3,272 matches
-
plata unor obligații financiare față de stat și de oraș, de recrutare și încartiruiri, fiind sprijiniți de stat, cu bani și materiale, spre a-și construi case durabile în spațiul urban 153. Măsurile luate de autoritățile imperiale au favorizat creșterea numărului meseriașilor așezați în orașele noii provincii și în localitățile mai mari, ca singurele locuri unde puteau găsi o clientelă, cât de cât suficientă. Ca urmare, numărul acestora ajungea, la sfârșitul perioadei Administrației militare (1786), la 672 de meșteșugari creștini, capi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai mari, ca singurele locuri unde puteau găsi o clientelă, cât de cât suficientă. Ca urmare, numărul acestora ajungea, la sfârșitul perioadei Administrației militare (1786), la 672 de meșteșugari creștini, capi de familie, cărora li se adăugau câteva zeci de meseriași evrei 154. Populația celor trei orașe, Cernăuți, Siret și Suceava, a crescut constant în această perioadă 155, înregistrând în anul 1784 un spor de 54,7 %, față de anul 1774156. Totuși, în ansamblul populației provinciei, populația urbană a reprezentat un procent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovina în toată perioada, continuând până târziu, spre jumătatea secolului al XIX-lea. La Viena, în cadrul Consiliului Aulic de Război, Vasile Balș a sprijinit propunerile lui Enzenberg referitoare la acordarea unei scutiri pe cinci ani de plata impozitelor negustorilor și meseriașilor care ar imigra în Bucovina, deoarece ridicarea de întreprinderi, producerea și desfacerea mărfurilor necesită timp, credite și bani. Produsele manufacturate în Bucovina urmau a fi desfăcute, prin intermediul negustorilor locali, care călătoreau în scopuri de afaceri, în toate părțile, de jur împrejurul provinciei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
încheiau șireturile. Deși unchiul Nae era paralizat într-o oarecare măsură și mergea în cârje, frumușel și simpatic, s-a căsătorit cu o fată foarte frumoasă și bogată. Pe acele timpuri, părinții și fetele erau fericite să se căsătorească cu meseriașii, iar cizmăria era foarte căutată. Doamne, făceau cizmarii niște pantofiori de damă în găurele de îți era mai mare dragul să-i porți, ceea ce n-am mai văzut. La fel și unchiul Alexandru, s-a căsătorit tot cu o fată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
te urmărește. Crescut așa, fiul meu a făcut școala, dar starea de mai sus cred că l-a agasat, și poate și ceva din neamul tatălui său, au făcut că, dat la internat la Școala CFR, de unde a ieșit un meseriaș de valoare, electrician, desenator, specialist în instalații sanitare, a rămas veșnic un nemulțumit. Tot ce aveam îi dădeam și din tot ce puteam realiza ca mamă ajungea la el, totuși i s-a părut că nu-i îndeajuns, veșnic era
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și de împrejurările vieții. Îmi vin în minte locurile copilăriei, pe dealurile noastre erau căsuțe răzlețe din chirpici, învelite cu paie, focul îl făceau la vatra din casă pe pirostrii - că nu aveau cărămidă să-și facă sobe - poate nici meseriașii nu se găseau, erau chiar vârstnici și așa trăiseră, țineau pe lângă casă o pasăre sau porc, pe care-i hrăneau numai cu ierburi, buruiană, sau dacă mai cultivau și porumb, fasole și ceva roșii se chema că sunt gospodari
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
De copilărie m-am bucurat mult. Ne duceam de copilași cu vitele la păscut, și în ziua de Paști. În comună erau lanțuri și scrânciob cu bărci, pe care le aduceau flăcăii satului cu două-trei săptămâni înainte și le montau meseriașii. Noi de pe deal, în zilele Paștelui, când auzeam că încep lăutarii să cânte cu trâmbița la lanțuri, cum le spuneam noi, fugeam acasă cu vitele, apoi cu ouăle roșii căpătate de la măicuța, bunica, vecine, și, hai ca în Creangă, mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
că unii se căsătoreau și rămâneau pe loc, își făceau căsuțe, cumpărau vii și deveneau și ei proprietari, adică gospodari la noi în sat. Cât am trăit în comună, aveam Școală de meserii, de toate gradele, cu internat, ieșeau copiii meseriași, știau tâmplărie, să facă sobe, să mănânce o pâine. Aveam și două biserici mari, comuna era mare, împărțită în două, cu doi preoți, părintele Stelian și părintele Jan, ultimul avea opt copii. Iartă-mă Doamne, dar numai de slujbă bisericească
