KorAP: Find »[drukola/base=maior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...218 >

5,446 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Interne a rămas cu coordonarea acțiunilor de contraspionaj. Serviciul de contraspionaj, denumit Secția defensivă, avea sediul în cazarma Hadik din Budapesta, acolo unde se afla Parchetul militar special care investiga cazurile de spionaj. Parchetul era împărțit în trei subsecții: română (maior de jandarmi Herold Adam), cehoslovacă (maior Kernn) și iugoslavă (locotenent-colonel Gabor Fülop). D.G.P. a identificat și modalitatea de anchetă și judecată a celor suspecți/vinovați de spionaj împotriva Ungariei. După pronunțarea sentinței, condamnatului i se făceau promisiuni de reducere a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de contraspionaj. Serviciul de contraspionaj, denumit Secția defensivă, avea sediul în cazarma Hadik din Budapesta, acolo unde se afla Parchetul militar special care investiga cazurile de spionaj. Parchetul era împărțit în trei subsecții: română (maior de jandarmi Herold Adam), cehoslovacă (maior Kernn) și iugoslavă (locotenent-colonel Gabor Fülop). D.G.P. a identificat și modalitatea de anchetă și judecată a celor suspecți/vinovați de spionaj împotriva Ungariei. După pronunțarea sentinței, condamnatului i se făceau promisiuni de reducere a pedepsei și chiar eliberarea sa, dacă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a rămas decât 20 de zile în spital, cerând să se întoarcă pe front. Pentru actele de bravură comise la Poiana Uzului, Călugăreni și Mărăști a fost citat prin Ordin de Zi pe Armată, decorat și avansat la gradul de maior. În 1918 a fost numit comisar regal al Corpului 2 Armată, funcție în care a rămas până la 2 aprilie 1924, când a fost mutat ca director general al Închisorilor. În funcția de comisar regal s-a evidențiat prin zelul depus

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
20, a început un proces de analiză și studii pentru perfecționarea organizatorică și profesională, în conformitate cu noile aplicabilități din alte state, în vederea îndepărtării amenințărilor asimetrice la adresa statului. Primii pași au fost introducerea Cursului de informații al căpitanilor aspiranți la gradul de maior și examenul pentru gradul de maior și a unor cursuri de informații și contrainformații, incluse în programa Școlii de Ofițeri de Jandarmi de la Oradea, susținute la reședințele regimentelor. Conform cursului, serviciul de informații era reprezentat de activitatea de culegere și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
analiză și studii pentru perfecționarea organizatorică și profesională, în conformitate cu noile aplicabilități din alte state, în vederea îndepărtării amenințărilor asimetrice la adresa statului. Primii pași au fost introducerea Cursului de informații al căpitanilor aspiranți la gradul de maior și examenul pentru gradul de maior și a unor cursuri de informații și contrainformații, incluse în programa Școlii de Ofițeri de Jandarmi de la Oradea, susținute la reședințele regimentelor. Conform cursului, serviciul de informații era reprezentat de activitatea de culegere și verificare a informațiilor, iar serviciul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
concesionate unor agenți economici privați pentru trafic de călători și mărfuri. Legiunea de Jandarmi C.F.R. a luat naștere la 10 februarie 1936, prin Ordinul de Zi nr. 67, cu un efectiv de 30 ofițeri și 400 de jandarmi, sub conducerea maiorului Vladimir Sachelarie. Legiunea a fost structurată pe sectoare, secții și posturi, cu efective variind după nevoile polițienești ale infrastructurii feroviare din regiunea în care își desfășurau activitatea. Între atribuțiile jandarmilor specializați pe acest domeniu s-au numărat prevenirea și reprimarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
însă a reușit să-și păstreze liniile directoare de activitate nealterate. În 1930, Diviziunea a II-a era condusă de generalul de brigadă Dumitru Dragomir, iar în cadrul celor două secții din subordine activau, ca ofițeri superiori, patru locotenenți-colonei și 14 maiori. În întreaga perioadă analizată s-au succedat la conducerea structurii colonel Simion Florescu (1929-1931), colonel Alexandru Glatz (1932-1935) și colonel Aurel Moldoveanu (1936-1938). C. Serviciul Secret de Informații C.1. Evoluția structurală Creșterea rolului și importanței Serviciului Secret în comunitatea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
că schimbul de date cu serviciile similare din Marea Britanie și Franța s-a redus până la întrerupere, Mihail Moruzov a decis să acționeze, astfel că a inițiat o colaborare informativă cu Abwehr, serviciul similar din Germania. În perioada 12-24 februarie 1937, maiorul Constantin Ionescu-Micandru, Niki Ștefănescu și doi ofițeri ingineri s-au deplasat în Germania sub acoperirea de a procura aparatură de specialitate pentru Serviciul Secret. Contactele cu omologii de la Abwehr au dat rezultate, iar cei doi au făcut schimb de date

