KorAP: Find »[drukola/base=mediatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...132 >

3,292 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436

studii europene recente (Boomgaarden et al., 2011) indică faptul că acest fenomen se aplică și țărilor europene. Având ca punct de plecare astfel de contribuții, cercetarea de față își propune să demonstreze faptul că încadrarea negativă a politicii în discursul mediatic și valorizarea conflictelor dintre actorii politici îi țin departe pe tineri de politică, scăzându-le încrederea în clasa politică și amplificându-le cinismul. Considerăm că astfel de date ar putea fi extrapolate la nivelul întregii audiențe media din România. 2

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
unei asemenea abordări este aceea că, atunci când politica este prezentată ca o competiție, ca un conflict permanent, miza dezbaterii este minimizată, poziția ei devenind una periferică un pretext pentru a valorifica și amplifica la cote maxime aspectele conflictuale în cadrul discursului mediatic. Un astfel de proces subminează esența adevăratului jurnalism căutarea și prezentarea informației de interes public. Luând în calcul aceste critici ce i se aduc, cadrajul conflictului limitează capacitatea publicului de a se implica în luarea deciziilor politice și scade încrederea

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
prin urmare și reprezentările pe care telespectatorii și le fac despre cei care îi guvernează devin mai confuze. Mediatizarea excesivă, relațiile de apropiere dintre jurnaliști și puterea politică toate acestea reprezintă o îndepărtare a oamenilor obișnuiți în raport cu sfera politico-mediatică. Evenimentele mediatice constituie secvențe dramaturgice ale politicii-spectacol din România. Din acest motiv, știrile sunt relevante nu prin faptul că aduc ceva nou din surse credibile, ci prin modul în care contribuie la construirea și confirmarea unei viziuni asupra lumii, la consolidarea unor

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
pleacă de la constatarea că, în societatea contemporană, participarea socială și-a pierdut valoarea practică și morală, dat fiind că reprezentarea socială este prea instituționalizată (politică, birocrație, tehnocrație), în timp ce participarea socială este din ce în ce mai restrânsă. Discursul pragmatic susține, dimpotrivă, că noile practici mediatice lărgesc spațiul public, și, implicit, participarea socială la dezbaterea agendei publice. Din acest punct de vedere, putem vorbi de funcția democratică a spațiului public mediatic. Noțiunea de "spațiu public" a fost propusă de mai mulți autori în secolul al XX

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
birocrație, tehnocrație), în timp ce participarea socială este din ce în ce mai restrânsă. Discursul pragmatic susține, dimpotrivă, că noile practici mediatice lărgesc spațiul public, și, implicit, participarea socială la dezbaterea agendei publice. Din acest punct de vedere, putem vorbi de funcția democratică a spațiului public mediatic. Noțiunea de "spațiu public" a fost propusă de mai mulți autori în secolul al XX-lea, precum Walter Lippmann (1922/2009), Hannah Arendt (1972) și John Dewey (1927/ 1954), însă conceptul este în mod curent asociat cu filosoful german Jürgen

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
loc medierea între stat și societatea civilă, unde se exprimă și se intersectează opiniile, unde se produce interacțiunea dintre individ și opinia publică, dintre mass-media și opinia publică. Aceasta constituie o reprezentare simbolică pentru fiecare individ reprezentare în bună măsură mediatică, care este deci generată de mass-media și care exercită o influență decisivă asupra percepției și reprezentării actualității de către individ. Habermas consideră că, în general, puterea utilizează informații și cunoștințe mass-media fiind principalii producători și vehiculatori ai acestora pentru a impune

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
comunicatorilor (jurnaliștii) nu mai constituie elemente autentice ale menținerii și funcționării democratice a spațiului public, ci expresii alterate și alienate ale acestuia. Acțiunea acestor grupuri are ca efect distorsionarea spațiului public și alienarea marelui public. Noul spațiu public, specific societății mediatice, este un spațiu interactiv și o realitate simbolică, în care se derulează discursurile contradictorii a trei actori, care au legitimitatea de a se exprima public asupra politicii, și anume: 1. oamenii politici; 2. ziariștii (mass-media); 3. opinia publică (prin intermediul sondajelor

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
spațiului public Prin locul pe care îl ocupă în spațiul public dintr-o societate pe cale de a deveni o adevărată civilizație media, mass-media tinde să fie nu numai o contrapondere ci chiar o alternativă în raport cu puterea birocratică și tehnocratică. Evoluțiile mediatice par deci să anunțe (împotriva teoriilor critice) o societate în care promisiunile proiectului revoluționar al Epocii Luminilor ar putea să-și găsească forme palpabile, chiar dacă neprevăzute, de realizare și manifestare. Granițele lexicale și semantice, mereu în schimbare și oarecum difuze