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cruci la cimitir, mai duceau și la școală... Școala era frumoasă. Dar toate acestea s-au cam pierdut. Tinerii au cam plecat. Edificiile s-au mai stricat, s-au dărâmat, altele s-au desființat. Atunci erau oamenii harnici, ajutători, primitori, meseriași buni, care nu se rușinau că sunt țărani și se dădeau la treabă, făceau agricultură, cu dragoste, n-am ce spune. Cât despre părinți, eram mici, cunosc puțin, dar parcă măicuța ne-a povestit că bunicii dânșii erau veniți de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picior), dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. În Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mutat „La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în Galați, alții în Râmnicul Sărat sau Focșani și au devenit meseriași. Toți zece au fost băieți, și majoritatea au devenir șoferi. Tanti Ștefana, la bătrânețe a rămas singură în casă, dar singură și în satul Ciupercari, care dispărea încet, încet. DESPRE MĂMICA Dragă mămică, scumpa mea mămică, Cu lacrimi fierbinți în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
le sunt luate pentru a servi câtorva, iar ei sunt lăsați să se descurce singuri. Cei fără putere economică se trezesc că împrejurimile lor devin locurile favorite ale depozitării reziduurilor sau ale furnalelor poluante. Micii producători, ca și fermierii și meseriașii, odinioară coloana vertebrală a comunităților sărace dar stabile, sunt dezrădăcinați și transformați în forță de muncă flotantă, fără țară, separați de familiile și locurile lor natale. Sute de mii de copii, mulți fără familie, își câștigă existența din cerșit, din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
zi toate taxele pentru că altfel sunt executați de Fisc și în miez de noapte - și cetățenii care au două sau trei slujbe, însă marii datornici beneficiază de reeșalonări telenovelistice, de scutiri și amnistii fiscale de-a dreptul indecente. Precum micii meseriași sași, întreprinzătorii cei mulți - care țin statul din birurile plătite doar de ei - s-au săturat de profitorii ce fac politica de astăzi. Chiar dacă nu va mai fi un Mirăslău (locul unde a fost învins Mihai Viteazul), măcar la alegeri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi, 189 birnici, 58 hrisovoliți, 33 sudiți și 136 scutelnici sau breslași (în total 1.202
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitori, lucru ce se putea datora extinderii muncii salariate (în categoria salariaților sunt incluși burlacii, slugile și cei fără căpătâi, pândarii de la vii și alți oameni care depindeau de administrația târgului). Același document arată că numărul total al negustorilor și meseriașilor (inclusiv cei 611 sudiți) reprezintă aproximativ un sfert din întreaga populație, ceea ce sugerează o cifră de aprox. 2.500 de locuitori, cifră iarăși discutabilă, pentru că se situează sub indicatorii de care dispunem. Altă statistică a fost alcătuită la începutul anului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
static, pe care li-l conferise sistemul feudal de organizare. Numeroși negustori și meșteri au intrat în rândul sudiților (persoane aflate sub protectoratul consulatelor, mai ales pentru a fi scutiți de dări), alții erau trecuți în categoria evrei și țigani. Meseriașii țigani, robi pe moșiile boierești sau mânăstirești, în schimbul unei taxe, primiseră dreptul de a se stabili în târguri, unde-și exercitau meșteșugul. Ultima categorie înscrisă în Catagrafia din 1845 este aceea a oamenilor nesupuși dărilor (slujitorii bisericii, privilegiații, bătrânii și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau trecuți 79 țigani. Numeroși negustori și meșteri au fost cuprinși în rândul supușilor străini, al evreilor și țiganilor. În statistica alcătuită în 1849, se menționa că cei 17 țigani, care erau robii mănăstirilor, proveneau din diferite sate. Țiganii robi, meseriași, se bucurau de un tratament special. În schimbul unei taxe, ei aveau libertatea să se stabilească în târguri, unde își puteau exercita meseria, fiind în acord cu prevederile statutare ale breslelor respective. În 1830, Pavel Kiseleff, care guverna Moldova și Muntenia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În anul 1600 era semnalată breasla negustorilor din Bârlad. Pe lângă motivele de ordin religios au intervenit, la începutul secolului al XVII-lea, și cele de ordin economic și social, care au favorizat formarea breslelor în Moldova. Odată cu dezvoltarea asociațiilor de meseriași și negustori și a instituțiilor lor, rolul șoltuzilor și pârgarilor este din ce în ce mai șters. Relațiile membrilor breslași cu autoritățile centrale și locale erau limitate prin însăși prevederile statutelor. S-a urmărit ca aceste bresle să devină un fel de asociații închise
