3,020 matches
-
cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor că ați devenit român; astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai devenit pentru ea simbolul naționalității sale. Să trăiești, Măria-Ta! Să trăiască România! Președintele Adunării, M. Costache jurământul săvârșit de măria-sa domnitorul Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, de a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. carol Ministru de Interne și președintele Consiliului Miniștrilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ați spus românilor că ați devenit român; astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai devenit pentru ea simbolul naționalității sale. Să trăiești, Măria-Ta! Să trăiască România! Președintele Adunării, M. Costache jurământul săvârșit de măria-sa domnitorul Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, de a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. carol Ministru de Interne și președintele Consiliului Miniștrilor, L. Catargiu Ministrul Finanțelor, I. Brătianu. Ministrul Justiției, I. Cantacuzin Ministrul Cultelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Măria-Ta Corpurile Legiuitoare, ecou fidel al voinței unanime a națiunii, atât de des manifestată, au luat inițiativa și au votat astăzi, în unanimitate și fără nici o deosebire de partid, proiectul de lege prin care România se proclamă Regat și Măria-Ta Regală, ca și moștenitorii Tăi, iei titlu de Rege al României. Miniștrii Măriei-Tale Regale, pătrunși de aceleași simțimânte ca toți românii, au aderat și s-au unit cu acest mare act. România, constituită în Regat, complectează și încoronează opera
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Suveran, luând titlu de Rege, nu face decât să continue a exercita suveranitatea Domnului. Prin noul nume și titlu, mai bine precizate, mai bine definite, se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Nu de lauri, nici de aureoli Măria-Ta ai trebuință; căci acești lauri și această aureolă ai știut să le câștigi, cu vitejii noștri soldați, pe câmpii de bătaie și să Vă păstrați o pagină ilustră in istoria neamului românesc. Ai reînviat gloria străbună a Domniei române
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a Domniei române; și, dacă națiunea voiește astăzi a-Ți da titlu de Rege, este că ai știut a câștiga locul și titlul unui Suveran independinte și a cuceri inimile prin practicarea virtuții și respectarea legalității și libertății. Regatul român, Măria-Ta, este astfel continuarea Domniei române; nu are nici un alt program, nici alte aspirațiuni, nici alte tendințe. Este o consacrare, o întărire mai mult ce românii dau principiului monarhic pe care Măria-Ta ai știut a l planta atât de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
virtuții și respectarea legalității și libertății. Regatul român, Măria-Ta, este astfel continuarea Domniei române; nu are nici un alt program, nici alte aspirațiuni, nici alte tendințe. Este o consacrare, o întărire mai mult ce românii dau principiului monarhic pe care Măria-Ta ai știut a l planta atât de adânc pe pământul României. Forța morală și materială a noului Regat o vom căuta acolo unde ea există; în practicarea cu sânțenie a regimului constituțional; în dezvoltarea resurselor noastre; în complectarea organizării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
interioară și a se da cu aceasta încă o garanție că monarhia română, fiind în aceleași condițiuni ca alte state ale Europei, va putea inspira mai multă încredere, Adunarea Deputaților, în virtutea dreptului de suveranitate ce-l are Națiunea, Aclamă pe Măria-Sa Regală Domnul Carol I ca Rege al României.“ (Aplauze prelungite.) d. președinte: D. Carp are cuvântul. d. p. carp: D-lor deputați, aplauzele unanime ale onor. Adunării ne dovedesc că mo țiunea d-lui general Lecca nu face decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
primit o telegramă din partea onor. președinte al Camerei Deputaților. Dați-mi voie să v-o citesc: D-lui președinte al Senatului! Am onoarea și fericirea a-ți comunica următorul fapt, național: Astăzi Camera, în urmă unei interpelări, a proclamat pe Măria-Sa Regală de REGE AL ROMÂNIEI. Îndată după aclamare Camera a trecut în secțiuni pentru a transforma propunerea în proiect de lege, care se va vota îndată. Trăiască România! Trăiască Majestățile Lor Regele și Regina! Președinte, C. A. Rosetti. (Aplauze