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
de comentariu se poate cu ușurință înțelege că rolul jurnalismului în stabilirea unei legături cu publicul este mai puțin negativ decât presupun studiile critice. Sintetizând, putem spune că mijloacele media devin o "cheie" de acces în spațiul public, iar comunicarea mediatică o dimensiune esențială oricărei politici. Reușita acestei comunicări este primordială pentru succesul politic, care rămâne, totuși, în mare măsură imprevizibil: oamenii politici cei mai vizibili în media pot avea cotele cele mai mari de "notorietate" și de "popularitate". Aceste avantaje

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
spațiu conflictual, bazat pe publicuri variate, vizând un compromis negociat între alegători și aleși. Cu toate acestea, J. B. Thompson (2000) întrevede într-un studiu devenit celebru câteva soluții pentru reînnoirea vieții publice ("reinventarea spațiului public"), spre exemplu, reglementarea instituțiilor mediatice conform principiului pluralismului; evitarea formării de monopoluri mediatice atotputernice; facilitarea dezvoltării unor centre de "putere simbolică" independente, în afara marilor rețele și trust-uri. El propune ca noțiune cheie pentru democratizarea noului spațiu public ideea "democrației deliberative", văzută nu ca o

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
compromis negociat între alegători și aleși. Cu toate acestea, J. B. Thompson (2000) întrevede într-un studiu devenit celebru câteva soluții pentru reînnoirea vieții publice ("reinventarea spațiului public"), spre exemplu, reglementarea instituțiilor mediatice conform principiului pluralismului; evitarea formării de monopoluri mediatice atotputernice; facilitarea dezvoltării unor centre de "putere simbolică" independente, în afara marilor rețele și trust-uri. El propune ca noțiune cheie pentru democratizarea noului spațiu public ideea "democrației deliberative", văzută nu ca o alternativă la instituțiile clasice ale "democrației reprezentative" (parlamente

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
SUA, în anii '40-'50, trebuie să luăm în considerare contextul unui sistem social anterior comunicării de masă, în cadrul căruia comunitățile sociale și rețelele create de partidele politice, biserică, uniuni și asociații civice (Putnam, 2000) își puneau amprenta asupra consumului mediatic. În anii respectivi, cercetătorii au concluzionat că mesajele media erau filtrate printr-un proces de difuziune socială, ilustrat sub forma modelului comunicării în două trepte, propus de Katz și Lazarsfeld (Katz și Lazarsfeld, 1955). Această diseminare în trepte a informației

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
comunicării și a subzistat decenii întregi în cadrul curentelor de gândire din câmpul comunicării. Anii '80 și anii '90 au marcat, la nivelul teoriilor și modelelor explicative din domeniul comunicării, ascensiunea ipotezei îndepărtării indivizilor de către societatea civilă, dar și apariția saturației mediatice, iar recent pare să se fi conturat un nou consens legat de o dispută celebră: anume aceea că știrile le spun cetățenilor atât la ce să se gândească, cât și cum să se gândească (Iyengar, 1991). Tot mai mulți autori

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
paradigma agenda setting pare să necesite o adaptare la contextul social și tehnologic actual. Întrebarea cea mai importantă se leagă, în opinia autorilor Lance Bennett și Shanto Iyengar (2009), de imperativul corelării acestei tradiții de cercetare cu condițiile sociale și mediatice actuale. Sintetizând, transformările tehnologice și sociale trebuie să fie incluse în mod explicit în noile modele de comunicare, pentru a evita perpetuarea unor polemici inutile legate de subiecte controversate din spațiul comunicării, cum ar fi disputa asupra efectelor minimale sau

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
selectiv de media. Aceasta reprezintă atât un studiu al efectelor și funcțiilor mass-media, cât și o analiză interpretativă, specifică modelelor de abordare a receptării, îndeosebi modelelor etnometodologice de studiere a semnificațiilor pe care receptorii le atribuie propriilor practici de consum mediatic (utilizări și gratificații variate, care se grupează, teoretic, în câteva tipuri de receptare a mesajelor). Denis McQuail și Sven Windahl oferă o sistematizare sugestivă a ideilor de bază ale acestui model. Cercetarea trebuie să identifice "originile sociale și psihologice ale

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
Sven Windahl oferă o sistematizare sugestivă a ideilor de bază ale acestui model. Cercetarea trebuie să identifice "originile sociale și psihologice ale nevoilor care creează așteptări față de mass-media și alte surse, care conduc la modele diferite ale expunerii la mesajul mediatic (sau implicarea în alte activități), având ca rezultat satisfacerea acestor nevoi și la alte consecințe, cele mai multe dintre ele fiind, probabil, neanticipate" (McQuail și Windahl, 1981/2001: 115). Autorii pornesc de la ideea că studiul utilizărilor mass-media suferă în prezent din cauza absenței

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
la media, precum și a unor obiceiuri diferite de consum media este rezumată în următoarele premise și concluzii ale teoriei "utilizări și recompense": * publicul este considerat o instanță activă în procesul de comunicare, putându-se identifica unele pattern-uri ale consumului mediatic, în funcție de așteptările pe care acesta le are față de oferta mediatică; * pentru public, relația dintre selecția informației și satisfacțiile oferite de consumul mediatic este foarte importantă (întrebarea este, încă o dată, nu ceea ce media fac din oameni, ci ce fac oamenii din