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
neînțelegerile dintre membrii breslelor să se rezolve de către starosti. Breslașii se străduiau să nu aibă de-a face cu dregătorii administrației publice decât în cazuri deosebite. De fapt, în acest sens, erau avertizați de conducerea lor. Așa se explică de ce meseriașii și negustorii căutau să intre în bresle, unde se simțeau mult mai apărați. Pe această linie trebuie înțeleasă scrisoarea din 19 ianuarie 1709, trimisă de Mihai Racoviță locuitorilor din Huși. Mai întâi, domnul i-a înștiințat despre numirea unui nou
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moarte. Exercitarea acestei funcții se datora existenței unui fond financiar special al breslei, care se păstra într-o lădiță specială, care purta denumirea de cutia breslei. Banii cutiei erau folosiți la procurarea materiei prime pentru breslași, întreținerea bisericii, asigurarea familiei meseriașului în cazul pierderii capacității de muncă ș.a. Starostele era dator să prezinte în fiecare an un raport despre veniturile și cheltuielile breslei. Una din funcțiile membrilor breslei era de a organiza înmormântarea meșterilor săraci sau a străinilor, folosind în acest
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau a starostelui, atunci pedeapsa aplicată acestui meșter era, conform Statutului breslei ciobotarilor din Huși, „să fie sub gloaba breslei și 40 de toiege pedeapsă și dugheana să i se închidă păn nu se va împăca cu breasla”. De obicei, meseriașii breslei practicau în dughenile lor o singură meserie. Ciubotarii din Huși făceau excepție de la această regulă. Catastihul permitea practicarea a două meșteșuguri: „Și cine din meșteri ar lucra la o dugheană două meșteșuguri, să dea bărbință îndoită la cutie”. Practicarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
amintite să se realizeze liber fără nici o interdicție. Deși aceste reglementări erau oportune, totuși meșteșugari (tălpălari) și negustori din Huși , proprietari de dughene, au dezabrobat decizia schimbării locului de comercializare și alte dispoziții care îi dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și de seu, săpun, piei tăbăcite, oale de pământ pentru sobe și apeducte, chiupuri pentru bucătărie și flori, olane pentru acoperit case, cărămidă, rogojini etc. Meseriașii construiau case din cărămidă și din lemn, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte, produceau vase de tablă și de lemn, sobe de cărămidă și de fier, trăsuri și sănii, diverse mobile etc. La Huși funcționau două fabrici de bere, care produceau anual
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un arhiereu și un protoereu. În oraș, existau șapte biserici ortodoxe, una catolică și două sinagogi, spitalul și două farmacii, teatrul, două tipografii, judecătoria, oficiul poștal, două case de economie, o cazarmă dincolo de calea ferată. Mai găsim și foarte mulți meseriași particulari, trei mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de bere, patru tăbăcării (în 1885 funcționau șase tăbăcării), două fabrici de săpun, cinci brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
negustorilor „ghiauri” (cei menționați mai sus, n.a.), negustorii turci vor înceta să mai facă comerț. Numeroși evrei stabiliți în Moldova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, originari din Polonia, se ocupau cu comerțul, cu camăta, cu fabricarea rachiului sau erau meseriași (croitori, ciubotari, alămieri, sacagii etc.). În numai două-trei decenii, aceștia au prosperat și s-au mutat din cartierele sărace spre centrele urbane. Încetul cu încetul, zonele centrale s-au populat, îndeosebi cu evrei, care au format o nouă aristocrație financiară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]