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Aplauze unanime prelungite în Senat și în tribune.) D.G. LECCA: D-le președinte și d-lor senatori, ceea ce a făcut Camera suroră este un sentiment general al țării și nu putem decât să punem în lucrare acel sentiment, aclamând pe Măria-Sa Regală Carol I de Rege al României. Să trăiască Măria-Sa Regală Carol I, Rege al României! (Aplauze.) Așteptăm să vină legea de la Cameră ca să o votăm și noi. (Aplauze.) d. președinte dim. ghica: Să trăiască Majestatea-Sa Carol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
le președinte și d-lor senatori, ceea ce a făcut Camera suroră este un sentiment general al țării și nu putem decât să punem în lucrare acel sentiment, aclamând pe Măria-Sa Regală Carol I de Rege al României. Să trăiască Măria-Sa Regală Carol I, Rege al României! (Aplauze.) Așteptăm să vină legea de la Cameră ca să o votăm și noi. (Aplauze.) d. președinte dim. ghica: Să trăiască Majestatea-Sa Carol I, Regele României! (Aplauze entuziaste și prelungite în Senat și în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
I.P.S.S. Mitropolitul primat împreună cu PP. SS. LL. episcopii eparhioți s-au prezentrat la Palat spre a supune M.S.R. Domnului voturile date de Senat și de Adunarea Deputaților. După ce au fost introduse în Sala Tronului, unde era față, și d-nii miniștri, Măriile Lor Regale Și au făcut intrarea și S-au suit pe Tron, în mijlocul celor mai vii aclamațiuni. D-nii președinți al Senatului și al Adunării Deputaților s-au înfățișat înaintea Măriilor-Lor Regale și președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Senatului și al Adunării Deputaților s-au înfățișat înaintea Măriilor-Lor Regale și președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta, Sunt mândru și fericit că soarta m-a desemnat a veni din partea Senatului și Adunării Deputaților spre a da citire Măriei Voastre Regale legii ce s-a votat astăzi de ambele Corpuri Legiuitoare și prin care se încoronează dorințele întregii Românii. Apoi, d. președinte al Senatului a citit următoarele: lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol I
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nicio comunicare". N-a fost nevoie, căci însăși Maria Voastră ați rezolvat problema și încă foarte bine Cum? zise Împăratul. Și atunci Primul Ministru i-a spus amănunțit povestea de mai sus, pusă la cale de el însuși, conchizând: Vedeți, Măria Voastră, rezoluția problemei date: Oamenii sunt aceia care fac obiceiurile, iar obiceiurile stăpânesc pe oameni!" Încercați acum să spuneți poporului că totul a fost o născocire sau punere la cale și veți vedea că întreg poporul se va revolta și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
În România, istoria medicinii a fost ilustrata de personalități ce s-au dedicat acestei științe. Pe primul plan s-a impus personalitatea academicianului Valeriu Bologa - Cluj, profesorului Iozef Spilmann - Tg. Mureș, profesorul Benone Duțescu - București, profesorul Constantin Romanescu - Iași, precum și mării profesioniști ai medicinei care au dorit să fixeze istoria propriilor specialități: profesor Victor Gomoiu, profesor Teodor Burghele, profesor Ion Chiricuță, profesor Ion Danicicu, academician Ion Făgărășanu, profesor Dan Setlacec toți chirurgi renumiți. Preocupările personale de istorie a medicinii mi-au
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Acolo, la noi, la Putna, ctitoria lui Ștefan cel Mare...și-a ales veșnicul loc de odihnă a oaselor lui trudite, nu numai pentru apărarea nației sale, ci și pentru aceea a creștinătății răsăritene întregi [...]. Această țară ți-o închinăm Măria ta, noi toți,..., plecați puțini, ne întoarcem acum mai mulți. Sufletul cel vechi e neschimbat. L-am transmis oaspeților și fraților noștri de alt neam, care împreună cu noi vin înaintea majestății voastre”. Adânc emoționat, regele Ferdinand a răspuns că primește
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un băiat atât de drăguț și de bun vorbitor. Adevărul e că nu am nimic cu el, dar mi se pare ridicol ca tocmai societatea civilă să fie reprezen tată în CSM de un om care, pe când lucra la pri mărie, și-a dat casă de acolo sărind peste rând, când lucra la stat apăra public politizarea administrației și când lucra într-un ONG falsifica semnături. Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil pentru că a fost simultan șef de ONG
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