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cele de ordin militar. Totodată, reprezentanții armatei și-au exprimat punctul de vedere că toate cheltuielile referitoare la serviciul cenzurii privesc „exclusiv” Ministerul de Interne. Un sprijin important a oferit I.G.J., care a delegat un ofițer cunoscător al limbii ruse, maiorul Vladimir Sachelarie, spre a controla și coordona echipa de filori. În plus, I.G.J. s-a ocupat de obținerea de date relevante pentru mediul rural, iar rezultatele cercetării au fost trimise la D.G.P. pentru documentare. O dată cu înființarea Legiunii de Jandarmi C.F.R.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
coordona echipa de filori. În plus, I.G.J. s-a ocupat de obținerea de date relevante pentru mediul rural, iar rezultatele cercetării au fost trimise la D.G.P. pentru documentare. O dată cu înființarea Legiunii de Jandarmi C.F.R., în fruntea căreia a fost numit maiorul Vladimir Sachelarie, Serviciul Jandarmeriei din I.G.J. a delegat un alt ofițer care să se ocupe de problema controlului corespondenței în/din U.R.S.S. La 23 martie 1937, Marele Stat Major a cerut D.G.P. o dare de seamă asupra executării acestui

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
atentatul asupra rectorului Florian Ștefănescu-Goangă, a dispus execuția liderului legionar. Acesta se afla în închisoarea Râmnicu-Sărat, împreună cu asasinii lui I. G. Duca („nicadorii”) și Mihai Stelescu („decemvirii”). Pentru punerea planului în aplicare au fost selectați 14 subofițeri jandarmi, conduși de maiorul Iosif Dinulescu, comandantul Legiunii de Jandarmi Ilfov, care i-au asasinat pe cei 14 legionari în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timpul transferului de la penitenciarul Râmnicu-Sărat la Jilava, sub pretextul fugii de sub escortă. În perioada iunie 1938-martie 1939 la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
D.G.P. a anunțat telefonic sosirea la Snagov și cazarea la vila Teodoride a soților Beck și Sokolovski, aceștia neavând voie a părăsi localitatea „fără autorizația Ministerului”. Corpul de Jandarmi a transferat răspunderea preluării refugiaților polonezi Legiunii de Jandarmi Ilfov, iar maiorul Moldoveanu a fost însărcinat „cu luarea în primire a celui în cauză, care l-a și primit cu proces-verbal” [sic!]. Paza a fost compusă din locotenent (r) Vasile Mihăilescu și 6 agenți acoperiți, detașați la postul de jandarmi Dobroșești. Aceștia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
anul bugetar 1936/1937, când s-au aprobat 109 posturi, apoi, anual, numărul lor se va extinde la 171, 228, 262 și, în final, 306. În nota de apreciere pe anul 1939, pe care Mihail Moruzov a întocmit-o pentru maiorul Ioan Dumitrescu, șeful Secției Militare și atașat tactic al Ministerului Apărării Naționale pe lângă Serviciul Special de Informații (noua denumire a Serviciului Secret), acesta a fost lăudat pentru următoarele activități: coordonarea activității informative a celor trei fronturi (est, vest și sud

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cel german, în principal pe schimbul de date asupra U.R.S.S. În 1938, Serviciul Secret a sesizat Abwehr-ul despre tentativele sovietice de a penetra serviciile de informații ale celui de-al III-lea Reich, oferind date concrete în acest sens. Maiorul Ionescu-Micandru a efectuat deplasări la Berlin, în iunie și octombrie-noiembrie 1939, ocazii cu care a fost pus la punct un sistem de legătură și au fost desemnate persoanele de contact ale celor două instituții. Între 22-24 iunie 1939, ofițerul român

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
despre U.R.S.S. Partea germană a răspuns afirmativ, dar a menționat că nu dispune de „elemente specializate” pe acest palier, însă poate contribui financiar. Ionescu-Micandru a declinat sprijinul financiar și a parafat înțelegerea bilaterală. În cadrul celei de-a doua întâlniri, maiorul român a discutat cu omologul său, șeful Frontului de Est, maiorul Pruck, care i-a afirmat textual, la 30 octombrie 1939, „ne-am împrietenit cu dracul”, o aluzie la recentul pact încheiat între Berlin și Moscova, cu consecințe negative previzibile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
că nu dispune de „elemente specializate” pe acest palier, însă poate contribui financiar. Ionescu-Micandru a declinat sprijinul financiar și a parafat înțelegerea bilaterală. În cadrul celei de-a doua întâlniri, maiorul român a discutat cu omologul său, șeful Frontului de Est, maiorul Pruck, care i-a afirmat textual, la 30 octombrie 1939, „ne-am împrietenit cu dracul”, o aluzie la recentul pact încheiat între Berlin și Moscova, cu consecințe negative previzibile încă de atunci. A doua zi, reprezentantul Serviciului Secret a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Wagner ca reprezentant oficial la București cu însărcinări privind zona petroliferă și contraspionajul pe Dunăre. Acesta s-a aflat în capitala României în perioada 8-12 noiembrie 1939, cu această ocazie fiind primit de Mihail Moruzov. Tot în luna noiembrie 1939, maiorul Pruck a sosit la București și a pus la dispoziția Serviciului Secret o listă cu agenții sovietici identificați a activa în România. Unele explozii survenite în cadrul unor rafinării și câteva ciocniri de trenuri au atras atenția Abwehr-ului, care a suspectat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Cluj și Oradea, precum și nucleele teroriste din Cluj, Oradea, Târgu-Secuiesc și Târgu-Mureș, care aveau ca zonă de acțiune Transilvania de sud. Șeful centrului din Cluj era consilierul Peterdy, fost șef al Secției Ofensive a Serviciului de spionaj ungar, înlocuit cu maiorul Szirty. În subordinea sa, ca ofițeri recrutori, adică cei care elaborau „directivele și sensul”, activau locotenent Gabor Karoly, locotenent Bereczy Vilmos și Rajnay Tibor, iar ca instructor Baczay Ianoș. Activitatea centrului se desfășura în două sedii: în localul Inspectoratului Regional

