dialog cu omul: Și el are un chip ce poate să‑l arate în bunătatea sa: fă să strălucească chipul tău și noi vom fi mântuiți 68. Chipul Domnului deși inspiră omului teamă din cauza păcatului său, totuși el este motivul celei mai mari fericiri: Domnul vorbea cu Moise față în față, cum un om vorbește cu altul 69. Moise se ruga neîncetat lui Dumnezeu; din străfundul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. 1.5. Arta catacombelor Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în evidență adevărurile credinței creștine, cât și sim‑ boluri biblice din Vechiul și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și cu ce imagini să‑l ase‑ mănăm?67 Dumnezeu nu încetează să intre în dialog cu omul: Și el are un chip ce poate să‑l arate în bunătatea sa: fă să strălucească chipul tău și noi vom fi mântuiți 68. Chipul Domnului deși inspiră omului teamă din cauza păcatului său, totuși el este motivul celei mai mari fericiri: Domnul vorbea cu Moise față în față, cum un om vorbește cu altul 69. Moise se ruga neîncetat lui Dumnezeu; din străfundul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
capitolul 10, voind să ofere o sinteză a experienței vieții creștine, a întregii mărturisiri de credință, spune: „Dacă Îl mărturisești cu gura ta pe Domnul Isus și crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit”. Expresia „Isus este Domnul” este sinteza a tot ceea ce omul recunoaște, obținând astfel mântuirea; este cuvântul care mântuiește, deoarece este proclamarea misterului central al creștinismului, misterului central al manifestării lui Dumnezeu omului. „Este Domnul!” semnifică: Cel care a trăit în mijlocul
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Îl mărturisești cu gura ta pe Domnul Isus și crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit”. Expresia „Isus este Domnul” este sinteza a tot ceea ce omul recunoaște, obținând astfel mântuirea; este cuvântul care mântuiește, deoarece este proclamarea misterului central al creștinismului, misterului central al manifestării lui Dumnezeu omului. „Este Domnul!” semnifică: Cel care a trăit în mijlocul nostru, predicând bunătatea, dreptatea, adevărul, pe care noi L-am ucis pe nedrept refuzându-i iubirea, este Viu
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
mi se așază pe umăr nu-l simt fiindcă nu bate din aripi M-ai ales dintre toți păcătoșii soclu să-i fiu uneori nici nu știu când Gândește-L pe Domnul îmi spui ca smerit să cutezi să te mântui Sapă în tine adânc unde n-ai voie să intri acolo e raza prinde-o fă-te una cu dânsa E semnul că poți să începi. V.P.: Călătoria, la Ovidiu Genaru, are rol inițiatic sau ce rol are? O.G.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. De aceea îți zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puțin, puțin iubește. Și a zis: Iertate îți sunt păcatele. Credința ta te-a mântuit. Mergi în pace." (7: 44, 45, 46, 47, 48, 50). Femeia adulterină. Despre ea relatează Evanghelia după Ioan. În templu fiind, fariseii au adus în fața lui Iisus o femeie învinuită de adulter, de desfrânare. Pedeapsa, după Legea lui Moise, era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de predică, s-a căit pentru că a fost o podoabă a diavolului, ducând o viață desfrânată, i-a cerut s-o boteze, luându-și numele Pelaghia, și, cerându-i haine bărbătești, a plecat în pustiu să se purifice, să se mântuiască. Înainte de a pleca, i-a lăsat episcopului Nonnus toată averea, toate bijuteriile pentru ca banii obținuți să fie împărțiți săracilor. Pelaghia a trăit în pustiu cu identitate masculină, ca pustnicul Pelagius. Când un subaltern, diaconul Iacob, a plecat în Palestina, episcopul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
supapă de refulare în Reformă. În anul 1517, Martin Luther (1483-1546) își expunea doctrina la Wittenberg, prin 95 de teze care se află la originea protestantismului 188. Ele revoluționau cu adevărat gândirea religioasă susținând, în esență, că pentru a se mântui creștinul trebuia să aibă o credință puternică (sola fide), să înlăture mijlocirea Bisericii și a clerului. El devine astfel propriul său preot, baza creștinismului fiind doar Biblia (sola scriptura), purificată de toate adaosurile ulterioare și oferită credincioșilor în limba maternă
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mereu să simuleze și să-i distrugă Lucrarea. Dimpotrivă. Tratează totul cu un umor universal și etern. După epuizanta creație, Dumnezeu adoarme istovit și Ucigă-l-Toaca îl ia în brațe și vrea să-l arunce în marea fără de margini. Ca să-l „mântuie”, ca să-l omoare. Dar cu fiecare pas pe care-l face ca să ajungă la marginea Mării, Pământul se tot lățește și se tot lățește. Dracul nu știe și nici nu vrea să știe că, prin Lucrare, te poți „mântui”, adică
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-l „mântuie”, ca să-l omoare. Dar cu fiecare pas pe care-l face ca să ajungă la marginea Mării, Pământul se tot lățește și se tot lățește. Dracul nu știe și nici nu vrea să știe că, prin Lucrare, te poți „mântui”, adică te poți salva, dar ia parte involuntar la creația divină. Este același raport între politician și Homo Faber. (Să precizăm totuși că, atunci când vorbim despre „politician”, nu ne referim la oamenii de stat, cei care au viziune asupra destinului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să dea la o biserică. - Nemulțumitori? - Au fost și sunt. Vor să mă scoată de-aici, că prea mult îi pun la lucru. Dar, până o să-nchid ochii, eu tot o să-i pun la lucru, că altfel nu se pot mântui. Plec de la părintele Alexandru și în urechi îmi țiuie joagărul și barda, abricul și drujba. Să faci într-o viață 58 de biserici... Diavolii își vând pielea foarte scump
