18,914 matches
-
Anca Murgoci Draga Olteanu Matei, într-o intervenție telefonică la Antena 3, a spus de ce îi este teamă. Marea actriță a mărturisit în emisiunea Alessandrei Stoicescu că există un lucru cutremurător de care îi este teamă. "Pe mine mă sperie un gând pe care mi-e și frică să-l rostesc: Eu cred că el (n.r.: Traian Băsescu) este în stare să
Draga Olteanu Matei, scenariu sumbru: Mi-e teamă că Traian Băsescu va trage în populație by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81790_a_83115]
-
Anca Murgoci Draga Olteanu Matei, într-o intervenție telefonică la Antena 3, a spus de ce îi este teamă. Marea actriță a mărturisit în emisiunea Alessandrei Stoicescu că există un lucru cutremurător de care îi este teamă. "Pe mine mă sperie un gând pe care mi-e și frică să-l rostesc: Eu cred că el (n.r.: Traian Băsescu) este în stare să
Draga Olteanu Matei, scenariu sumbru: Mi-e teamă că Traian Băsescu va trage în populație by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81789_a_83114]
-
Tudorel Urian Mihaela Mâlea Stroe nu este un nume care să spună multe iubitorilor de poezie de la noi. Chiar dacă, așa cum singură mărturisește, în foarte scurtul argument (Povestea cărții), care deschide volumul sau Spre al nouălea cer, scrie versuri cu o oarecare consecventă de mai bine de trei decenii. Nu a simțit însă niciodată ispita de a-si strânge aceste versuri într-un
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
în considerațiile noastre. Stimăm dreptul colocutorului nostru de peste ocean de-a da glas unor păreri care presupunem că își conțin moralitatea convingerii și care, în consecință, acceptă a se angaja în dialectica unei discuții, ca o probă de fair-play. Drept care mărturisim că ne jignește aprecierea d-sale după care, provocînd o dezbatere într-un spirit urban, n-am fi procedat "onest", că am fi promovat "norme de comportament și concepte inacceptabile". Nădăjduim că "o societate deschisă, democratică" poate îngădui aserțiunile noastre
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
semnalat președintele S.S.R.-ului, era faptul "îmbrățișat cu convingere și căldură de toți mânuitorii slovei literare de la noi: scriitorii nu mai sunt azi ai niciunor îndușmănitoare ideologii și fantome, ci ai M. S. Regelui și ai neamului, umăr la umăr mărturisind în acest gând unificator și în această adâncă realitate". Lucru firesc, în opinia președintelui, întrucât "nici unul dintre ei n-a uitat, nu poate să uite câte armate de spini și hârtoape, cât de lung hățiș înverșunat și câte întunecimi au
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
evreu, pentru că n-are rădăcinile niciunde, pentru că este în permanență altul, pentru că propria identitate se hrănește din criză, pentru că trăiește datorită unui curaj negativ care înseamnă ură de sine. ŤNu mă înțeleg în profunzime decât cu evreii. Avem tare comuneť, mărturisește Cioran." (pag. 126) Chiar dacă traducerea acestei stranii încadrări ar fi exactă, mă tem că, în structura cărții, rolul ei apare supralicitat. Fiindcă s-ar prea putea să avem de-a face cu o catacreză, cu o banală metaforă tocită, a
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
ultimile trei decenii, soț fidel și tată a cinci copii (știți povestea cu așchia și trunchiul), toți artiști: actriță, regizoare de film, pictoriță, scriitor și, se putea altfel, muzician. Dar poate că, în primul rând, ar fi fost normal să mărturisesc ascendența mea familiară: sunt fiul unei cântărețe de jazz și al unui psihiatru din Milwaukee, Wisconsin. O altă ascendență, cea profesională, o datorez unor admirabili pedagogi: Andrew Imbrie (de la Universitatea California din Berkeley), David Lewin (de la Universitatea de Stat din
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
datoria criticilor. Și dreptul melomanilor. Un drept pe care nu îl pot refuza nici chiar atunci când, închizând ochii, aș vrea să uit toate muzicile pe care le-am ascultat și pe care le port în mine ori aș vrea să mărturisesc că, involuntar, sunt influențat de creația lui Webern, Schonberg, Messiaen, Babbitt, de muzica serială a secolului trecut, că port cu mine experiența pianistului de jazz călit în circumstanțe dintre cele mai insolite. - Cameleonice sunt, de multe ori, și destinele studenților
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
