3,725 matches
-
Omul își dibuiește soarta, mândru și trist de a nu o găsi. Numai dezastrul dezvăluie micimea individuației: căci în el încerci nemîngîierea de a vedea că te mărginești cu toate și în primul rând cu tine. Gânditorii care n-au meditat asupra omului nu știu ce înseamnă a suferi pentru cunoaștere și a-ți semna sentința prin fiecare gând sau a-ți astâmpăra avânturile într-o tristețe orgolioasă. Antropologia e un amestec de zoologie și psihiatrie. Poți construi utopii - privind doar florile. Paradisul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
oratorice ale acestuia. Dacă până astăzi propaganda electorală a creștinismului s-a menținut în toi... Cine se apucă de lectura Evangheliilor cu interes politic are ce învăța pentru viața practică. Nimeni să nu aspire a deveni șef înainte de a fi meditat politicește Evanghelia Sfântului Ioan. Schimbați câțiva termeni, înlocuiți-i cu expresii din lumea noastră și ați găsit cheia ascensiunii. Nu s-a făcut așa de ușor o dictatură două mii de ani... Să fie oare utopie, dacă am crede că România
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dureri, nici bucurii decât acele ale copilului ei. Sufletul ei întreg era o reflectare umbroasă, și tristă a sufletului său de copil. Ce gândea copilul cu mintea lui naivă, o vorbă, un vis, o preocupa zile întregi? zile întregi putea medita asupra unui cuvânt ieșit din nebunatica sa gură. Dară, consumată de lipse, ea se stinse într-o zi. În delirul ei, ea trase mâna copilului ș-o ascunse în sân, lângă inimă, s-o încălzească - un simbol al vieței ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un secol, vin n-am mai băut de-o lună. Un regat pentr-o țigară, s-umplu norii de zăpadă Cu himere!... Dar de unde? Scârție de vânt fereastra, In pod miaună motanii - la curcani vînătă-i creasta Și cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă. Uh! ce frig... îmi văd suflarea - și căciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn - iar de coate nici că-mi pasă Ca țiganul, care bagă degetul prin rara casă De năvod - cu-a mele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
exclama și Albert Einstein: "Cîte nenorociri nu se fac în numele umanității! Ea e izvorul războaielor ce umplu pămîntul de durere, de amărăciune și de lacrimi"8. Și filosoful italian Gramsci, cel care avea o bogată experiență în privința oamenilor și a meditat îndelung asupra maselor, a lăsat o interpretare precisă a aceluiași proverb. După el, proverbul înseamnă: "O mulțime de persoane dominate de interesele lor imediate sau pradă unei pasiuni suscitate de impresiile de moment, transmise din gură-n gură fără nici un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este necesar pentru ca clasa muncitoare să devină revoluționară. Prin intermediul lui Sorel, ale cărui concepții au un mare impact asupra politicii epocii, psihologia mulțimilor pătrunde cam peste tot. Aflăm un ecou chiar și la comunistul Gramsci, care a citit și a meditat în mod critic asupra scrierilor lui Sorel și Michels cei doi care, cu geniul lor specific, au asimilat cel mai bine concepțiile lui Le Bon. Acestea din urmă apar în centrul dezbaterii ce domină partidul social-democrat german. Înainte de Revoluția sovietică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aduse pe ordinea de zi de psihologia mulțimilor sînt capitale și de ordin practic, iar, prin comparație, cele care roiesc în jurul a numeroase științe sînt secundare și speculative. Pînă și amploarea problemelor care i-au dat naștere ne incită să medităm asupra ipotezelor sale după ce le-am reformulat în mod coerent și le-am generalizat. Aceasta a fost strădania mea, conștient că ele ne privesc astăzi la fel de mult ca și ieri. Printre aceste ipoteze extravagante peste măsură se strecoară din cînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
autoperfecționare. Are o poftă nepotolită de a citi, caută tot timpul oportunități de a Învăța mai mult, pune numeroase Întrebări și este În permanență curios față de ceea ce se Întâmplă În jurul lui. Își analizează eșecurile pentru a Învăța din ele și meditează asupra succeselor sale cu același scop În minte. Are un plan personal de Învățare pentru care Își asumă Întreaga responsabilitate. Drept urmare, el reușește să mențină o rată anuală de dezvoltare a carierei de 9%. Acum, să mergem În timp peste
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