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de pe cruce, pricina este că voia să-l convertească pe om nu prin constrângerea unui miracol exterior, evident, ci prin libertatea de a crede și dându-i prilejul de a-și manifesta îndrăzneala. Când i se spune Domnului pe Golgota: mântuiește-te pe tine și atunci vom crede, greșeala era de fapt de ordin lingvistic, se judeca în temeiul unei confuzii de termeni. Dacă s-ar fi coborât de pe cruce nu mai era nevoie să se creadă, ar fi avut loc
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
am practicat ma'at în Egipt". El își rostește propriul elogiu: "Am mulțumit pe Zeu cu faptele pe care le îndrăgește. Am dat pâine celui înfometat, apă celui însetat, veșminte celui gol, o barcă celui ce nu avea. De aceea, mântuiți-mă, apărați-mă! Nu mărturisiți împotriva mea în fața marelui Zeu!". Apoi se întoarce către Osiris: "O, zeu care șezi pe locul tău înalt. Tu poți să mă ocrotești împotriva solilor care seamănă nenorocirea și trezesc necazurile. Căci eu am săvârșit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ceea ce constituie pentru credincios cea mai teribilă încercare. Totuși Iahve este mai puternic decât moartea: dacă ar voi, el ar putea să-1 smulgă pe om din mormânt. Unii psalmi fac aluzie la această minune: "Scos-ai din Șeol sufletul meu, mântuitu-m-ai de cei ce se pogoară în groapă" (29: 3); "De aceea nu voi muri, ci voi trăi [.]; De certat m-a certat Iahve, dar morții nu m-a dat" (117:18). Sunt singurele aluzii la învierea morților înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
chavismul ca o formă de "politică misionară", prin care o personalitate carismatică "conduce un popor ales, ce formează o comunitate morală care se luptă împotriva tuturor dușmanilor atotputernici și subversivi și este angajat într-o misiune de a salva și mântui" (2008: 92). Deși această ideologie politică era foarte pertinentă, definiția polilor - adică identitatea prietenilor și dușmanilor, a el pueblo și al oligarhiei - s-a schimbat de-a lungul timpului. La început, Chávez a definit dușmanul ca fiind în primul rând
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
voastre, și veți primi darul Duhului Sfânt. Căci vouă vă este dată făgăduința și copiilor voștri și tuturor celor de departe, pe oricâți îi va chema Domnul Dumnezeul nostru. Și cu alte mai multe vorbe mărturisea și-i îndemna, zicând: Mântuiți-vă de acest neam viclean. Deci cei ce au primit cuvântul lui s-au botezat și în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete. Și stăruiau în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu și, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii. Lăudând pe Dumnezeu și având har la tot poporul. Iar Domnul adăuga zilnic Bisericii pe cei ce se mântuiau". (Fapte 2, 38-47)3 Același lucru se repetă, nu în totalitate, și în capitolul 4 din Faptele Apostolilor, versetele 32-37. Să vedem și aici care este îndemnul: Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o perspectivă romantică. Învingătorii și Învinșii (clasici) par să se fi așezat pe locurile lor dinainte stabilite. Lăpușneanul și-a jucat rolul cu măiestrie (meritul e al regizorului și scenografului): „Ei vornice Moțoace,...n-am făcut bine că m-am mântuit de răii aceștii și am scăpat țara de așa râie?” Dar ticălosul boier trebuie să plătească și el pentru că a fost „Învechit În zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii, ai vândut pre Despot, m-ai vândut pre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
orice loc care găzduiește concerte rock. Marea problemă a celor care vor să spună ceva prin muzică este credibilitatea. Și atitudinea. De aceea, când găsești băieți care scriu și sună bine, e indicat să spui și altora. Poezia nu mai mântuie lumea Doris Mironescu Poezia Marianei Codruț din cel mai recent volum al ei este legată de Iași; nu însă de Iașul istoric și voievodal, ci de orașul contemporan și postindustrial, mai exact dezindustrializat. La o primă și neatentă privire, „ultima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
a reveni la romantismul evadării și compensației. Dar poezia văzută ca un vagonet cu trupuri moarte nu mai este o simplă soluție de compromis, o modalitate de autograficare. Este o imagine puternică, una care obligă. Astfel văzută, poezia nu mai mântuie lumea, pentru că nu mai mântuie nimic. Poezia ca ultimă patrie este o limită a existenței: nu un refugiu, ci un abis. Acesta este sensul grav, apăsător, al poemelor Marianei Codruț. Mariana Codruț, Ultima patrie, poezie, Paralela 45, 2007 TRIMISUL NOSTRU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și compensației. Dar poezia văzută ca un vagonet cu trupuri moarte nu mai este o simplă soluție de compromis, o modalitate de autograficare. Este o imagine puternică, una care obligă. Astfel văzută, poezia nu mai mântuie lumea, pentru că nu mai mântuie nimic. Poezia ca ultimă patrie este o limită a existenței: nu un refugiu, ci un abis. Acesta este sensul grav, apăsător, al poemelor Marianei Codruț. Mariana Codruț, Ultima patrie, poezie, Paralela 45, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]