5,805 matches
-
antiinflaționiste au devenit însă tot mai complexe, mixturi ale diferitelor ingrediente ale politicilor parțiale, în proporții bine echilibrate și adaptate conjuncturii spațio-temporale specifice. 11.6. ASPECTE CONTEMPORANE ALE INFLAȚIEI "Oricare ar fi originea sa imediată, inflația este o boală, o maladie periculoasă și uneori fatală, o maladie care, dacă nu este oprită la timp, poate distruge o societate."9 Iată un adevăr, un mesaj exprimat de unul din marii economiști ai acestui secol căruia i-am putea acorda, alături de alte apelative
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
complexe, mixturi ale diferitelor ingrediente ale politicilor parțiale, în proporții bine echilibrate și adaptate conjuncturii spațio-temporale specifice. 11.6. ASPECTE CONTEMPORANE ALE INFLAȚIEI "Oricare ar fi originea sa imediată, inflația este o boală, o maladie periculoasă și uneori fatală, o maladie care, dacă nu este oprită la timp, poate distruge o societate."9 Iată un adevăr, un mesaj exprimat de unul din marii economiști ai acestui secol căruia i-am putea acorda, alături de alte apelative, și pe cel de secol al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ameliorarea satisfacției restului colectivității. De exemplu, ameliorarea igienei, a stadiului de sănătate sau a nivelului individual de educație. E, într-adevăr, mai agreabil pentru anturaj să se afle în compania unui individ curat, cultivat, care știe să se protejeze împotriva maladiilor contagioase. Ridicarea nivelului de educație a unui individ îi ameliorează productivitatea, deci și contribuția sa la bunăstarea colectivă crește. La fel, un individ sănătos este mai prezent, mai performant, mai eficient. Problema economică vine din faptul că, în prezența efectelor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe ideea că realul nu se află altundeva decît în imperfecțiunea eului care se definește prin contradicția cu sine. Pe urmele lui Pascal, Kierkegaard, Dostoievski și, desigur, Șestov, Fondane s-a îndepărtat de tradiția occidentală a logos-ului platonician, denunțînd maladia conceptului datorată unui exces metodic de gîndire, iluziei adevărului unic, infailibilității, argumentului de autoritate, considerînd că o nemurire provizorie ar trebui să ne ajungă și că adevărata viață se află în singular, improbabil, accidental și periferic. Fiecare din operele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vine să pună întrebări tulburătoare literaturii, făcînd să se clatine înseși noțiunile de realitate, adevăr, sinceritate. Autoficțiunea apare ca subgenul literar cel mai apt să exprime această non fixare a identității, pe care nu o mai percepem ca pe o maladie, ci ca pe un dat structural salutar. Indiscreții "Toute la vérité, rien que la vérité, rien que ma vérité." ("Adevărul, numai adevărul, numai adevărul meu.") De acord, nu e foarte corect politic, pentru că e o parte din 'Cuvîntul înainte' adresat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
realului" și a "imaginarului""467. Luând ca exemplu cazul unui "bolnav" (exemplu preluat din dicționarul Littré), "bolnavul disimulat" (care disimulează boala) este acela care se va așeza în pat și va crede că este bolnav, în timp ce "bolnavul simulat" (care simulează maladia) va determina apariția unor simptome, astfel încât un medic va avea o parte din simptomatologia suficientă încadrării într-o tipologie a maladiilor. Așadar, dacă primul dintre ei cunoaște realitatea, dar temporar o ascunde, cel de-al doilea creează o nouă situație
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este acela care se va așeza în pat și va crede că este bolnav, în timp ce "bolnavul simulat" (care simulează maladia) va determina apariția unor simptome, astfel încât un medic va avea o parte din simptomatologia suficientă încadrării într-o tipologie a maladiilor. Așadar, dacă primul dintre ei cunoaște realitatea, dar temporar o ascunde, cel de-al doilea creează o nouă situație care este luată pe post de realitate. În aceeași măsură, în general, simularea este reprezentată de acest proces de înlocuire a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mâniile sale sunt redutabile, iritările sale stau la originea, cine ar crede, chiar a științei sale! Această conformație specială, el o numește cu seriozitate și umor - boală, boală mentală. " Da, trebuie într-adevăr să spun că am un soi de maladie mentală care-mi impune diversitatea, o curiozitate universală care era cât pe-aci să-mi rateze intrarea în viață. Pe când îmi pregăteam agregația în filozofie, la Școala Normală Superioară, mi-am spus că era ceva nedemn să devin agregat în
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
că cineva se apropie de mine, mă privește, mă pipăie, se urcă pe patul meu, îmi pune genunchiul în piept, mă ia de gât și strânge... strânge cu toată puterea ca să mă sugrume". Toate remediile medicale sunt iluzorii, de vreme ce sursa maladiei rămâne obscură (2 iunie): "Starea mea s-a agravat din nou. Ce-oi fi având? Bromura nu-mi ajută; nici dușurile". Gândul unei excursii prelungite pare salutar (3 iunie): "Am să plec câteva săptămâni. Sunt sigur că o scurtă călătorie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
