26,035 matches
-
așa, sunt obligată pentru deplina liniște în realitate și neliniște de a lua de la fiecare partea convenabilă care îmi favorizează viața. Procedez ca și cum aș urma un tratament prin medicină alternativă. A trecut un timp pe care nici nu-l mai măsurasem de când eram amantă și amantul care împart din viață doar patul și minunea care avea loc în el transformând visul în realitate. Momente de nedescris împreună, într-un fel ieșite din comun prin felul lui de a mă ademeni la
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
este aproape cu neputință să cred că se vor găsi suficienți mizantropi care să sfarme surghiunul ticăloșiei încropită în noi, ce ne-a prins pașii în necuvântare, regăsindu-ne din ce în ce mai mult printre necuvântătoare. Căci distanța dintre înțelepciune și instinct se măsoară cu introspecția rătăcirii. Cum se explică că am nimerit toți într-o junglă? Și de ce aceasta ne ține în obscuritate cu frica ideii de om terorist? Am găsit explicat în dreptul cuvântului „teroare” și explicația: asuprire bazată pe intimidare. Atunci Leul
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
care este ancorată viața mea?! Chiar sînt toate lucrurile așa cum le vedem noi?! Tata îmi spunea adesea că lucrurile nu sînt niciodată cum par. “Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul!” Aș putea să parafrazez și să spun: “Nu se măsoară cu iardul, coada a lu' leopardul!” În limba romînă, pentru o rimă ne compromitem puterea de înțelegere superioară a cauzelor și ne găsim scuze degradante, care ne pierd. Pentru formă, sacrificăm fondul. Dar, despre asta, mai încolo! Mă gîndesc că
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
o stare bună, adică sătul și cu lampa de carbid plină. Fiind anul 2 de studiu puteam să intrăm în mină, așa se face că maistrul Joița un om foarte de treabă s-a uitat la noi și ne-a măsurat pe fiecare cu privirea evaluându-ne puterea fizică în primul rând și după aceea urmând să vadă cam ce știm și din teorie. Chiar din prima zi am fost selectat să intru în mină care nu era departe de sala
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Nu-i rectiliniu drumul vieții noastre - Căci altfel n-ar mai exista ispita Răscrucilor, cu dezlegări în astre, Menite să ne tulbure orbita. * Cântar fiindu-mi zilnic o răscruce, Mereu mi se măsoară-n viață fapta: Spre stânga mintea vrea ades s-apuce, Dar inima înclină înspre dreapta. * S-o iau, mă-ntreb, pe-a minții cale stearpă? S-ascult de-al inimii acord de harpă?... Și viața mea mereu în van se
LA... RĂSCRUCE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360910_a_362239]
-
spunea ceva; pe omul acesta îl cunosc, cine o fi, de unde îl cunosc? Mi-am luat inima în dinți și l-am întrebat: - Nu te supără, omule, esti cumva din Podoleni? S-a uitat că trăsnit la mine, m-a măsurat din cap până în picioare ca si cum ar fi vrut să-mi ia măsură la cosciug sau să-mi facă vreo statuie, cumva. Apoi, cercetând cu privirea de jur împrejur, ca să se asigure că nu-l aude nimeni, repeta cu ochii în
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
ea ca să devină șoaptă, eventual grea „șoaptă de plumb” socială. Iar șoaptele se pierd apoi în vacarmul lumii. Viața e o nepotrivire de idealități, de aspirații, numai frica este cea care ne face asemănători. Autoarea a ales să iubească lumea, măsurând-o în cuvinte. Uite, așa, o iei din aproape în aproape, din cuvânt în cuvânt, până descoperi că totul din jur îți aparține. Dai nume lucrurilor din preajmă, spui florilor pe numele lor intime, îmblânzești orice fiară cu un cuvânt
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
oarbă, toamnă, auzi! Ai nevoie de un baston de fulgi. Toamna urcă dintr-o călimară de cerneală, trasă de razele lunii. - Dacă cineva mai strigă, cerneala o să acopere lumea. Sufletele voastre sunt bolnave. Inimile voastre sunt de piatră! Timpul se măsoară în frunze care cad. Copilul strigă la stele. Cerneala se varsă pe străzi, pe copaci, pe zidurile albe ale caselor, în iarba aurie, pe mâinile tale încrucișate. În casa bunicilor e liniște. Singurătatea mea urlă la lună. Bunicul, cu părul
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
cu un diametru de 3,83 m la bază și 3,66 m la vârf, Columna are o bandă sculptată pe o lungime de 200 m și peste 2.500 de figuri reprezentate în 124 episoade. Soclul de formă paralelipipedică (măsoară 5,37 m) adăpostea urna de aur cu cenușa împăratului Traian, care a dispărut în Epoca Μedievală. Scara interioară cu o lățime de 0,65 m are 185 de trepte până în vârful Columnei. În vârful Columnei se afla statuia împăratului
