5,936 matches
-
aproape de realitate, creează realist-mimetic un fundal al cotidianului lesne recognoscibil, pe care proiectează mici drame sentimentale care mobilizează atenția unui cititor nepretențios, obosit ori mai degrabă indiferent față de prea numeroasele complicații moderne ale narativității. Condiția femeii, în toate ipostazele - adolescentă, matură, prea matură, îndrăgostită, înșelată, dezamăgită, resemnată, în curs de reconstruire a speranței, mamă, mătușă, soție mai mult sau mai puțin adaptată situației -, reprezintă, firesc, motivul obsedant, la care se adaugă situații-tip, recurente: întâlnirea iubiților / soților despărțiți „après vingt ans
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
creează realist-mimetic un fundal al cotidianului lesne recognoscibil, pe care proiectează mici drame sentimentale care mobilizează atenția unui cititor nepretențios, obosit ori mai degrabă indiferent față de prea numeroasele complicații moderne ale narativității. Condiția femeii, în toate ipostazele - adolescentă, matură, prea matură, îndrăgostită, înșelată, dezamăgită, resemnată, în curs de reconstruire a speranței, mamă, mătușă, soție mai mult sau mai puțin adaptată situației -, reprezintă, firesc, motivul obsedant, la care se adaugă situații-tip, recurente: întâlnirea iubiților / soților despărțiți „après vingt ans”, confruntarea cu
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
pare a fi la începuturi: anotimpurile, fenomenele naturii, viața însăși; totul este suav și limpede, ceea ce nu înseamnă că nu sunt intuite misterele adolescenței amenințate de iminenta pierdere a ingenuității. Deși a publicat puțin, H. se impune ca o poetă matură, versurile ei făcând să transpară ecourile unei experiențe unice, consistente în plan literar. SCRIERI: Cartea dimineții, București, 1939. Repere bibliografice: Zaharia Stancu, Antologia poeților tineri, București, 1934, 109-114; Călinescu, Ist. lit. (1941), 847-848, Ist. lit. (1982), 933; Nicolae Manolescu, Poezia
HAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287403_a_288732]
-
suită substanțială de eseuri și o serie de texte greu clasabile generic, G. este, prin excelență autorul de proză scurtă al generației ‘80. O opțiune dictată în primul rând de vocație, cum demonstrează volumul de debut - o proză echilibrată și matură, înzestrată cu o neobișnuită energie de fixație. Pe de o parte, ea enunță supratema întregii creații - raportul de forțe dintre literatură și viață (indiferent în ce parte înclină temporar balanța). Pe de alta, deconspiră și ilustrează fibra cinematografică a înzestrării
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
istoria literaturilor europene, cu precădere în secolul al XVIII-ea - oferiseră pretexte generoase fraternizării dintre proza de observație și metaliteratură. Groșan este printre puținii creatori de școală nouă care n-au devenit prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, atât experiența intertextualității, cât și stilul perifrastic faulknerian ori minuția cehoviană în descrierea platitudinii existențiale. Convergența aceasta nu e câtuși de puțin stridentă, fiindcă nu eclectismul definește prozele acestui autor, ci predispoziția, savant întreținută, de a amesteca în pasta perfidă
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
proză, articole, eseuri etc. la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Ateneu”, „Viața militară”, „Apărarea patriei”, „Teatru”, „Zori noi”, „Clopotul”, „Flacăra”, „Flacăra Iașului”, „Urzica”, „Țara” ș. a. Primul roman al lui H., Cer cuvântul, era recomandat de Marin Preda ca o „carte matură, plină de fapte și încărcată de surprize care fac lectura pasionantă” , ca un roman „smuls din miezul vieții noastre contemporane, optimist fără să fie idilic și fără să evite umbrele care apar adesea în existența noastră”. Subiectul este caracteristic epocii
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
ar fi pierdut răbdarea în pregătirea deznodământului, ceea ce este mai evident în două nuvele ample din Cărarea cenușie. În Dragostea doamnei Precup ingenuitatea reprezentărilor erosului, pe care le are naratorul-autor, mai întâi copil, apoi adolescent, cucerește, în pofida prezenței (auto)ironiei maturului. Paginile acestea se leagă însă nefiresc cu o povestire melodramatic-senzațională, axată pe sinuciderea unei verișoare obligate să se mărite cu amantul mamei sale. În Cine a fost Stroilă focalizarea narativă ezită între doamnele și domnișoarele din protipendada târgului de provincie
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
piese, toate în spirit popular, turnate în tipar de baladă, doină, bocet sau pastel. Capitol foarte bogat, nefiind doar teren de evaziune în anii proletcultismului, poezia pentru copii a lui L. e de bună calitate, duioșia, umorul bonom al omului matur unindu-se aici cu vocația pedagogului. SCRIERI: Rod, Cernăuți, 1933; Stampe în lumină, București, 1933; Cer valah, Cernăuți, 1934; Cuvintele s-au scuturat peste file, Cernăuți, 1937; Curcubeu peste țară, București, 1937; Cartea stihurilor, Cernăuți, 1942; Carte de cruciat, Cernăuți
