13,923 matches
-
de a integra în cadrul sistemului său de roluri persoanele prin a căror activitate funcționează organizația însăși: recrutare, formare tehnico-profesională, motivare, recompensare, sancționare; subsistemul adaptativ, cu funcția de a asigura răspunsuri adecvate ale sistemului la schimbarea condițiilor de mediu și subsistemul managerial, cu funcția de direcționare, coordonare, ajustare, control al comportamentului tuturor celorlalte subsisteme. Funcția externă este cea de producție. Celelalte, după cum se poate observa, sunt funcții interne. Aceeași semnificație o are și tentativa lui Parsons de a formula patru tipuri generale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alt exemplu. Pornindu-se de la analiza diferitelor stiluri de conducere, de la cunoștințele acumulate în psihologia socială, s-au făcut numeroase încercări de a „proiecta” un stil optim de conducere și de a-l difuza în sistemul industrial. Este cazul „grilei manageriale” a lui Robert Blake și Jane Mouton (1964). Grila managerială reprezintă un instrument de evaluare a stilurilor de conducere în funcție de două dimensiuni - „centrare pe producție” și „centrare pe om”. Stilul de conducere cel mai bun, promovat ca model de asimilat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de la cunoștințele acumulate în psihologia socială, s-au făcut numeroase încercări de a „proiecta” un stil optim de conducere și de a-l difuza în sistemul industrial. Este cazul „grilei manageriale” a lui Robert Blake și Jane Mouton (1964). Grila managerială reprezintă un instrument de evaluare a stilurilor de conducere în funcție de două dimensiuni - „centrare pe producție” și „centrare pe om”. Stilul de conducere cel mai bun, promovat ca model de asimilat de către fiecare conducător este - în terminologia autorilor -, „9.9”, caracterizat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
of Reality. A Treatise in the Sociology of Knowledge, Anchor Books, New York. Bernard, C.I. (1968), „A definition of authority”, în R.K. Merton, A.P. Gray, B. Hackey, H.C. Schein, Reader in Bureaucracy, Free Press, New York. Blacke, R.R., Mouton, J.S. (1964), The Managerial Grid, Gulf, Houston. Blalock, H.M.Jr. (1964), Causal Inferences în Nonexperimental Research, University of North Carolina Press, Chaper Hill. Blalock, H.M.Jr. (1969), Theory Construction, from Verbal to Mathematical Formulations, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Blalock, H.M.Jr. (1980), „Measurement and conceptualization problems: The Major
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Anchor Books, New York. Bernard, C.I. (1968), „A definition of authority”, în R.K. Merton, A.P. Gray, B. Hackey, H.C. Schein, Reader in Bureaucracy, Free Press, New York. Bidney, D. (1953), Theoretical Anthropology, Columbia University Press, New York. Blacke, R.R., Mouton, J.S. (1964), The Managerial Grid, Gulf, Houston. Blalock, H.M.Jr. (1964), Causal Inferences în Nonexperimental Research, University of North Carolina Press, Chaper Hill. Blalock, H.M.Jr. (1969), Theory Construction, from Verbal to Mathematical Formulations, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Blalock, H.M.Jr. (1980), „Measurement and conceptualization problems: The Major
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau generează schimbări, În mod nemijlocit. Ei contribuie la redactarea unei diagnoze calificate pe baza căreia factorii de decizie pot lua deciziile pe care ei le consideră a fi optime pentru structurile pe care le administrează. Actorii aflați În sfera managerială pot ignora diagnosticul social cu riscul de a agrava disfuncționalitățile (boala), structura respectivă având mai multe șanse să involueze până la dispariție. Acest fapt s-a Întâmplat cu România: desființarea sociologiei și neacceptarea diagnosticului pus de profesioniștii de profil au făcut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
către „era postindustrială” sau către „epoca postmaterialistă”. Cei preocupați mai ales de cultură s-au referit în mod insistent, urmându-i pe F. Lyotard, J. Derrida sau J. Baudrillard, la „societatea postmodernă”. Mai recent, noua economie emergentă și schimbările sociale, manageriale sau culturale ce o caracterizează ar consacra ceea ce îndeobște se numește „societatea cunoașterii”. Primul sociolog care s-a referit la o astfel de tranziție pare să fi fost Daniel Bell, care, încă în urmă cu trei decenii, prevedea ascensiunea „societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Dacă privim mai atent la conținutul programelor, nu putem să nu remarcăm că agenda politicilor publice promovate de guvern a fost și este încă saturată, poate chiar exclusiv centrată pe adoptarea bazei legislative, pe crearea agențiilor și structurilor administrative și manageriale corespunzătoare și pe realizarea practicilor ce ar avea efecte vizibile imediate. Dar nu numai atât. În general, în multe dintre discuțiile interpersonale, cultura și mass-media au fost și ele focalizate pe aceleași priorități programatice, care au menirea de a da