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
este rezumată în următoarele premise și concluzii ale teoriei "utilizări și recompense": * publicul este considerat o instanță activă în procesul de comunicare, putându-se identifica unele pattern-uri ale consumului mediatic, în funcție de așteptările pe care acesta le are față de oferta mediatică; * pentru public, relația dintre selecția informației și satisfacțiile oferite de consumul mediatic este foarte importantă (întrebarea este, încă o dată, nu ceea ce media fac din oameni, ci ce fac oamenii din media). 4.1.3. Teoria agenda setting Revirimentul studiilor dedicate

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
publicul este considerat o instanță activă în procesul de comunicare, putându-se identifica unele pattern-uri ale consumului mediatic, în funcție de așteptările pe care acesta le are față de oferta mediatică; * pentru public, relația dintre selecția informației și satisfacțiile oferite de consumul mediatic este foarte importantă (întrebarea este, încă o dată, nu ceea ce media fac din oameni, ci ce fac oamenii din media). 4.1.3. Teoria agenda setting Revirimentul studiilor dedicate efectelor media marchează în anii '70 o ruptură în raport cu paradigma lazarsfeldiană, centrată

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
variate. Însă confuziile legate de puterea televiziunii de a impune agenda publică se leagă nu atât de diversitatea abordărilor, cât de limitările de ordin metodologic. Cea mai adecvată direcție de cercetare este căutarea efectelor de-a lungul timpului, pe măsură ce acoperirea mediatică și preocupările publicului evoluează. Astfel, studiile longitudinale dedicate teoriei agenda setting, deși puțin numeroase, relevă faptul că schimbările la nivelul atenției acordate de media anumitor subiecte produc, într-adevăr, schimbări la nivelul preocupării publicului față de subiectele respective. Shanto Iyengar și

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
Toleranță mutuală Contra-putere Separare Neîncredere reciprocă Tabelul 7: Funcțiile jurnalismului 2 Primul caz (forum-agora) se aplică atunci când mass-media permite o dezbatere publică, adică o deliberare lărgită la nivelul tuturor cetățenilor. Legat de televiziune, autorul francez vorbește de așa-numita agora mediatică, evocând cazurile în care cetățenii sunt invitați să-și susțină opiniile (micro-trotuar, sondaj, chat etc.) sau să fie prezenți în platou în cadrul diverselor emisiuni. În a doua situație (organ de partid), media abdică de la regula pluralismului politic. Linia editorială a

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
specialitate, cel mai des întâlnite funcții media sunt: integrarea socială, controlul social, stabilirea agendei și funcția de forum public. Sensurile conceptului de "funcție media" pot fi aprofundate printr-o referință la interacțiunea dintre mass-media și societate. În acest cadru, funcția mediatică poate fi înțeleasă ca activitate desfășurată de mass-media, în sensul de influență care se exercită asupra întregii societăți sau asupra unei părți a acesteia. Esențiale în definirea și sistematizarea funcțiilor media sunt efectele reale sau potențiale asupra publicului. Sintetizând multiplele

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
mass-media, în sensul de influență care se exercită asupra întregii societăți sau asupra unei părți a acesteia. Esențiale în definirea și sistematizarea funcțiilor media sunt efectele reale sau potențiale asupra publicului. Sintetizând multiplele variante de definire și clasificare ale funcțiilor mediatice, s-a ajuns la un ansamblu de patru funcții mediatice (van Cuilenburg, Scholten și Noomen, 1991/2004, p. 258): * funcția informativă. În general, această funcție mediatică privește alimentarea publicului cu știri sau informații de acest tip despre evenimentele sociale și

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
societăți sau asupra unei părți a acesteia. Esențiale în definirea și sistematizarea funcțiilor media sunt efectele reale sau potențiale asupra publicului. Sintetizând multiplele variante de definire și clasificare ale funcțiilor mediatice, s-a ajuns la un ansamblu de patru funcții mediatice (van Cuilenburg, Scholten și Noomen, 1991/2004, p. 258): * funcția informativă. În general, această funcție mediatică privește alimentarea publicului cu știri sau informații de acest tip despre evenimentele sociale și afacerile publice. Deși este definită în diferite feluri, informația are

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
reale sau potențiale asupra publicului. Sintetizând multiplele variante de definire și clasificare ale funcțiilor mediatice, s-a ajuns la un ansamblu de patru funcții mediatice (van Cuilenburg, Scholten și Noomen, 1991/2004, p. 258): * funcția informativă. În general, această funcție mediatică privește alimentarea publicului cu știri sau informații de acest tip despre evenimentele sociale și afacerile publice. Deși este definită în diferite feluri, informația are în toate aceste perspective un caracter faptic, mai mult sau mai puțin obiectiv; * funcția interpretativă. Importante

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]