KorAP: Find »[drukola/base=mașinist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...100 >

2,491 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390

Înțelegi? M-am sprijinit de balustradă, lângă el, urmărind sfârșitul triumfător al piesei. Marie spuse cu tărie: „Give me your hands, if we be friends, And Robin shall restore amends“1 Puțin mai departe, pe platforma de servicii, ultimul dintre mașiniști începu să lase cortina jos. Având în vedere cele spuse de Bez și de Margery, începeam să mă întreb dacă Ben avea un dușman în teatru, cineva care să-l urască îndeajuns de mult încât să-l ucidă pe Philip

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
în mreje. E minunat, zise Janey, încă ținându-mă strâns de mână, în timp ce luminile se schimbară devenind mai bogate și mobilele înălțară, transformându-se în candelabre; pe scenă năvăli un șuvoi de oameni. O clipă, mi i-am închipuit pe mașiniști, tot trăgând de cablurile lor, cu comenzi scurte și rectificări auzindu-se în căști, în timp ce mobilele se aliniară perfect; după care, se auziră primele cuvinte din piesă și magia brută și familiară își făcu din nou efectul. Eram fascinată de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
căști. De pe scenă se auzea vocea lui Marie, care-și spunea unul dintre lungile sale monoloage. Vocea ei părea mai stridentă și mai agitată ca de obicei. Dincolo de masă, puțin mai la stânga, se afla Steve, țipând aproape pe mutește la mașinistul care mânuia cablul Tabithei. Victima lui stătea pe loc, cu mâinile încă prinse în jurul cablului, albă ca varul din cauza șocului. Părea că nu-l aude pe Steve mai deloc, pentru că el era extrem de dezlănțuit, cu mâinile în șolduri, așa cum stătea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
dracu’ s-a întâmplat? șuieră Steve, de parcă și-ar fi ars gâtlejul și se forța să scoată cuvintele din cauza durerii extreme. Ce mama dracu’ s-a întâmplat? Căcat! Pentru un moment, am fost copleșită de admirație când l-am auzit. Mașinistul părea și el pierdut, dar, îmi închipui că nu din același motiv. Am trecut pe lângă ei și am mai făcut câțiva pași, până când am ajuns într-un loc în care puteam vedea mai bine ce se petrece deasupra capetelor noastre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
prins de unul dintre cablurile care-i ajungeau până la brâu, pentru sprijin, și-a luat avânt și a sărit de pe șină pe platforma din zona de servicii, după care a dispărut. — Nu se mișcă nici de-al dracu’, îi spuse mașinistul lui Steve, în cele din urmă, după ce prinse iar glas. Eram doi oameni atârnați de el, parcă trăgeam clopotul, nu alta, și ăla tot nu se mișca, fir-ar el să fie! De ridicat, s-a ridicat, mama ei de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
ei de porcărie. Altfel micuța ar fi rămas înțepenită acolo pân’ la pauză. Observam că elocvența marca Steve era contagioasă pentru cei din jurul lui. — Păi și ce mama naibii s-a întâmplat? întrebă el. Înfășurând cablul în jurul cârligului de susținere, mașinistul zise peste umăr, nerăbdător: Păi ne uităm chiar acu’, nu? Băieții de sus de acolo cred s-au și pus pe treabă. —Ai simțit că era ceva în neregulă cu cablul? Cum naiba să simt că era ceva în neregulă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
duc. —Steve? Steve! strigă Louise de la masa ei, cu o voce la fel de liniștitoare ca muzica ambientală. De ce nu urci tu să tragi o privire? Păi, asta o să și fac. Fix asta, zise Steve, fără să-l slăbească din priviri pe mașinist, pentru care această hotărâre suna ca o amenințare. Și-apoi vedem noi care e treaba. Cu această magnifică replică lipsită de sens, se năpusti către peretele din spate și începu să se cațere anevoie pe scara lui Iacob, treaptă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
această magnifică replică lipsită de sens, se năpusti către peretele din spate și începu să se cațere anevoie pe scara lui Iacob, treaptă cu treaptă. Avea o condiție fizică atât de proastă, încât fundul aproape că-i atârna până la genunchi. Mașinistul, care tremura acum de îngrijorare, se întoarse și dădu cu privirea de mine. Se înțepenise! zise el pe un ton destul de patetic. N-aveam ce face! Am dat din cap în semn că-l înțeleg și apoi am lăsat din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
întâmplă deasupra noastră. Unul dintre cei care lucrau în zona de servicii înainta pe podul fix; când ajunse la mijloc, se opri, lungindu-și gâtul, încercând să vadă ce se întâmplase cu cablul Tabithei. Am auzit un fâșâit în căștile mașinistului care stătea lângă mine, o voce care abia se distingea din cauza interferențelor și care venea de sus, de pe pod. Vocea întreba dacă mașinistul observase ceva în neregulă cu cablul. —Nimic. Ce naiba, dacă vă spun că nimic! Îți jur că a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-și gâtul, încercând să vadă ce se întâmplase cu cablul Tabithei. Am auzit un fâșâit în căștile mașinistului care stătea lângă mine, o voce care abia se distingea din cauza interferențelor și care venea de sus, de pe pod. Vocea întreba dacă mașinistul observase ceva în neregulă cu cablul. —Nimic. Ce naiba, dacă vă spun că nimic! Îți jur că a mers ușor, ca întotdeauna, insista săracul om. Cel din zona de servicii se răsucea acum, uitându-se roată în sus. Mașiniștii din zona

