2,484 matches
-
Ischia a fost, în general, caracterizată prin erupții nu foarte mari, la o distanță mare în timp. După erupțiile din timpurile române și grecești, ultimul a avut loc în 1301 în partea de est a insulei. Iachia are un climat mediteranean caracterizat prin veri calde, uscate,cu precipitații mai însemnate toamnă și iarna. Temperaturile din timpul iernii blânde. Temperatura medie anuală este de de aprox. 17 ° C. Pe luni temperatura medie cea mai mare este în august de circa 25 ° C
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
științei. Primele comunități creștine s-au răspândit în bazinul mediteran, în sec. I, creștinismul primar a avut, la început, o fizionomie predominant urbană: centrele mai importante erau: Antiohia, Corint, Efes, Alexandria și Roma în Europa. Această răspândire în aria geografică mediteraneană a favorizat posibilitatea transmiterii mesajului creștin atât în limba greacă, cât și în cea latină. În primele trei secole ale erei creștine, în pofida apariției crizelor interne (pe teme doctrinare: gnosticismul, marcionismul, maniheismul, docetismul, nestorianismul, montanismul, pelagianismul ș.a.), crize care au
Creștinismul în Europa () [Corola-website/Science/329689_a_331018]
-
Occidentului; au oferit structura economiei medievale încadrând populațiile în ferme agricole stabile și au contribuit la opera progresivă a defrișării și, apoi, a cultivării terenurilor agricole. Mai importantă, însă, a fost schimbarea intervenită în secolul al VII-lea, în bazinul mediteranean, odată cu cucerirea arabă și cu islamizarea definitivă a nordului Africii. Astfel, cealaltă jumătate a Imperiului roman, deși va supraviețui încă o vreme, își va diminua și ea,substanțial,suprafața, populația și puterea economică, fapt care nu va face decât să
Creștinismul în Europa () [Corola-website/Science/329689_a_331018]
-
unic, care există în țară, ca și cum orașul este în interior, este fără ieșire la mare peste râul Guadalquivir. Portul Cadiz din apropiere este un punct strategic pentru transportul de mărfuri către arhipelagul din Oceanul Atlantic Insulele Canare. Portul din Barcelona, lider fiind mediteranean de trafic de croazieră, iar al doilea la nivel mondial. Unul dintre feriboturile care ruleaza la Algeciras-Ceuta. În cele din urmă, Spania are o rețea buna de telecomunicații , la rețea extinsă de fibră optică convențional trebuie se adaugă una dintre
TranSportul în Spania () [Corola-website/Science/329691_a_331020]
-
bună extremă dreaptă a competiției, la Campionatul European din 2008, din Macedonia, unde a câștigat medalia de argint, si la Campionatul European din 2010, care s-a ținut în Danemarca și Norvegia. De asemenea, Martín a luat parte la Jocurile Mediteraneene din 2009, desfășurate la Pescara. Ea a făcut parte din selecționată spaniolă care a luat parte la Jocurile Olimpice din 2012, însă, din cauza unei accidentări în meciul contra Suedia, a fost înlocuită cu malacitana Marta López.
Carmen Martín () [Corola-website/Science/328061_a_329390]
-
de sud. Roger era "foarte preocupat să obțină bani, dar doar cu greu cheltuitor." În 1140, în cadrul adunării sale de la Ariano, Roger a introdus un nou sistem monetar, pentru a-i fi mai ușor să întreprindă comerț cu restul spațiului mediteranean.” Până în anii '50, cea mai mare parte a acestui nou sistem nu mai era în uz, iar curând după aceea a dispărut cu totul. Cu toate acestea, controversa asupra sistemului monetar nu a împiedicat prosperitatea Regatului Siciliei. Roger al II
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
au degradat și s-au pierdut în negura vremii, dar au rămas lucrări de terasament, masive și impresionante structuri din piatră. <br><hr> <br><hr> Arhitectura clasică a început în Grecia antică și Roma Antică. Stilul clasic provine de la civilizațiile mediteraneene antice, cum ar fi Cnossos, din insula Creta. Aceștea erau buni cunoscători în domenii percum matematica și geometria, pe care le-au aplicat cu succes în arhitectura, asfel încât au realizat și dezvoltat un stil de proporții, elaborat si de