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
ulterioare au adăugat subiecte de mare relevanță și actualitate: presiunea grupurilor de similaritate (peer groups) asupra părinților și familiei, particularitățile relației părinți-copii în cazul migranților, bunica drept substitut al mamei (Ambert, 2001). O mențiune aparte merită problema relațiilor dintre copiii maturi și părinții în vârstă. Creșterea duratei medii de viață a făcut ca adultul de vârstă mijlocie să aibă încă părinți care trăiesc. În 1980, în SUA, cuplurile în jur de 40 de ani aveau un număr aproape identic de părinți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puternic, logic/ilogic, independent/dependent etc.) și să treacă prin această listă trei substantive: bărbat, adult, femeie. Pentru ca proba să fie mai specifică, s-a precizat că atât la bărbat și la femeie, cât și la adult este vorba de „matur, sănătos și competent social”. Fiecare expert trebuia în final să realizeze trei evaluări cu ajutorul adjectivelor date, să caracterizeze: 1. bărbatul matur, sănătos și competent social; 2. adultul matur...; 3. femeia matură... În final, nu a rezultat nici o diferență între caracterizările
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai specifică, s-a precizat că atât la bărbat și la femeie, cât și la adult este vorba de „matur, sănătos și competent social”. Fiecare expert trebuia în final să realizeze trei evaluări cu ajutorul adjectivelor date, să caracterizeze: 1. bărbatul matur, sănătos și competent social; 2. adultul matur...; 3. femeia matură... În final, nu a rezultat nici o diferență între caracterizările făcute de experții de sex feminin sau masculin și nici între felul în care au fost caracterizați bărbații și adulții. O
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la bărbat și la femeie, cât și la adult este vorba de „matur, sănătos și competent social”. Fiecare expert trebuia în final să realizeze trei evaluări cu ajutorul adjectivelor date, să caracterizeze: 1. bărbatul matur, sănătos și competent social; 2. adultul matur...; 3. femeia matură... În final, nu a rezultat nici o diferență între caracterizările făcute de experții de sex feminin sau masculin și nici între felul în care au fost caracterizați bărbații și adulții. O diferență semnificativă s-a evidențiat însă între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la femeie, cât și la adult este vorba de „matur, sănătos și competent social”. Fiecare expert trebuia în final să realizeze trei evaluări cu ajutorul adjectivelor date, să caracterizeze: 1. bărbatul matur, sănătos și competent social; 2. adultul matur...; 3. femeia matură... În final, nu a rezultat nici o diferență între caracterizările făcute de experții de sex feminin sau masculin și nici între felul în care au fost caracterizați bărbații și adulții. O diferență semnificativă s-a evidențiat însă între evaluările făcute bărbaților
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru limba română s-ar putea desprinde anumite nuanțe între „concubinaj” și „coabitare”, dar ele pot fi folosite ca echivalente. Nuanța relevantă este aceea că în tradiția românească, și probabil că nu numai, concubinajul desemna conviețuirea „nelegitimă” a două persoane mature, în tot cazul nu foarte tinere. Pentru acestea din urmă, opinia publică, gura satului - cu excepția locurilor unde se practica „căsătoria de probă”, dar care dura mai puțin decât concubinajul - societatea, în totalitatea ei, nici nu permiteau „statul împreună”. Astfel încât acum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întâmplă acest lucru în trecerea de la preadolescență la adolescență). Și atunci, așa cum ne sugerează experiența istorică a omenirii, ca și unele studii sistematice, poate că atitudinea cea mai înțeleaptă, pe care, de altfel, mai mult sau mai puțin deliberat mulți maturi și părinți o profesează, ar fi: strategia moratoriului față de aspectele mai puțin importante, superficiale (îmbrăcăminte, jargon, dans, teribilism metafizic etc.) și fermitate, grijă și îndrumare permanentă față de cele esențiale ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sus privesc comportamente specifice psihoterapeutului, o problemă etică mai generală fiind cea a bolilor mintale construite de terapeuți pe motive de câștig. Odată cu creșterea spectaculoasă a asigurărilor medicale, acest fenomen a luat în SUA proporții epidemice (Griffin, 1993). Se tratează maturul din perspectiva de „copil înnăscut”, codependența dintre soți și chiar - cum analizează cu umor Pittman (1992) - ceea ce în spațiul cultural american se numește mai nou „corectitudine politică”. (În esență, acest curent se referă la necesitatea de a întâmpina și recupera