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
piept. Formau o pereche minunată, însă un soi de neliniște se furișa prin gândurile fiecăruia dintre ei, ca apa ce sapă temelia unei case. - Să mergem, hotărî solemn bărbatul. Mai avem trei sferturi de oră. La poartă, Mihai se opri. Măsură colina care mulți ani îi fusese adăpost de stări. Se vedea zdrențuros, cu bâta și câinii după el, urcând agale și oprindu-se din când în când. De câte ori nu l-a pomenit pe Tudor Cristache, omul care îi astâmpăra foamea
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
cu cerbicia oamenilor fără scrupule. Dan Simionescu urmărea atent reacțiile tuturor celor prezenți, implicați ori nu, în duelul cu viața. Era polițistul în fața căruia se pârjoliseră domenii întregi de stări, sau răsăriseră golfuri de lumină pe care trebuia să le măsoare cu atenție, cum proceda și în cazul de față. Bun profesionist, nu ocolea drumurile prăfuite, ba mai mult, le căuta sensul, le descoperea indicatoare, în ideea că uneori scorburile aparent goale pot deține comori. - Ea este Tania, sora mea, continuă
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
Cantacuzino ne restituie un spațiu istoric, cu sala de bal, întâlniri culturale, loc de evenimente teatrale și muzicale. Pentru orice călător însetat în miez de vară, grădina, restaurantul și crama pot crea momente de răgaz reconfortante. Fiindcă, viața nu se măsoară în ani, ci în clipe, cum spunea cineva, să ne găsim timp pentru a privi în jur, pentru a ne crea muzica sufletului. Și Bucureștiul ne poate oferi asemenea momente. Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF UN PRINȚ LA HANUL LUI MANUC
ELISABETA IOSIF UN PRINŢ LA HANUL LUI MANUC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364198_a_365527]
-
și inundații. Am trecut prin toate dezlănțuirile naturii de până acum, însă istoria pentru acele comunități afectate a fost rescrisă în scurt timp. Am reușit să trecem cu bine prin toate, și nu e cazul să amintesc aici de sacrificiile măsurate în nopțile nedormite, munca încordată, deplasările prin toate colțurile țării, pe scurt, de nenumărate zile de neliniști și strădanii extreme”. Deși transfigurat în conturarea dramelor umane total și inevitabil asociate cursului naturii, directorul Administrației Bazinale de Apă Siret înjgheabă aici
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
nu este încă în mod definitiv catolică. Biserica nu este mai puțin sobornicească în ziua Pogorârii Sfântului Duh decât astăzi. Ea a fost întotdeauna sobor¬nicească și va rămâne până la sfârșitul veacurilor. Adevărata catolicitate (sobornicitate) a Bisericii nu poate fi măsurată prin semne exterioare, căci ea este o însușire lăun¬trică și interioară a Bisericii, menținută de Duhul Sfânt, care sălășluiește în ea: "Ceea ce consti¬tuie Biserica - zicea Alexie Homiacov - nu este nici cifra numerică a credincioșilor, nici adunarea lor vizibilă
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
ca-n luntrele-ți sparte să se îmbarce. Mai cârpești un verb, mai dregi o vocală forjând în idei esențe mature cărora le dai formă de spirală ducând spre-aiure. Te-ai smuls din tăceri cu-al speranței clește dorind să măsori cerul vast cu pașii, vrând ca la sfârșit să ieși din firește vrăjind urmașii. Ce va fi, din sens cauți să dezvălui decelând curat ce este-n monadă și cu întrebări țelul ți-l învălui făcând rocadă. Anatol Covali Referință
ANII RUGINESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368327_a_369656]
-
sunt vorbe...Astăzi în priviri, / Buzele noastre s-au făcut zăpadă” (Tăcerea dintre noi); „alerg pe apa gândurilor”. Sau: „Tu vino, rana de-mi veghează!” (Târziu). În contrapondere cu eternitatea, Timpul - stăpân peste clipele noastre, dascăl de murire care se măsoară în stele, își găsește expresia lirică în poezia cu același titlu: „Timpul”: „Timpul ne unește, timpul ne desparte, / Timpul stă în nimeni, timpul șade-n toate! / Ca un bun profesor, timpul ne învață / Cum să cernem lumea, călători prin viață
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
Cum să cernem lumea, călători prin viață. // Timpul paște stele, naște și iubire / Iar prin timp ni-i zborul vis de nemurire; / La răscruci de vremuri clipa se oprește, / Noi alegem calea ce se cam grăbește. Dacă timpul nostru se măsoară-n stele / Inima se-nalță aspirând la ele, / Cum găsi-vom viața ce ne definește? / Timpul ne desparte, timpul ne unește!” De notat, că poemul începe cu despărțirea și în ultimul vers, biruitoare este unirea și nu despărțirea. Astfel, poemul