adevărului indubitabil (6 august): "sunt sigur acum așa cum sunt sigur de alternanța zilelor și nopților că lângă mine se află o ființă invizibilă". Constatarea are efecte terapeutice miraculoase asupra pishicului naratorului, care, precum în scenariile psihanalitice, își acceptă cu calm maladia mentală (7 august): "Am dormit liniștit. Cineva a băut apa din sticlă, dar nu mi-a tulburat somnul". Efectul este, din păcate, de scurtă durată; "al șaselea simț" nu minte (8 august): Ființa nu se mai manifestă, dar o simt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este asimilat unui tipar naturalist: "destinul de inadaptabil al Trubadurului va apărea în nuvelă ca riguros determinat de fatalitatea temperamentului său" (2002: 129). Astfel, nuvela însăși îi apare exegetei clujene drept un "experiment" estetic naturalist, cuplul Trubadurul-Bălaia (incarnări ale unor maladii productive la nivelul exploatării psihologice: nervozitate, respectiv anemie) reconstituind "două studii de temperament aplicate inadaptabilului romantic" (2002: 130). Coleg de studenție cu naratorul, cel "plăpând și chinuit de vise" își începe tragedia povestind, cu înfrigurare, cum i-a "rămas în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în patul durerii, căci nu afla răgaz". Disperat, se grăbește să-l numească domn pe fiul său, Bogdan, iar fețele bisericești îl călugăresc (botezându-l Paisie), încredințate că sfârșitul îi e aproape. Alexandru însă traversează o perioadă de remisiune a maladiei și, trezindu-se, începe să împroaște cu invective amenințătoare, îndreptate atât asupra clericilor, cât și, mult mai grav, asupra familiei sale, pe care o suspectează de complicitate la rebeliune: "M-ați popit voi, dar de mă voi îndrepta, per mulți
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și eu! Iar pre cățeaua asta voi s-o tai în patru bucăți, împreună cu țâncul ei, ca să nu mai asculte sfăturile boaitelor și a dușmanilor mei". Crescendo-ul nebuniei atinge cote apocaliptice, fiind retezat numai de limitările fiziologice impuse de maladie. Vizualitatea excepțională a cadrului ne permite să distingem cu claritate faciesul tiranului dezlănțuit: "Ucideți-i pre toți... Nici unul să nu scape... A! mă-năduș!... Apă! Apă! Apă!". Ruxandra și mitropolitul părăsesc în grabă patul muribundului și se întâlnesc cu cei doi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
n-a mai călcat în casă până în ajunul înmormântării, când a intrat cu forța în casă, bruscând-o pe Maria. Costache realizează cât de puțin și-a cunoscut părintele, în intimitatea conștiinței căruia nu pătrunsese niciodată. Singurătatea este, de altfel, maladia psihică insolită a familiei Brumă. Bazându-se pe abundente sugestii ale naratorului ("Costache Brumă se simți cuprins de o puternică dorință de singurătate", "Bătrânul Brumă fusese un om singuratic" etc.), Nicoale Balotă afirmă chiar (și opinia sa coincide cu a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
guvernamentale, separația puterilor. Independența justiției rămâne un deziderat mai dificil de realizat. Infracționalitatea s-a dublat ori triplat. S-au separat puterile beneficiare numai de drepturi, de electoratul numai cu datorii la buget și față de cei "tari". Corupția și alte maladii sociale reflectate de presa internă și externă se cronicizează. Eșecurile politice interne și externe au venit și ele nu numai din prezent, dar și din trecutul recent. Revendicările (întemeiate) ale guvernelor unor țări ca Suedia, Germania, Israel și altele de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
depășit cererile, strangulate de creșterea șomajului. Mai multe fonduri, printre care și cele ale pensiilor, asistenței sociale și medicale nu au mai avut surse de alimentare. În același timp, s-au scumpit mijloacele și procedeele de prevenire și tratare a maladiilor necruțătoare cu care astăzi vin pe lume și nou-născuții. De astfel de boli nu sunt scutiți nici privilegiații. Dacă după antichitatea cu reușitele ei, timp de o mie de ani și mai bine, migratorii occidentalizați au trăit mai aproape de natura
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ns) ale națiunilor europene. Înlăturarea acestor fenomene se poate face prin "terapeutica naturală" de sorginte empirico-tradițională sau/și prin "medicina naturalist- științifică". Autorul își propunea să testeze capacitățile fenomenologiei transcendentale și ale științelor spiritului (sau "creierul culturii europene") pentru vindecarea maladiei numită "criza umanității europene". Vrând să ușureze înțelegerea proiectului său de către cititori, autorul sugerează să privească "criza europeană" din perspectiva teleologiei istorice a scopurilor infinite, sesizabilă pe căile filosofiei descoperită de grecii antici, apoi menținută parțial de romani și popoarele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