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din familie; - tratamentul constă, în consecință, ca prin interpretare, intuiție și înțelegere profundă, terapeutul să scoată la lumină legătura dintre introiecție (trecut) și disfuncționalitatea prezentă și să găsească modalități de a suprima transferul și proiecția (inclusiv pacient-terapeut), dezvoltarea unor mecanisme mature și pozitive de apărare a eului, cum ar fi altruismul, și sublimarea în locul celor imature și negative (fantezia psihopatologică, agresivitatea etc.). 9.3.2.2. Terapia familială multigeneraționalătc "9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională" Pe lângă preocuparea față de relațiile psihodinamice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre care cel mai important este gradul scăzut de diferențiere - se propagă și se cumulează, producând psihopatologii. Aceasta se poate întâmpla în raportul părinți-copii sau pe parcursul a trei-patru generații; - cu totul semnificativă este autodiferențierea față de familia de origine: o persoană matură și pozitivă este caracterizată de echilibru între apropiere și distanță, între emoțional și rațional față de familia de origine; cea imatură (nediferențiată), de dominarea factorului emoțional; - lipsa de diferențiere, o prea mare fuziune în familia de origine și un anume înțeles
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
traduceri (1975). Încă din adolescență, R. se arată ca un poet aproape format, mânuind cu dezinvoltură atât versul rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă impecabilă, procedee interesante, precum rimarea ultimului vers al fiecărei strofe cu primul din strofa următoare, și imagini de o noutate reală, deloc ostentativă. Poetul de șaptesprezece ani nu compune fără modele, dar acestea sunt dintre cele
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
uneori de un umor subtil, dar de alt tip, mai țărănesc și cu o tentă ardelenească. Evocând, de pildă, drumuri ale tatălui și bunicului, poetul o face fără adoptarea opticii și a rostirii copilului de odinioară. Viziunea e alta, a maturului cu percepții rafinate. Ducându-se în câmpia Transilvaniei, tatăl „lăsa în urmă cortegiile de munți,/ Lăsa în urmă grija ogoarelor,/ Prindea la căruță cai negri”. Străbătând noaptea sate ce „se înșiruiau unele după altele/ În lătrat de câini și miresme
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
nerecunoscând nici o calitate romanului Concert din muzică de Bach. Revenind la cei de la „Viața românească”, comentează pe larg și entuziast La Medeleni de Ionel Teodoreanu, considerând, spre deosebire de G. Călinescu, psihologia adolescentului tot atât de interesantă pentru scriitor ca și aceea a omului matur. În același timp, nu poate să nu observe că romanul e prea literar și, de aceea, în bună măsură artificial, că e prea încărcat și are un stil prea ornamentat, potrivindu-i-se caracterizarea de stil rococo. Un studiu fundamental
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor pe scoc / mereul murmur de noroc / în satul meu ca un ulcior / ochi de istorie și dor!” (Laus pagi). Placheta Pur conține textele unui poet pe deplin matur, preocupat de arta cuvântului și legat de imaginarul unor înaintași precum V. Voiculescu sau Ion Pillat. R. apreciază travaliul poetic (Nici o umbră de gest) și cultivarea ambiguității literare și a iubirii de absolut, ca echivalent al purității (Pur). Simbolului central
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
viziuni sociale atotcuprinzătoare - ideea iluministă care vede istoria ca un avans constant și ireversibil al progresului material. Există totuși În America un al treilea grup, mai puțin numeros, format În principal din generația activistă a anilor ’60 și copii lor maturi, care sunt mult mai obișnuiți cu gândirea postmodernisă. Ei tind În mai mică măsură să vadă lumea În termenii unor valori absolute și ai unor adevăruri riguroase și mai mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un număr de americani din clasa de mijloc, care au crescut răsfățați de părinți, care le-au făcut toate poftele și le-au oferit toate plăcerile ce se pot cumpăra cu bani, adesea Înainte ca ei să fie suficient de maturi pentru a le putea Înțelege. Răsfățați, acești copii ai părinților din generația baby-boom, sunt candidați puțin probabili În a face efortul necesar pentru a menține adevăratul vis american În viață. Credința, disciplina, munca intensă, autosuficiența și sacrificiul personal nu sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la el au continuat, până foarte curând, să fie dinamica definitorie a politicii europene și a politicii În majoritatea restului lumii. Instituționalizarea proprietății private trebuie desigur să fie considerată una dintre contribuțiile cele mai importante ale Europei. Fără un regim matur și bine reglementat al proprietății private, capitalismul de piață nu ar putea să existe, iar statul-națiune nu ar fi supraviețuit. Acest ultim aspect trebuie subliniat. Chiar noțiunile de piață modernă și stat-națiune sunt legate inseparabil de regimul proprietății private. Rolul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]