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai largi, pentru a facilita angajarea flexibilă pe o piață a muncii și a ocupațiilor mereu schimbătoare. În sfârșit, competențele cognitive și profesionale care nu sunt asociate cu „competențe generice”, de tipul comunicării performante, al capacităților cognitive operante, al abilităților manageriale și sociale consolidate, al responsabilității etice conștientizate, sunt considerate ca fiind insuficiente, întrucât nu ar proba extinderea reflexivității individuale dincolo de spațiile înguste și prea puțin relevante social. Productivitatea cognitivă și profesională trebuie să fie complementară cu competențele sociale și etice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și educația proclamau mai demult și încă în mod insistent egalitatea de gen. Cultura egalității șanselor sau a oportunităților de gen își face însă acum tot mai mult loc în economie și în politică, inclusiv în sectoarele lor profesionale și manageriale. Femeile tinere sau mature, oriunde ar fi (la sat sau la oraș) și oricare ar fi etnia sau nivelul lor de instruire, nu mai acceptă cu ușurință să se identifice cu rolurile tradiționale pe care societatea le aloca și bărbații
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dețin o pondere demografică de sub 50%, pe când în Lituania dețin 70%, în Polonia 60%, în Italia 55%, iar în Danemarca 40%. Circa 45% din forța activă de muncă a României este reprezentată de femei, dar dețin numai 31% dintre pozițiile manageriale sau profesionale cu statut mai înalt. Salariile și pensiile femeilor sunt constant inferioare celor ale bărbaților. Când este analizat modul de distribuire zilnică a timpului pe tipuri de activități, se constată că timpul alocat activităților domestice de către femei este de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
statistic femeile. O altă formă a conflictului este de identificat în diviziunea profesională a muncii. Așa cum am văzut, deși femeile au început deja să aibă statistic un nivel de instrucție școlară mai înalt decât al bărbaților, accesul lor la poziții manageriale sau salariale mai înalte este încă îngrădit de practici sociale mai mult sau mai puțin implicite. Egalitatea distribuției sociale a pozițiilor funcționale pe piața muncii este însoțită de o inegalitate redistributivă (salarii, poziții de conducere etc.) între bărbați și femei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbat în mod radical și, odată cu aceasta, s-a schimbat și discursul exterior despre ea. Discursul din universitate n-a rămas nici el prea mult în urmă. Au apărut noi simboluri și retorici, în mare parte de tip economic și managerial, dar mai ales s-au schimbat structurile în care se construiau serviciile universitare de predare, învățare și cercetare. Universitatea este în transformare, se află într-o tranziție care-i schimbă aproape complet alcătuirea și funcțiile care au consacrat-o. Societatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cât mai mulți studenți plătitori de taxe. Astfel de inițiative și practici îl fac pe un sociolog de talia lui Thorsten Veblen să scrie un memorandum despre „conducerea universităților de către oameni de afaceri” și să condamne tendința. Consecința acestor practici manageriale în lumea academică americană era deja conturată în acea perioadă, iar Veblen o consideră ca intolerabilă, fie și din perspectiva unei inevitabile și într-adevăr derogatorii comparații: Unul dintre locurile comune nescrise și de regulă nerostite, care se află la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a exista posibilitatea transferului instituțional de fonduri dintr-o categorie în alta sau de efectuare a unor cheltuieli neautorizate de instanța ministerială. Conducerea universitară era una colegială. Rectorii, decanii, șefii de catedră erau aleși de colegi pentru a exercita responsabilități manageriale limitate; cel mai adesea, își continuau activitățile de predare și cercetare și se rezumau la a prezida ședințe de interes academic. Deciziile majore, inclusiv de administrare instituțională și academică, erau fie luate, fie validate - cel mai adesea, chiar inițiate - de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universitățile publice, ca și cele private, trebuie să probeze cu consecvență, în propria gestionare, transparență, răspundere publică, eficiență, eficacitate, viziune prospectivă și adaptabilitate la cerințele schimbătoare. Linia ierarhică de comandă și control a dispărut și a apărut o nouă structură managerială și de guvernare universitară. Schimbările din sistemele de apropriere a resurselor financiare, în condiții de insuficiență a celor publice, nu ar fi posibile în absența unor noi mecanisme de gestionare, respectiv de conducere și administrare universitară. Fără a intra în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