hermetist, el a pledat pentru medicul inițiat și inițiator; ca mag, considera corpus siderum ca "suflul lui Dumnezeu". Elvețianul împletea terapeutica medicală cu filosofia și cu deontologia medicală, revenite astăzi în reglarea complicatelor relații interprofesionale și interumane prezente în vindecarea maladiilor. "Tabloul hermetic este, așadar, complet la Paracelsus: nu numai microcosmosul uman este, prin patru dintre entități, similar macrocosmosului meteorologic, fizico-chimic, psihosocial și astrologic, dar și Medicus se află în miezul medierii, el este cumva un manipulator al similitudinii, arche printre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
violare permanentă a conștiințelor pe care o constituie mass-media și așa-zisa "informație", în care omul își mistifică propriile aspirații...". (Idem., p. 241) Se menționează, fără alte explicații, că limbajul sportului și cel politic, limbajul faptului divers distrug pluralismul, produc maladii sociale infecțioase (tot mai frecventele violențe din parlamente ori de pe stadioane, din scările blocurilor și asociații), seamănă "veșnicul război al Troiei printre oameni", adică "psihopatologia societăților noastre". (Idem., p. 242) Se manifestă demența și delirul secretat de "monoteismul prezent al
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
simbolică), cibernetica și alte discipline asemănătoare. Se uita că, totuși, Occidentul nu ostraciza nici religia, nici ezoterismul. În biologie și medicină perspectivele micro- stabilite prin biofizică, bichimie și genetică s-au extins împreună cu riscurile mutațiilor de coduri și apariția unor maladii precum HIV, copiii cu malformații. Psihologia și sociologia au revenit pentru o vreme în câmpul științelor umane, restricționate de barierele colectivismului și de dogme partinice destul de rigide. Succesele interbelice ale acestor științe slujite de intelectuali români cu vocații profetice și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
D. Gusti și colaboratorii la București. Un deceniu după 1968, în comportamentele oamenilor teama a fost domolită prin gesturi de cutezanță și luciditate sporită în aprecierea realităților socio- umane. Îndemnuri în acest sens veneau chiar de la membrii CPEx. Dovezile că maladiile alienării nu erau incurabile s-au înmulțit și cu alte inițiative pozitive. Prin 1975 se considera că raportul tradiției cu inovația a fost "cea mai intensă confruntare ideogică și literară din istoria culturii noastre". (13 a, p. XXXVII) În cele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
drept mize pe amuletele iscusiților iluzioniști. De parcă experimentele "caritas", escrocii care deposedează de proprietăți bătrâni rămași singuri nu ar fi de ajuns! Așa se extind nihilismul și pesimismul. În aceleași direcții acționează și climatul falimentelor și distrugerilor interminabile, însoțite de maladiile și fobiile psihomorale. În lumea modernă, șomajul a dus, de atâtea ori, la pierderea bunurilor prin desfacerea familiilor, partajul locuințelor urmate de creșterea rătăcitorilor. Adulții, dar mai ales copiii, suferă de nesiguranță, panică prelungită și depresii răsfrânte în fenomenele cerșetoriei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ordinar și ajung la neașteptate corelații. De exemplu, reflecțiile despre limită călăuzite de punctul de vedere ontologic și antropologic, au condus la distingerea limitei interioare de limita de depășit sau de atins. S-a trecut apoi la destinul marcat de "maladii" precum lenea, ratarea, eșecul etc., pline de "bogății invizibile" pentru libertatea omului. (36, pp. 72-76) Însă propoziția "maladiile de destin nu lasă urme, ele nu se pot înscrie în memoria lumii și nu pot genera tradiția înțeleasă ca material pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
antropologic, au condus la distingerea limitei interioare de limita de depășit sau de atins. S-a trecut apoi la destinul marcat de "maladii" precum lenea, ratarea, eșecul etc., pline de "bogății invizibile" pentru libertatea omului. (36, pp. 72-76) Însă propoziția "maladiile de destin nu lasă urme, ele nu se pot înscrie în memoria lumii și nu pot genera tradiția înțeleasă ca material pentru o istorie" (36, p. 79) este contrazisă de intervenția continuă a lenei, eșecului în istoria comunităților. Mai reținem
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
decadentism, principala disociere a decadentismului de naturalism o constituie, printre altele, estetizarea de reflex stilistic a categoriilor negative a temelor naturalismului. David Weir situează diferența în aproximativ aceeiași termeni: "Diferența dintre determinismul naturalist și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii și maladia însăși (...)"29 sau, altfel spus, "Decăderea este decadentă, pe scurt, când artificiul nu este folosit doar pentru a ascunde cât pentru a decora descompunerea"30. Așa cum Moreau coroborează elementele unor mitologii diferite, Holder își stilizează până la hieratism figurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]