Pasolini, - asasinat la Ostia, în preajma Romei în noaptea dinspre 1 spre 2 noiembrie 1975 -, inspirat de romanul omonim al Divinului marchiz, Marchizul de Sade, scris în timpul detenției sale la Bastilia în 1785, pierdut și regăsit după moartea acestuia. Regizorul, așa cum mărturisea într-un text din 1974, intenționa să rămînă fidel romanului sadian, respectînd cronologia evenimentelor și personajele, dar sintetizînd substanța redundantă a efectelor sadiene în jurul structurii de ansamblu a celor trei mari cercuri infernale, Ťcercul maniilorť, Ťcercul rahatuluiť și Ťcercul sîngeluiť
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
teologul se trage tocmai din conștientizarea unei neputințe constituționale a îndeletnicirii sale: silit să trăiască în lumea de aici, el nu poate da socoteală de alcătuirea ei, pretinzînd totuși că ea depinde de lumea cealaltă. Sau, cum spune autorul, "adevărul mărturisit de Biserică este o realitate invizibilă la care participi și pe care nu o poți poseda". (p. 80) Altfel spus, teologia nu poate face față cunoașterii izvorîte din cercetarea acestei lumi. E mereu surclasată de o cruciadă științifică cu care
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
58.180 de exemplare, îi aduc aminte publicului mai nou de astăzi una din povești, poate că cea mai lungă, de la pagina 134 până la 139 (pe sărite). Nu ca să-l intrig eu pe tânărul cititor amator de literatură îi voi mărturisi că autorul acesta judecat la repezeală, sub-judecat, îl va bate într-un viitor, foarte apropiat, dacă nu chiar de junii lui 2007, cu sensibilitatea lor specială, pe Vasile Alecsandri și alții. El, gata iubind arghezismele, atras de șturlubatecul cântăreț din
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
pat șezând, Gătită, împodobită, hainele ei ochii-ți ia..." Și mai înșiră așa la păcate... Recunoscute și aspru combătute imediat. "Fiică - duhovnicul zise - în felul ce te privesc Puteam, fără de a-mi mai spune, acestea să le ghicesc. Chiar portu-ți mărturisește și te arată curat C-ai ținut sărbători multe și nimica n-ai lucrat". Alta e când e zi de sărbătoare, - foarte frumos că atuncea nu mai lucrezi! Și tună și fulgeră contra necredincioșilor: "Lepădați, zic, rătăcirea, dacă credeți în
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
Cronicar În numărul din mai al Ideilor în dialog, Dan C. Mihăilescu, într-o spovedanie amintind de chinurile unui îndrăgostit înșelat care nu-și poate ucide dezamăgirea decît mărturisind-o în fața tuturor, își descarcă sufletul pe marginea ultimei puneri în scenă a lui Mihai Măniuțiu. Avem de-a face cu tonul amar al unui gazetar silit să contemple eșecul unui regizor de teatru. Se subînțelege că obiectul simpatiei ultragiate
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
ieșenism" al autorului. Caracteristice, de asemenea, sînt și cultura generală (cea clasică etalată deseori în comparații acuzînd prețiozitate - "ca un fir al Ariadnei", "precum odinioară Dido era chinuită de înflăcărarea ce o învăluise și, la început, nu voia să-și mărturisească dragostea pentru Aeneas, tot astfel...", "ca în tragediile grecești", "asemeni Salomeii, care voia capul lui Jokanaan", "sigură de dînsa ca Messalina", "Bacchus la buvetă" etc. - , cea modernă, prin menționarea unor eroi literari - Margarita din Gösta Berling al Selmei Lagerlöf, Julien
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
nu este sculptură în sensul consacrat și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a țării în sensul experiențeor europene, încep să
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
asupra oricărui alt caz din lume. Cum să lecuiești un fanatic te impresionează prin trei însușiri: prin mărturisirea pe care o cuprinde, prin pledoaria pe care o desfășoară și prin soluția pe care o oferă. Amos Oz nu acuză, ci mărturisește. Nu le ia partea evreilor și nici nu-i ponegrește pe palestinieni; dar nici nu le caută palestinienilor circumstanțe atenuante spre a-i acuza fără temei pe evrei. Le arată ambelor părți greșelile săvîrșite, le compătimește suferința și le critică
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
Târgoviște, a reușit să aducă proza românească pe un palier nu doar al normalității, ci și al competenței estetice occidentale. Dacă însă proza hipervizibilă în această perioadă era proza "adevărurilor spuse cu jumătate de gură", cărțile lui M. H. Simionescu mărturisesc despre victoria esteticului și a eticului necondiționat și pot fi revendicate de trei direcții cultural-literare: de tardomo-dernism (de manierismul, alexandrinismul și hiper-calofilia anilor 1970), de suprarealism și de prelungirile avangardismului românesc de după al doilea război mondial, dar și de postmodernism
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