multe ori nu puteți decât să ghiciți soluția corectă. La fel de bine ați putea să abordați lucrurile Într-o manieră profesionistă. Transformarea eșecului În victorie 1. Mai Întâi, cugetați profund. Înainte să căutați alte puncte de vedere, acordați-vă timp să meditați singur asupra problemei. Meditația este arta de a gândi limpede o problemă, cântărind toate posibilitățile și lăsând judecățile pentru mai târziu. Nu vă grăbiți să trageți concluzii; dezvoltați-vă mai Întâi o perspectivă originală și clară. 2. Porniți de la o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
și Înspăimântați de regula mea”, a recunoscut el. Apoi a continuat mărturisindu-mi că, la Început, rezultatele nu erau deloc Încurajatoare. „Am sesizat imediat că numărul Întrebărilor care-mi erau adresate a scăzut dramatic”, mi-a spus. „Sperasem că vor medita la problemele lor și Îmi vor aduce soluții.” Totuși, ceea ce a descoperit el mai târziu a fost faptul că multe situații care necesitau soluții au fost amânate, În vreme ce angajații Își făceau curaj să vină la el. Am aflat mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
istoriei de către Hristos și mireasa Sa, Biserica, este cel mai important dintre evenimente, interpretându-le pe toate celelalte”.3 Istoria nu este decât pretextul unei infinite hermeneutici teologice. Milbank introduce aici opera lui Augustin, unul dintre primii gânditori care au meditat asupra sensului istoriei la sfârșitul unei epoci, mai precis la apusul Antichității clasice 1. Lucrarea Civitas Dei este un rechizitoriu drastic la adresa culturii politice romane, văzută ca un aliaj stricat de nihilism triumfal și vanitate cinică, fondat pe mitul violenței
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
târziu, ea vorbește despre relațiile strânse dintre colegii de clasă (așa că, exact ca într-o familie, elevii puneau peprimul plan loialitatea față de grup și apartenența la el, în defavoarea afirmării individuale); despre vizitele făcute acasă la profesorii de la liceu, care o meditau pe gratis; despre viața ca într-o familie împreună cu prietenele din colonie (aici, din nou, folosește aceleași cuvinte ca și în descrierea copilăriei: „Aveam sentimentul de a fi împreună”); despre rudele îndepărtate descoperite pe neașteptate în kibuțul din armată, care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și se face prin reluarea episoadelor. Să luăm exemplul lui Sherlock Holmes: pe o pagină citiți (și, ca atare, înregistrați) că este prieten cu dr. Watson, în alt paragraf, că este detectiv particular, apoi, mai departe, că îi place să mediteze fumând în fotoliul său etc. Pe scurt, de-a lungul paginilor, diferite episoade vor adăuga un segment de informație pentru a îmbogăți personajul; după ce am citit o poveste sau mai multe, un ghem de elemente va îmbogăți treptat „sensul” personajului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
poeți care încearcă să depășască dominația liricului din modernism, reușesc pe de-a-ntregul în această temerară tentativă. Altfel spus, nu sunt chiar atât de numeroși autorii ce abandonează definitiv formele poetice în care „vorbitorul izolat, (...) situat într-un peisaj anume, meditează, cugetă la un aspect al relației lui cu lumea exterioară, ajungând în final la un fel de revelație divină, un moment de intuiție cu care poezia se încheie”265. În cazul celor mai mulți dintre scriitorii amintiți persistă încă o anumită tendință
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în tendința de reciclare a kitsch-ului). Mai apoi, este introdus în scenă „decorul” specific universului adolescenților din anii ’80 (cu codurile sale culturale și vestimentare). Superba elevă de la „Economic 2” citește pe sub bancă volumul lui Edmondo de Amicis, Cuore, meditează la strategiile cele mai potrivite prin care să-l păcălească pe profesorul de fizică, poreclit Fosilă, și visează bovaric la un prieten pe al cărui tricou să scrie „Police”. O dată cu referințele la trupa „Police” își fac apariția și cele de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
chestionare. Ei vor încerca probabil să varieze activitatea, intervenind în chestionar prin schimbarea ordinii sau formulării întrebării ori chiar încercând să găsească alte mijloace de a parveni la informația căutată. Mai mult, câteodată se întâmplă că aceste persoane încep să mediteze la obiectivele cercetării, se implică în derularea ei, manifestă interes pentru rezultatele obținute, ceea ce le deturnează atenția de la activitatea rutinieră de operator. Cinstea, corectitudinea și conștiinciozitatea reprezintă un buchet de trăsături de caracter fără de care practic nu se poate imagina
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