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
imagine complexă a mediului de viață tradițional din zonă. Într-una din săli se află unelte tradiționale pentru munca la câmp, în centru o masă rotundă, joasă, înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei, dublă pentru măsurat cantități, vase de metal: căldărușe, talere, tăvi, oale de ceramică. Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori. În ea se află
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Născătoare Fecioară Maria, Adu-mi-L azi pe Iisus, Nou-născutul divin, din suflet cu mir, Și numai de Domnul pătruns... Adu-ni-L azi pe Iisus, Desculț, cu părul bălai, Să măsurăm bunătatea din noi, Când el va privi în ieslea cu pai. Adu-ni-L pe Iisus, ca o putere, să îl slăvim, Și să privim spre Cerul deshis, Cuvântul lui Dumnezeu să rostim. Și întristarea-mai bună ne este, Și înțelepciunea-e
FECIOARA MARIA, ADU-NI-L PE IISUS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367920_a_369249]
-
astfel mult mai atractive și deosebit de curajos surprinse. Anotimpurile devin ființe care se personalizează printr-o cromatică specifică. Toamna devine o doamnă distinsă împodobită cu bijutierii de fructe, frunzele devin veșminte prețioase, iar ca distincția să fie deplină, pașii sunt măsurați, iar privirea îi este blajină. Imaginea iernii este ca fiind sora toamnei care vine peste câmpii cu plăpumi albe, care să acopere frunzișul toamnei. Iarna este o femeie furioasă și geloasă. Primăvara este frumoasa transformată în acea tânără cu palme
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
pierzi ideea graniței ființei tale și te topești undeva în afara existenței terestre, tinzi să te integrezi cosmosului, dar pentru noi spectatorii impresia a fost rece, ca atingerea unui metal, prețios de altfel. Adevărat a afirmat cineva că viața nu se măsoară în numărul de respirații, ci în numărul de momente când ni se taie respirația. Astfel de momente, probabil, a intenționat coregraful să ne ofere și nu au lipsit în totalitate. Am ieșit din sala de spectacole oarecum contrariați. Interesant în
ULTIMUL SPECTACOL DE DANS MODERN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367356_a_368685]
-
Ne așezăm, începem să ne uităm pe pereți, poate că am fi și conversat dar, o foame năprasnica ne limită drastic opțiunile. După o vreme, este știut că oamenii de prin părțile acestea nu au prostul obicei de a-si măsură viața cu ceasul, doamna chinezoaica se oprește puțin din maturat și zbiară: - Marlenîîî, aidi fă c-o vinit niști oamini, vez’ di ai griji!! Undeva bufnește o ușă și în restaurant își face apariția, într-un nor de fum, clonă
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
umilința și smerenia” să fie bornele și reperele unui parcurs moral către paradigma hristică trebuitoare și fără de care nu poate fi admisă însușirea plenitudinii trăirii individuale sau comunitare. Actul de credință este neapărat individual, nu există vreun „cântar” care să măsoare pas cu pas calea spre „adevărul revelat și asumat”, iconoclast, semnificat prin „trinitatea creștină” față de care raportarea se face prin automonitorizare și rugăciune, într-o relație individuală marcată de tainele duhovnicești ale adevărului în curs de „desfoliere -relevare”, pentru a
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
atâta liniște nu cunoscuse noaptea de milenii, Doar el, poetul, ca un prunc obișnuit Gângurea și zâmbea că un Înger Fericit la prima lui misiune cerească Zbor simetric Într-o simetrie perfectă zboară Îngerul, 31 - 13, 13 - 31, aripile lui măsoară cuvântul - necuvântul, necuvântul- cuvântul! ... parcă nu știe unde să-și așeze aripile! *** Un zbor simetric ne călătorește *** Medalionul nr 13 Soldatul pleacă în război cu toate inimile sale, e ultima bătălie cea dintre muză și stârvul muzei, cea dintre zborurile
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
un înger blond zbura / În brațe cu o tipsie de aur / Cu 50 de bile de aur pe ea / Și 50 de flori de colț”... („Nașterea poetului”). Și: „Într-o simetrie perfectă / zboară Îngerul / 31 - 13, 13 - 31 / aripile lui măsoară / cuvântul-necuvântul / necuvântul-cuvântul” („Zbor simetric”). Și: „Toate lucrurile poartă numărul 13 / ca și cum s-ar fi născut toate deodată / și toate numai în casa Poetului! // Vagonul numărul 13 / locul numărul 13 / taxiul numărul 13 / ca și cum toate / au declarat grevă Poeziei / pentru ziua
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]