în "realitatea" trecutului sau a prezentului. Mai mult, debutul editorial tardiv cu Dicționar onomastic nu putea decât să declanșeze priviri perplexe în rândul cenzurii datorită caracterului inclasificabil al scrierii. De altfel, într-un interviu din "Ziua" (18 august 2005), autorul mărturisește că funcția publică la cabinetul lui Dumitru Popescu l-a ajutat să nu fie "muștruluit" de regim datorită apariției cărților sale (cu excepția sancțiunii verbale date în Plenara din 1971, când autorul este prezentat ca "exemplu negativ" și a reproșurilor datorate
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
fie "muștruluit" de regim datorită apariției cărților sale (cu excepția sancțiunii verbale date în Plenara din 1971, când autorul este prezentat ca "exemplu negativ" și a reproșurilor datorate "povestirilor cu îngeri" și lipsei combativității din scrierile sale). M. H. Simionescu își mărturisește astăzi, cu curaj și transparență, dar și cu un oarecare tragism, inactualitatea asumată în timpul comunismului sau atitudinea de ignorare a acelor vremuri politice, mai degrabă decât capacitatea de a se opune în mod activ: "Mai spune câte cineva: ŤVoi v-
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
Milena. Atîta modernitate, atîta școală, atîta ardere și măsură, totodată, tonuri diferite, mod de a rosti diferit în funcție de partener și de personajul acestuia, cum privește, cum tace, cum trece jocul ei prin orice fel de gard, de judecată sau prejudecată, mărturisesc că m-a atins foarte tare. În altă direcție, Snejana Puică-Nadejda, copilul-cîine din spectacol, cu o expresivitate accentuată, încărcată de zeci de sensuri, consistente, fixate numai în forța privirii, a atitudinilor, fără să rostească nici un cuvînt. Părînd că spune atîtea
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
o informează Susan care pune în scenă și un mic ritual pentru această dizlocare la care Nell, spre disperarea ei, trebuie să participe. Casa va fi vîndută pînă la urmă iar noii proprietari, cunoscuți de-ai lui Nell, îi vor mărturisi că pisica lor se comportă ciudat în bucătărie (fosta locație a tunelului) unde se uită ca hipnotizată pe fereastra ce dă în grădină. Impulsul narativ își face simțită prezența și Nell le povestește întreaga istorie a familiei. Concluzia este că
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
Diaconu, Gheorghe Dinică, Horațiu Mălăele, Dorel Vișan, Mitică Popescu, Răzvan Vasilescu, Valentin Popescu etc. - chiar dacă filmul este cam prost. Dar este românesc și ne place să vedem ceea ce deja știm și să ascultăm ceea ce deja am fumat. În plus, vă mărturisesc că mie îmi plac și filmele mai slabe, care vorba lui Pirgu din Craii de Curtea-Veche al lui Mateiu, - alt specialist în ticăloși -, au părțile lor, iar multe dintre ele mă relaxează, mai ales dacă cîntă Nelu Ploieșteanu cu Orchestra
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
al acestora - fără nici o intenție blasfe-mia-toare - de la finalul neașteptat și până la comparația atentă a surselor? Să plutească acum în aer, pur și simplu, o atracție pentru ceea ce înseamnă destin, iar nu o banală succesiune de ani? În ceea ce mă privește, mărturisesc că mi-am ocupat demivacanța parcurgând masiva carte a lui Alexandru Buican: Brâncuși - o biografie. Cum e ea, în câteva vorbe: compozită și eclectică, așa cum le stă bine tuturor lucrărilor de gen, vertebrată de o firavă tendință către care se
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
alta. Poezia și proza lui D. Bolintineanu sună peste tot vetust, oricum am lua-o. Atât de vetust încât poate părea o parodie a romantismului. Nu e oare o impietate să judecăm astfel? Nu-i facem scriitorului o mare nedreptate? Mărturisesc că, înainte de a enunța acest verdict (nu cred că e pentru cineva surprinzător), am citit și recitit câteva săptămâni cea mai mare parte din opera lui D. Bolintineanu, în ediția critică a lui Teodor Vârgolici. Tot ce știam nu-mi
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
își comunică prăbușirea avînd o cauzalitate reciprocă: "tu pari a fi strâns/ în destrămarea mâinii mele/ în degetele pline de ramii nervilor/ spirale fierbinți în inelar/ în mijlociu și în arătător -/ canale de sidef prin care/ trupul și sufletul comunică/ mărturisind prăbușirea lor unul/ spre celălalt" (tu pari a fi strâns). Incontestabil, poeta încearcă teama absolutului. Nu se poate confrunta imediat cu absolutul, așa cum nu ne-am putea aținti privirea asupra soarelui, de unde o retractilitate reflexă, retragerea în adăpostul părelnic al
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]