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
întreba dacă mașinistul observase ceva în neregulă cu cablul. —Nimic. Ce naiba, dacă vă spun că nimic! Îți jur că a mers ușor, ca întotdeauna, insista săracul om. Cel din zona de servicii se răsucea acum, uitându-se roată în sus. Mașiniștii din zona de servicii o țineau întotdeauna una și bună cum că ei pot să-și dea seama, imediat ce încep să tragă de un cablu, dacă acesta este sau nu bine echilibrat sau dacă s-a încurcat în ceva; așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
nu s-ar fi aflat la zece metri deasupra pământului, pe o chestie care, practic, nu era decât o bârnă îngustă, flancată de cabluri de oțel. Vocea lui se auzi din nou în căști. Da, bine, frate. Vin, îi răspunse mașinistul de jos. Se întoarse către mine. Nu poate să vadă nimic, dar nici nu era de așteptat să vadă. Buba nu e nici aici, nici acolo sus. Trebuie să fie undeva pe schelă. O s-o verifice la pauză. Dădui din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
cu nervii întinși la maxim. Urcând, printre mulți alții, pe scara lui Iacob, am ieșit prin gura pătrată tăiată în podeaua zonei de servicii, unde am dat peste o grămadă de oameni. În afară de toți cei car lucrau acolo și de mașiniștii de jos, mai erau acolo și MM, Matthew, Sally, Thierry, Bez și Ben. Ultimul dintre ei tremura în mod vizibil și stătea cât de departe putea de margine, în ciuda înălțimii parapetului. Simplul fapt că știa cât de sus se află

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
că nu-i venea prea ușor să coboare scara. Aveam toată admirația mea pentru că făcuse acest efort; nimeni nu i-ar fi luat-o în nume de rău dacă nu s-ar fi amestecat. Toată lumea îl privea pe unul dintre mașiniști, care era, stingher, sus de tot, pe schelă, asemenea unui păianjen pe pânză, care se cățăra, sprijinindu-se în mâini, către scripetele prin care trecea cablul Tabithei. Toată lumea, cu excepția lui Ben, se uita drept în fața lui și înghițea cu greu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
fi dat seama de acest lucru, acesta făcu câțiva pași înainte, ieșind în lumină. Era Tabitha. Probabil că o luase în jos pe scară prin trapa de sus, în timp ce noi vorbeam. În spatele nostru, mișto-ul mai ținu o vreme, cu mașiniștii care se înghionteau unul pe altul. Remarcasem că profitaseră de ocazie să-l împingă un pic pe Steve de la unul la altul, așa, în glumă; era prea autoritar și plin de importanță pentru a fi declarat Dl Popularitate. Dar eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
servicii, i-a luat agrafa și apoi, pe când ne înghionteam unii pe alții, a aruncat-o pe podea, astfel încât să aterizeze lângă Ben. De fapt, cred că ar fi observat-o cineva dacă ar fi fost acolo de la început. Toți mașiniștii au priviri foarte agere, ca să nu mai vorbim de Bez și de Steve, care e obsedat de măturatul podelei. Sigur ar fi zărit-o unul dintre ei în momentul în care s-ar fi întors pentru începerea spectacolului. Nu-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
pe care le folosesc pompierii pentru a coborî în caz de urgență în camera principală a studioului. Dacă aș fi avut o scară verticală, ca scara lui Iacob, de la teatru, aș fi putut aluneca pe ea după metoda consacrată a mașiniștilor, cu mâinile prinse de barele laterale; dar nu aveam mănușile de lucru, deci... E extraordinar cât de multe lucruri pot să-ți treacă prin cap în timp ce aproape că-ți rupi gâtul încercând să ajungi la telefon. Noroc că fusta avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