Stil arhitectural () [Corola-website/Science/327734_a_329063]
-
la maxima sa întindere cuprindea toată Grecia Centrală, cu excepția notabilă a Atticăi. Printre regiunile grecești ce au fost ocupate de liga Etoliană se numără: Locris, Malis, Dolopes, părți din Tesalia, Phocis și Acarnania. Spre sfârșitul existenței ligii au aderat și orașe-stat mediteraneene, precum Kidonia de pe insula Creta. Cu siguranță, celelalte state grecești au considerat un stat semi-barbar. Structura administrativă și politică era complexă, dar armatele sale nu se comparau cu ale puterilor grecești. În acord cu Scholten, liga a fost fundamental o
Liga Etoliană () [Corola-website/Science/327068_a_328397]
-
dintre puii cu sindromul lui Waardenburg se nasc morți sau au o speranță de viață scăzută. Majoritatea crescătorilor de dihori renunță la puii bolnavi încă de la fătare. Dihorul trăiește în Europa Continentală și în insulele din Marea Britanie, lipsind din insulele mediteraneene și atlantice. Arealul său de răspândire se întinde din sudul Europei până în Sudul Suediei, centrul Finlandei și peninsula Kola. Spre est se întinde până în nord-estul Rusiei și centrul Ucrainei. În România și Republica Moldova este destul de răspândit, trăind în apropierea așezărilor
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
miceniană, dar și cu epoca clasică de înflorire a civilizației grecești.Mai este denumită "Epoca homerică" deoarece singurele informații despre această perioadă proveneau din cele două epopei homerice,Iliada și Odiseea. Dispariția centrelor palațiale și întreruperea marilor rute de schimb mediteranean a fost comparat de istorici cu Evul Mediu european. Epoca se remarcă prin prăbușirea demografică, afectând cam 70% din totalul populației. Din punctul de vedere al periodizării arheologice, epoca homerică aparține primei vârste a fierului, cu perioadele submiceniană, protogeometrică și
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
si din 1050 î.en., elementele culturii miceniene dispar. Multe explicații istorice atribuie declinul micenienilor și colapsul epocii bronzului schimbărilor climatice și catastrofelor naturale combinate cu invaziiile dorienilor și "Popoarelor Mării" care utilizau unelte din fier. Revoltele din estul bazinului mediteranean și încercările de a răsturna regatele existente au fost făcute ca urmare a instabilității economice și politice de către populațiile care erau afectate de foamete și greutăți. În 1100 î.en., are loc invazia dorică. Dorienii, veniți din Europa Centrală, ar
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
și lângă Tyr , ce datau din secolele XI-X î.en. S-au găsit metale cipriote exportate în Creta. Epoca este autoarea și unor inovații tehnice decisive în difuziunea metalurgiei fierului. Obiectele de fier erau de multă vreme cunoscute în bazinul mediteranean, dar procedeul de reducere a minereului fusese, până spre sfârșitul mileniului I î.en., un secret al meșteșugarilor hitiți. Prăbușirea imperiului Hitit duce la răspândirea treptată a noii tehnologii, care apare în lumea greacă a secolului XI î.en., când
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
Dinții sunt mici sau lipsesc. Fosilele au fost găsite din Eocen. le au o mare importanță economică. Familia cuprinde aproximativ 148 de specii și 32 genuri. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiesc 2 specii: stavridul negru ("Trachurus trachurus") și stavridul mediteranean ("Trachurus mediterraneus"). Carangidele cuprind pești de formă și mărimi diferite. Cele mai multe specii au o lungime totală sub 100 cm, dar unele cresc peste 250 cm. Forma corpului este extrem de variabilă. Cele mai multe specii au corpul înalt, puțin alungit și comprimat lateral
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
otomană, insula a fost cunoscută sub numele turc: "Nakșa". Suveranitate otomană a durat până în 1821, cănd insulele s-au revoltat, Naxos a redevenit în cele din urmă un membru al statului grec în 1832. Climă este deseori caracterizată ca fiind mediteraneană, cu ierni relativ blânde și veri foarte calde.