tunul pe marile corporații (sprijiniți de jucătorii mai mici, care, sub slogane generozitare, vor vâna firimituri din marele ospăț). În replică, coloșii industriei vor mimă atât de credibil că „le pasa“, încât lumea tot pe ei îi va crede: pe mării poluatori că salvează Amazonia; pe mării otrăvitori că însănătoșesc planetă; pe mării dezinformatori că ne mântuiesc sufletul. Al Gore va fi propus pentru președinția ONU (între timp a luat și Nobel-ul pentru pace - prevăzusem eu)... În librarii va domni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
jucătorii mai mici, care, sub slogane generozitare, vor vâna firimituri din marele ospăț). În replică, coloșii industriei vor mimă atât de credibil că „le pasa“, încât lumea tot pe ei îi va crede: pe mării poluatori că salvează Amazonia; pe mării otrăvitori că însănătoșesc planetă; pe mării dezinformatori că ne mântuiesc sufletul. Al Gore va fi propus pentru președinția ONU (între timp a luat și Nobel-ul pentru pace - prevăzusem eu)... În librarii va domni Coelho (nimic nou, decât doar că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
generozitare, vor vâna firimituri din marele ospăț). În replică, coloșii industriei vor mimă atât de credibil că „le pasa“, încât lumea tot pe ei îi va crede: pe mării poluatori că salvează Amazonia; pe mării otrăvitori că însănătoșesc planetă; pe mării dezinformatori că ne mântuiesc sufletul. Al Gore va fi propus pentru președinția ONU (între timp a luat și Nobel-ul pentru pace - prevăzusem eu)... În librarii va domni Coelho (nimic nou, decât doar că va primi girul tot mai multor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
În ei singurul crîmpei de cer Înaintea căruia mirarea mea se Încumetase cîndva să numere stelele. Între Sfatul Popular și miliție Aveam paisprezece ani cînd am părăsit definitiv Ră teș tii. Aici Îmi petrecusem vacanțele, În casa din incinta pri măriei. Acolo crescusem, de acolo contemplasem și memorasem În bună parte curgerea luminii. Pe prispa acelei case, erau să mă doboare lacrimile la dispariția bolții de viță ce mă ocrotea În umbra ei și mă apăra de toamna de dincolo. Căci
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și i-a pus, comuniști și lău tari laolaltă, să-i cînte Trăiască regele! Atunci umbla Îm preună cu Blidaru, ăsta a rezistat pînă tîrziu, pînă prin ’58, am văzut și eu trupe de securitate grupate la noi, la pri măria din Rătești. Au plecat de acolo spre Țara Codrului... Știu și eu cînd l-au lichidat pe Blidaru. Au trîntit securiștii un chef ca la cîștigarea unui război! Trei zile le-au cărat vin, slănină și cîrnați Geiger și Baumgartner
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui Ștefan fuseseră reperate, aproape de ei, chiar În drumul lor, la Vaslui. - Sunteți siguri că le-am dat informațiile care trebuie? Întrebă voievodul, după Întoarcerea În tabără. Boierii și căpeteniile se adunaseră la ultimul sfat domnesc Înaintea marii Încleștări. - Da, măria ta, răspunse comisul Toader. I-am lăsat să ne urmărească până aproape de pod și am făcut semn vânătorilor să iasă pe culmea din dreapta. - Deci, reluă Ștefan, strategia lui Soliman se va baza, mâine, pe un atac masiv asupra pădurilor din dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
noastre pot fi văzute doar În momentul În care trec la atac. - E iarnă, căpitane... spue Ștefan, iritat. Și sunt dealuri. Nu cred că anotimpul sau relieful se vor schimba până dimineață. Câțiva boieri râseră ușor, În bărbi. - Ba da, măria ta! răspunse Oană, la fel de calm. S-au și schimbat deja! Cu un gest larg, trase pânza cortului și arătă În afară: - Se Încălzește și s-a lăsat ceața! Adunarea tăcu. Ștefan tăcu și el. - Terenul e mocirlos, nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ceața acoperă totul. Nu mai sunt dealuri. Nu mai sunt păduri. Nu mai e nici o armată a Moldovei. E doar ceață! - Da... șopti voievodul, gânditor. Cu toate astea.... nu văd ce schimbări tactice putem face... - Și dacă nu le facem, măria ta, cum vom transmite ordinele? Prin semnalele cu steaguri, care nu se văd? Prin curieri care nu mai nimeresc corpurile de oaste la care trebuie să ajungă? Prin buciume care nu știm unde se află? Cum ne dăm seama cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fi prea târziu. Oană aprobă, fără să adauge nimic. Părea atent la altceva. -Întreaga cavalerie a spătarului Albu, atac frontal! Zdrobiți-i și aruncați-i În mlaștini! Căpitane! Poate a sosit momentul să trecem la atacul fals de pe flancul stâng! - Măria ta, nu face asta... E mult prea devreme. Aruncăm În luptă toate forțele... - Așa e. Să mai așteptăm. Dar nu mult. Dacă nu-i oprim acum, peste două ceasuri va fi prea târziu. Semnalele luminoase spuneau că atacul cavaleriei Împinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]