zugrăvi Chipul tău care dă rază soarelui, și-l luminează. Oi putea oare vreodată...” Iubirea, va să zică, este un soare pe care nu-l poți privi În față. Stihuitorului nu-i rămîne decît posibilitatea de a slăvi oftînd și de a medita la slabele-i mijloace de expresie (dar cum poci să Îndrăznesc?). Din nou refuzul ca o maximă calificare. Retragerea din fața obiectului ca expresie a intensității sentimentului. Amuțirea ca formă a supremei expresivități. Orbirea subiectului ca un calificativ al strălucirii obiectului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de ordine și că ele nu trebuie să zdruncine temeliile firii. De aceea toate fantasmele iubirii se mișcă Într-un climat de izolare și uscăciune, nici un contact cu elementele Însuflețitoare, fecunde din afară. Sub puterea modelelor lăsate de Înaintași, Nicolae meditează și el la alcătuirea și foloasele iubirii, zicînd, Într-un loc, că iubirea este „suflețire de duhuri istețe” (o definiție, În fond, frumoasă; trimite gândul spre dimensiunea spirituală a iubirii: Îndrăgostiții sînt cuprinși nu numai de suflețire, dar și duhurile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cal lînced, rămîn În gît...” Bolintineanu este, În fond, un „simțualist”, simțualismul fiind, dacă-i traducem bine formula, o manifestare liberă a emoțiilor. Heliade, Alexandrescu, Alecsandri vor să zăgăzuiască, prin retorică, dialectul nostru proliferant. Bolintineanu lasă simțurile să vorbească, nu meditează prea mult (ca să nu zicem deloc) la greutățile limbajului, prinde după ureche sun-urile divine și ochiul lui Întîrzie cu voluptate pe lucruri. Este primul poet cu o mentalitate integral romantică. Miturile clasice intră rar În poezia lui și, cînd
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se repetă cel mai des În versurile lui Bolintineanu. În cîntul al III-lea din Conrad dăm peste un pasaj ce are drept temă Însăși tema privirii. Este unul din rarele momente, dacă nu unicul, În care poetul acesta retoric meditează o clipă la retorica lui. O va face și aici indirect, confundînd natura cu arta. Subtilitatea lui Bolintineanu nu merge atît de departe Încît să considere natura o imitație a artei. Conceptul lui este mai modest și se bazează pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inimă Împietrită”, Împietrită, spune Mumuleanu mai departe, din „pricini de amor”, căci omul este prin firea lui „rob pohtelor planisit”. Este de la sine Înțeles că poezia este provocată de aceste pohte și că ea Însăși este o pohtă superioară pentru că meditează și exprimă pe cele dinainte. Nu trebuie să căutăm mai multe subtilități decît există În aceste propoziții sincere și elementare, dar un fapt este sigur: poetul de la 1820 (și mentalitatea rămîne aceeași, pînă la 1870) vede În eros cauza ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pentru poezie nu-mi pierz eu onoarea.” * 3. Erosul capătă o oarecare substanță cînd poetul se hotărăște să exprime jaloba lui: micul infern sentimental. Amoriul este urmărit aici În faptele lui, discursul erotic trece la persoana Întîi. Gustul de a medita nu-l părăsește pe Conachi, cîntăreț al pasiunii și, Într-o oarecare măsură, filozof liric al pasiunii. Conceptul de amor este urmărit pe plan moral și În relație cu alte sentimente. Faimoasă este legătura dintre amor și prieteșug, reluată și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu-i permise să-i sărute mâna și nici să îngenunchieze; iar Tommaso se zăpăci, bolborosi un fel de mulțumire, începu să-și scarpine ceafa. În mânăstirea San Giorgio avusese timpul și șansa să studieze și să se odihnească, să mediteze și să se entuziasmeze, să scrie poezii și însemnări de filosofie, să se ocupe de el însuși și de natură, să nu fie deranjat în lungile sale ceasuri de reculegere. Ar fi fost posibil să nu i se mai îngăduie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nimic, căci fața prelungă și fruntea boltită apărură, în lumina împiedicată a bodegii, în culori și mai palide, spălăcindu-i albastrul ochilor. — Se petrece ceva în lumea asta, șopti Petrache. Se schimbă ceva, simt în timpane. Dacă simți în timpane, medită Fandarac, nu știi dacă se întâmplă în afara ta ori pe dinăuntru. Că, de pildă, poate să fie că se golește aerul din jur, dar poate să fie și de la sângele care bate prea tare... Apoi, ridicând privirea spre cârciumar, care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Pe vremea lui Zevedei, oamenii gândeau mai mult decât vorbeau și mai ales decât scriau. Acum e exact pe dos. Vorbesc și scriu pe negândite. Te mai miri că lucrurile merg cum merg ? ! — Întotdeauna lumea face anumite lucruri întrecând măsura, medită Vocea. Mereu altceva, dar mereu prea mult. — Așa zicea și taică-meu... Lumea nu știe să-și păstreze cumpătul... — De-aia existăm noi... adăugă Vocea, hohotind gros. Nu te-am mai auzit râzând... Credeam că nici nu știi. De unde atâta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]