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial înfloritoare, a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri. Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care are loc o erodare a orizonturilor inferioare și pierderea cvasitotală a
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
separă trei zone de climă distincte. Tunelul Mala Kapela se întinde între zona cu climă continentală din Croația centrală și zona de climă alpină din Lika, în vreme ce tunelul Sveti Rok face legătura între Lika cu clima sa alpină și clima mediteraneană din Dalmația. Atât Mala Kapela cât și Sveti Rok au funcționat la început pe un singur fir de când au fost deschise circulației în iunie 2005 și până la 30 mai 2009, când au fost date în folosință și pe celălalt fir
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
ori arborele de fistic palestinian, este un arbore ori arbust din genul de arbore de fistic comun în Zona mediteraneană a Levantului, (în special din Israel, Palestina și Siria). În engleză s-a numit "terebint" aceiași denumire dată și la "Pistacia terebinthus" care este un arbore nativ din vestul bazinului mediteranean. "" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
din genul de arbore de fistic comun în Zona mediteraneană a Levantului, (în special din Israel, Palestina și Siria). În engleză s-a numit "terebint" aceiași denumire dată și la "Pistacia terebinthus" care este un arbore nativ din vestul bazinului mediteranean. "" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care sunt alungite într-un punct depărtat, cumva păroase, răspândindu-se mai mult și rămurind segmente cu flori. Acest arbore este menționat în Biblie, de exemplu în cartea Geneza sau Facerea, este
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
Terebintul ori stejarul fistic, este un arbore ori arbust de foioase din genul de pistatxer care crește în garine și macchiele, comune pe întreg teritoriul bazinului mediteranean: de la Maroc și Portugalia până la Levant, Israel, Palestina, Siria, Turcia, și la fel în Insulele Canare. Pistacia vine din grecul "pistakê", derivat din persanul "pista" și terebintul din latinul "terebinthus", derivcat din grecul "τερέβινθος" care este designat arborelui. Sunt arbori dioici
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
face prin semințe și vegetativ prin butași. În ciuda prezenței de "galei" este un arbore foarte puternic și rezistent care persistă în zone degradate unde alte specii deja au fost eliminate. Pot hibridiza în mod natural cu mastic. În vestul bazinului mediteranean avem alte specii ca de exemplu "Pistacia palaestina" (stejarul palestinian), care mai sunt numite 'Terebint'. "Pistacia palaestina" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care sunt alungite într-un punct depărtat, cumva păroase, răspândindu-se mai mult și rămurind
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (ce adăpostește specii vegetale de origine mediteraneană) din Podișul Dobrogean, în perimetrul căreia se află un afloriment (abrupt descoperit) constituit din conglomerate calcaroase, cu un conținut important de faună fosiliferă marină, atribuită cretacicului.
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
plastice sau stilistice, aparent simple și foarte obișnuite, prin motivele „foarte” cotidiene, de viață obișnuită, de care se servește,( motivul grădinii sau motivul călătorului)Staff obține profunzime istorică și dimensiunea problemelor veșnic-umane, prezente în cele mai vechi scrieri din cultura mediteraneană. Căutarea unor astfel de imagini, având tradiții îndelungate în Cultură, a unor astfel de fantezii arhetipale, îi permit autorului ca, într-o mică operă lirică, să clădească un pod între Trecut și Prezent, îi permit să vadă problemele umane la
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]
-
liber, sunt ușor de distins de un tricocefal adult (3-5 cm lungime), de o tenie (vierme plat și foarte lung, segmentat în inele), de o ascaridă (15-40 cm lungime), de o larvă de muscă (mai mare) sau de larva muștei mediteraneene a fructelor ("Ceratitis capitata"). Oxiurii pot fi, de asemenea, observați în timpul unui examen rectoscopic sau colonoscopic. Dacă este necesar să se măsoare încărcătura parazitară al unui subiect infestat, numai formele adulte trebuie să fie numărate din cauza absenței pontei în tubul
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
ilustrează munca soldaților romani care deschid un drum prin pădurile din Dacia. La apogeul său, rețeaua rutieră romană principală a atins astfel circa de kilometri. Negustorii romani au văzut foarte repede importanța unor astfel de axe rutiere. Spre deosebire de alte civilizații mediteraneene care își fondaseră dezvoltarea comercială aproape în totalitate pornind de la porturi, romanii au folosit rețeaua de drumuri în paralel cu flota lor comercială. Acest lucru a favorizat schimburile cu interiorul continentului și a fost la originea expaniunii lor comerciale fulgerătoare
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
Mediterana, bazele din Cipru, Gibraltat, Malta și Egipt (prin care controla Suezul) trebuiau distruse. Pe 31 martie, Mussolini a afirmat că „Italia nu va fi cu adevărat o națiune independentă atâta vreme cât va avea Corsica, Bizerta, Malta drept gratii ale închisorii mediteraneene și Gibraltarul și Suezul pe post de ziduri.” Politica externă fascistă pornea de la premiza că, mai devreme sau mai târziu, democrațiile occidentale - Regatul Unit și Franța în principal - trebuie să fie înfruntate. Cuceririle armate ale Italiei, Africa de Nord și Răsăriteană, separate
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]