membrii săi sunt aleși de universitari, dimensiunea reprezentării este redusă la minimum pentru a-i spori capacitatea de lucru și decizie, funcțiile sale sunt eminamente consultative pentru rector. Rectorul este selectat de „consiliul universității” prin aplicarea unor criterii de competență managerială, și nu academică. Odată numit, rectorul trebuie să probeze eficiența, transparența și răspunderea managerială prin profitul academic (calitatea calificărilor conferite și cantitatea de cunoaștere și tehnologie nou produsă și validată de piața academică și financiară) și prin profitul financiar. Departamentele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-i spori capacitatea de lucru și decizie, funcțiile sale sunt eminamente consultative pentru rector. Rectorul este selectat de „consiliul universității” prin aplicarea unor criterii de competență managerială, și nu academică. Odată numit, rectorul trebuie să probeze eficiența, transparența și răspunderea managerială prin profitul academic (calitatea calificărilor conferite și cantitatea de cunoaștere și tehnologie nou produsă și validată de piața academică și financiară) și prin profitul financiar. Departamentele universitare sunt și centre de venituri, iar cele necompetitive sunt fie închise, fie subvenționate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
participare academică și de raportare interpersonală a universitarilor. Criteriile ei de evaluare aparțin însă tot eficienței. Să sintetizăm acum tendințele de schimbare asociate conducerii universitare: - pe măsură ce universitățile devin corporații ale cunoașterii, conducerea lor se bazează tot mai mult pe modelul managerial corporatist; - colegialitatea academică a participării la conducere este subordonată criteriilor de eficiență și de profesionalizare a conducerii; - aplicarea modelului corporatist-profesionalizat de conducere universitară se asociază cu schimbări în organizarea și funcționarea departamentelor universității; - deciziile strategice de dezvoltare a universității sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în mentalul colectiv cu exproprierea. Începutul anilor ’90 au fost marcați de retrocedarea pământurilor și de încercarea de a înlocui cooperativele cu o formulă mai puțin ostilă: asociațiile agricole. Lipsite însă de resurse, de acces la credite, de o perspectivă managerială clară, majoritatea acestor asociații nu au reușit să își dovedească eficiența în exploatarea resurselor agricole. Al treilea model este cel al exploatării pe cont propriu a proprietății, cu neajunsurile productivității reduse, limitate de dimensiunile mici ale parcelelor, de semințele, răsadurile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau a evoluției fenomenului sportiv în ansamblul său, în ceea ce privește dinamica tendințelor de dezvoltare, de răspândire a unui sport și de prefigurare a traiectoriei rezultatelor, a recordurilor și a clasamentelor în perspectiva imediată sau îndepărtată. Prognoza este o componentă oricărei gândiri manageriale mai cu seamă în sportul de performanță, unde obiectivul de concurs se anticipează, determinând strategia pregătirii. Prognozarea în sport folosind tehnica de calcul reprezintă un proces complex al cărui obiectiv îl constituie obținerea unei peformanțe competiționale. Folosirea computerului, în prognozare
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Rață, Dan Milici () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_810]
-
și inteligența scutesc candidatul la profesia didactică de orice pregătire profesional pedagogică” (Planchard, 1992). Afirmația anterioară poate fi combătută lesnicios prin apelul la o varietate argumentativă, debutând cu diferența semantică dintre „a ști” și „a preda” și până la utilizarea paradigmei manageriale în explicarea conduitei pedagogice. Profesorul, dincolo de a fi un simplu instructor ori o bogată sursă de informație, trebuie și poate fi și un factor de progres și de stabilitate psihologică pentru elevi (studenți), precum și un agent cultural și educativ foarte
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Birkinshaw, Elsye, 1995, Denken Sie Sich Schlank, Ariston, Genf/München. Buysse, D.J., Nofzinger, E.A., Germain, A. et al., 2004, „Regional brain glucose metabolism during morning and evening wakefulness in humans: Preliminary findings”, Sleep, 27(7), pp. 1245-1254. Campbell, J.P., 1990, Managerial Behavior Performance and Effectiveness, McGraw-Hill, New York. Cerghit, I., 1970, Filmul în procesul de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., 1983, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., 1997, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
implementat în 2002 prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern și ulterior prin OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, elaborate de MEF, sub impulsul Comisiei Europene, elemente care reprezintă un „mini Sarbanes-Oxley pentru România”. Totuși, aceste fenomene nedorite s-au mai produs în special din lipsa de performanță a managementului și, în prezent, ne aflăm într-o etapă de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
corupției. La polul opus, o slabă guvernanță corporativă distorsionează alocarea eficientă a capitalului în economie, frânează investițiile străine, reduce încrederea deținătorilor de capitaluri și favorizează corupția. Guvernanța corporativă are mai mult de a face cu managementul efectiv și cu structurile manageriale, dar este recunoscut că sunt probleme importante și cele legate de responsabilitatea socială și etica practicilor de afaceri. Guvernanța corporativă<footnote În practică, conceptul de „guvernanță corporativă” trebuie privit ca un proces în care orga nizația este implicată în ansamblu
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]