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Timișoara pentru a transmite date despre comandamentele și unitățile dislocate în zonă și situația concentraților din regiune. Un subcentru a fost instituit la Salonta, în casa Bessenyey, încadrat cu trei persoane. Șeful regiunii Năsăud a fost identificat în persoana maiorului Pay, la centrul din Bistrița maiorul Szemes Vazol (Vasile Damian), ajutat de Nehai Ervin și Levițchi, ambii foști căpitani în armata română. De asemenea, au fost stabilite încadrările de la subcentrele din Coșna, Rodna și Ilva Mică, dar și conducătorii nucleelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
despre comandamentele și unitățile dislocate în zonă și situația concentraților din regiune. Un subcentru a fost instituit la Salonta, în casa Bessenyey, încadrat cu trei persoane. Șeful regiunii Năsăud a fost identificat în persoana maiorului Pay, la centrul din Bistrița maiorul Szemes Vazol (Vasile Damian), ajutat de Nehai Ervin și Levițchi, ambii foști căpitani în armata română. De asemenea, au fost stabilite încadrările de la subcentrele din Coșna, Rodna și Ilva Mică, dar și conducătorii nucleelor teroriste organizate în Oradea (Sandor Makkay

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fiind utilizată ca instrument de propagandă în manifestările organizate de autorități. Printr-o abilă propagandă, membrilor „li se infiltrează” în cel mai înalt grad un spirit antiromânesc, în vederea unor acțiuni viitoare. 3. „Rongyas Garda” („Garda Zdrențăroșilor”), avea în frunte pe maiorul Ivan Hejjas și un număr de 25.000 membri, cei mai mulți infractori, adică oameni care nu aveau nimic de pierdut în acțiunile la care participau. Totodată, propaganda antiromânească se afla în coordonarea baronului Aczel Edmund (din Zăul de Câmpie, județul Turda

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
000 Ecaterina I. Florea, 10.000 copilul Nicolae I. Mărunțelu și 10.000 soldatul concentrat A. Ghițescu, iar cei doi jandarmi au fost citați prin Ordin de Zi pe I.G.J. Cei trei parașutiști, locotenent-colonel A. C. G. de Chastelain, șeful misiunii, maior I. Porter și căpitanul S. Mețianu, de origine română, aveau în principal misiunea de a-l informa pe Iuliu Maniu despre situația României, situație care presupunea o capitulare necondiționată în fața sovieticilor. Paradoxul l-a constituit înțelegerea condițiilor de către mareșalul Antonescu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru aprovizionarea orașului Iași, s-a cerut un ofițer „prevăzător și cu mult tact”, calități posedate de căpitanul Vasiliu. Un raport confidențial din 22 septembrie 1917 al Marelui Pretor, colonel Sterea, l-a propus a fi avansat la gradul de maior considerându-l, printre altele, „ofițer eminent sub toate raporturile”, iar rezoluția Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale îl cataloga drept „un excelent ofițer din toate punctele de vedere”, astfel că va fi avansat la excepțional cu începere de la 1 septembrie 1917

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
va fi avansat la excepțional cu începere de la 1 septembrie 1917. În perioada 1 ianuarie-30 iunie 1918, va fi delegat ca pretor pe lângă Divizia 6 Infanterie, unde s-a arătat activ și priceput în însărcinările primite. De la 1 septembrie 1918, maiorul Vasiliu a comandat Batalionul 1 din Regimentul 2 Jandarmi, iar în foaia de notare comandantul său l-a evidențiat ca fiind „un excelent ofițer de jandarmi care trebuie să înainteze până la cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare” și îl

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ale ierarhiei militare” și îl propune a fi avansat la gradul de locotenent-colonel la excepțional. La această propunere s-au alăturat generalii Condeescu, comandantul Brigăzii 1 Jandarmi și Ștefănescu, comandantul Corpului de Jandarmi. În perioada 1 aprilie 1919-1 noiembrie 1920, maiorul Vasiliu s-a aflat la conducerea Batalionului Independent de Jandarmi „Moldova” din Bucovina și, datorită modului de organizare, conducere și administrare, jandarmeria din regiunea alipită la România s-a prezentat „în mod vădit mai bine decât cea din celelalte provincii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]