BĂRBATUL CU TOMBERONUL OMUL CU SACAUA PRIMUL BĂRBAT AL DOILEA BĂRBAT ORBUL FETIȘCANA CU RUFE MURDARE (rol dublat eventual de cealaltă FETIȘCANĂ) MAMA RECRUTUL I, RECRUTUL II, RECRUTUL III, RECRUTUL IV, RECRUTUL V etc. MAJORDOMUL VIZITATORUL MARAT UN POLIȚIST UN MAȘINIST MAESTRUL DE CEREMONII Alți mașiniști, sufleori, plasatoare, garderobiere, orchestranți, Danton, Robiespierre, regele, purtători de cocarde, lachei, arlechini, dansatori, bufoni, trompetiști, toboșari, măști, figuri, spectatori, lume, lume, lume, păsări. Regizorul poate renunța la unele personaje. Regizorul poate compune personaje noi. Regizorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
SACAUA PRIMUL BĂRBAT AL DOILEA BĂRBAT ORBUL FETIȘCANA CU RUFE MURDARE (rol dublat eventual de cealaltă FETIȘCANĂ) MAMA RECRUTUL I, RECRUTUL II, RECRUTUL III, RECRUTUL IV, RECRUTUL V etc. MAJORDOMUL VIZITATORUL MARAT UN POLIȚIST UN MAȘINIST MAESTRUL DE CEREMONII Alți mașiniști, sufleori, plasatoare, garderobiere, orchestranți, Danton, Robiespierre, regele, purtători de cocarde, lachei, arlechini, dansatori, bufoni, trompetiști, toboșari, măști, figuri, spectatori, lume, lume, lume, păsări. Regizorul poate renunța la unele personaje. Regizorul poate compune personaje noi. Regizorul poate înlocui orice replică și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Țipând isteric.): Chemați pe cineva! Dați un telefon! CĂLĂTORUL GRĂBIT: Omul ăsta a suferit vreodată de ceva? BRUNO: Era cam surmenat de câteva zile... MAJORDOMUL: Grubi! Mă auzi? GRUBI (De sus, îndârjit.): Las’ că mai auziți voi de mine! (Plasatoarele, mașiniștii, sufleorul, decoratorii, ceilalți oameni din corpul auxiliar al teatrului s-au adunat în jurul gropii.) — Ce se-ntâmplă? — Ce vrea? — L-ați anunțat pe dom’ director? — O să cadă! — Ce naiba, dom’ne, doar pân-acu’ a mers destul de bine... — Tu-ți amintești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
cer.) MAMA: Ah, faceți ceva, faceți ceva! UN RECRUT: Doar nu vrea să se spânzure... MAJORDOMUL: ’tu-i dumnezeii mamii lui de dobitoc! FETIȘCANA: Taci, mă! MAJORDOMUL: Ce să tac? Tu nu vezi? Au să plătească alții pentru el. (Către mașiniști.) Da’ voi de ce nu faceți ceva? Dați jos tâmpenia aia! (Arată spre frânghie.) UN MAȘINIST: Nu se poate, domnule Klaus. N-are legătură cu noi. MAJORDOMUL: Cum să n-aibă legătură? N-ați coborât-o voi? UN MAȘINIST: Nu, domnule

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
MAJORDOMUL: ’tu-i dumnezeii mamii lui de dobitoc! FETIȘCANA: Taci, mă! MAJORDOMUL: Ce să tac? Tu nu vezi? Au să plătească alții pentru el. (Către mașiniști.) Da’ voi de ce nu faceți ceva? Dați jos tâmpenia aia! (Arată spre frânghie.) UN MAȘINIST: Nu se poate, domnule Klaus. N-are legătură cu noi. MAJORDOMUL: Cum să n-aibă legătură? N-ați coborât-o voi? UN MAȘINIST: Nu, domnule. Dracu’ știe de unde a coborât... (Intră POMPIERUL cu POLIȚISTUL.) POMPIERUL: Acolo! Îl vedeți? POLIȚISTUL: Ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
el. (Către mașiniști.) Da’ voi de ce nu faceți ceva? Dați jos tâmpenia aia! (Arată spre frânghie.) UN MAȘINIST: Nu se poate, domnule Klaus. N-are legătură cu noi. MAJORDOMUL: Cum să n-aibă legătură? N-ați coborât-o voi? UN MAȘINIST: Nu, domnule. Dracu’ știe de unde a coborât... (Intră POMPIERUL cu POLIȚISTUL.) POMPIERUL: Acolo! Îl vedeți? POLIȚISTUL: Ce caută ăsta acolo? MAJORDOMUL (Completat de ceilalți.): Nu știm domnule, noi jucam și el, dintr-o dată, a început să urce... FETIȘCANA: Are un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
știi că a tăiat funia cu cuțitul! MAJORDOMUL (Stins.): S-a zis! Asta ne trebuia nouă? MAMA: Prindeți-l! Prindeți-l! Nu-l lăsați să se lovească! UN RECRUT: Ce zici, doamnă! Dumneata știi de la ce înălțime cade ăsta? UN MAȘINIST: N-o să rămână nimic din el... (Toți așteaptă încordați căderea lui GRUBI; mișcarea funiei tot mai rapidă, ecoul însoțitor tot mai alarmant; trec secunde lungi de suspans; de aproape un minut funia cade și GRUBI nu mai apare; încordarea trece

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Grufoi! Vai! Sângele lui Grubi! — Ce nenorocire! (Funia își reia culoarea normală; personajele plictisite; unii nici nu se mai uită la funie; figuranții își adună ustensilele și se retrag plictisiți; imaginea eșecului pe fața lor; se retrag dansatorii, acrobații, orchestranții, mașiniștii, POMPIERUL și POLIȚISTUL; rămân ceilalți combatanți.) BRUNO (Așezându-se, scârbit, într-un colț.): Crezi că asta o să mai cadă vreodată? MAJORDOMUL (Se așază ceva mai departe de BRUNO.): Nu știu. Nu-mi mai pasă de nimic. (O parte din lumini

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]