4,293 matches
-
s-a înregistrat "cel mai mare progres al inteligenței umane"93; Pyrrhon "constată liniștit" că nici metafizica, nici cunoașterea pozitivă nu dețin "adevărul obiectiv"94; dreptul natural, "oricât de paradoxal sună, nu este făcut, ci descoperit" încă din antichitate 95; "metafizica formelor substanțiale" începe cu Platon, care continuă în mod conștient ceea ce limba a început doar intuitiv 96; de altfel, Platon este "un precursor al lui Kant" prin "argumentarea riguroasă a existenței unui conținut de cunoaștere care există în om în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu "elementul străin al experienței, care poate fi controlat de oricine și este dat numai în percepțiile asupra lumii și în realitățile conștiinței"101; creștinismul este important pentru "științele spiritului" prin "noua poziție a conștiinței metafizice față de lumea spirituală"102; "metafizica voinței" își are punctul de plecare în opera lui Augustin 103; originea filozofiei istoriei "s-a aflat în ideea creștină despre o corelație lăuntrică a progresului educațional în istoria umanității", inițiată de Clement și Augustin, dezvoltată ulterior de Vico, Lessing
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
din punct de vedere ontic și ontologic, doar în <<imanența ordinii sau a formei pe care o ia materia>>; b) certitudinea că situația separării, a <<dualismului dintre formă și materie>>, dintre <<dat și gândire>>, își are temeiul într-o <<speculație metafizică absolut problematică>>"114. De altfel, referindu-se la secolul al XVIII-lea, Dilthey însuși distinge două orientări care au încercat să rezolve problema "planului și a sensului istoriei umane". Deși autorul nu-i dă un nume precis, în prima dintre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu orice percepție sănătoasă, cufundând toate valorile vieții într-o unitate metafizică care se desfășoară în istorie." Situația nu se schimbă nici "dacă acestei rațiuni universale i se substituie, ca unitate, societatea"115. Cea de-a doua este "individualismul", unde "metafizica luptă deja cu conștiința critică a limitelor cunoașterii istorice"116. În mod evident, Dilthey se consideră un continuator al celei de-a doua orientări (vezi în nota precedentă aprecierile lui la adresa reprezentanților acesteia). El este interesat cu precădere de fundamentarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
am precizat totuși că însăși conștiința noastră are propria-i istorie și înregistrează o evoluție; drept urmare, această "preînțelegere" este la rândul ei rezultatul experienței și "se adaptează la o diversitate cunoscută inductiv". În sensul celor arătate, Schnädelbach vorbește despre "o metafizică secretă a istoriei, promovată de metateoreticienii faptului istoric"121, ceea ce, poate, e cam mult spus, dar în orice caz este sugestiv. Despre locul și rolul presupozițiilor la Dilthey am vorbit deja. Regăsim deci și la el aceleași teme pe marginea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
slujească totodată la "delimitarea disciplinelor, la asigurarea identității științelor istorice și a științelor spiritului în raport cu filozofia speculativă și științele naturii."123 Pentru a relua comparația pe care am făcut-o la începutul capitolului, vom spune acum că divizarea imperiului unei metafizici universale în teritorii autonome (în filozofii ale diverselor domenii) a condus la necesitatea unei autoadministrații locale. Prin aceste filozofii s-a încercat de fapt constituirea unor centre de putere, capabile să reorganizeze cercetarea științifică și să contracareze o atomizare ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
științele naturii de cele ale spiritului, iar pe de altă parte, a promovat o filozofie a filozofiei, după ce trecuse în revistă, pe baza unor concepte istoriste, diverse sisteme filozofice cu pretenția lor imperială de universalitate cu tot -, și constatase că metafizica tradițională nu poate conceptualiza totalitatea existenței și se dovedește incapabilă "să construiască o știință a absolutului"125. Printr-o astfel de metafilozofie, Dilthey a încercat să înlăture tocmai neajunsurile istorismului de care în destule cazuri se lăsase călăuzit până într-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cazul său, opunând-o imanenței gândirii în cazul lui Hegel. Privită din perspectiva raționalistă hegeliană, dar și din perspectiva uneia dintre ideile ei fundamentale, conform căreia gândirea nu poate pătrunde în spatele vieții (vezi II, nota 86, precum și IV, 3), metafizica lui Dilthey este după expresia lui Schnädelbach "o metafizică a iraționalului". Plecând de la "modelul lui Schopenhauer", ea consideră că tot "ce <<asigură coeziunea lumii în componentele ei cele mai intime>> rămâne inaccesibil rațiunii"; în schimb, "metafizica lui Hegel e pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lui Hegel. Privită din perspectiva raționalistă hegeliană, dar și din perspectiva uneia dintre ideile ei fundamentale, conform căreia gândirea nu poate pătrunde în spatele vieții (vezi II, nota 86, precum și IV, 3), metafizica lui Dilthey este după expresia lui Schnädelbach "o metafizică a iraționalului". Plecând de la "modelul lui Schopenhauer", ea consideră că tot "ce <<asigură coeziunea lumii în componentele ei cele mai intime>> rămâne inaccesibil rațiunii"; în schimb, "metafizica lui Hegel e pe de-a-ntregul raționalistă, căci, potrivit ei, orice realitate, chiar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
86, precum și IV, 3), metafizica lui Dilthey este după expresia lui Schnädelbach "o metafizică a iraționalului". Plecând de la "modelul lui Schopenhauer", ea consideră că tot "ce <<asigură coeziunea lumii în componentele ei cele mai intime>> rămâne inaccesibil rațiunii"; în schimb, "metafizica lui Hegel e pe de-a-ntregul raționalistă, căci, potrivit ei, orice realitate, chiar și cea a vieții și a viului, este o realizare a ideii prin ideea însăși"132. Nu este locul aici să analizăm concluziile la care ajunge Hegel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fiecărui sistem în parte de a răspunde exigențelor unei cunoașteri universal valabile, în ciuda aspirației permanente și definitorii către o cunoaștere obiectivă (fapt ce justifică delimitarea filozofiei de știință și desemnarea sistemelor metafizice drept simple Weltanschauungen). În aceste condiții, conceptul de "metafizică" rămâne să desemneze "un proiect antinomic" ce vizează "atingerea absolutului în relativ, a atemporalului în istorie". Prin această nimerită formulă Mircea Flonta caracterizează modul în care Dilthey încearcă să soluționeze dilema metafizicii definite drept ein merkwürdiges Doppelwesen. Ca atare, "orice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
drept simple Weltanschauungen). În aceste condiții, conceptul de "metafizică" rămâne să desemneze "un proiect antinomic" ce vizează "atingerea absolutului în relativ, a atemporalului în istorie". Prin această nimerită formulă Mircea Flonta caracterizează modul în care Dilthey încearcă să soluționeze dilema metafizicii definite drept ein merkwürdiges Doppelwesen. Ca atare, "orice sistem metafizic reprezintă cel mult o perspectivă asupra corelației universale, și nu corelația însăși", fiindcă aceasta "nu poate fi obiect al cunoașterii cu valoare obiectivă"146. Pe urmele acestor explicații, am spune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pentru Aristotel, filozofia nu mai reprezintă "suprema potențare a personalității și a societății umane prin intermediul cunoașterii". De astă dată se caută "cunoașterea pentru ea însăși". În aceste condiții, comportamentul filozofic aristotelic se caracterizează prin "atitudinea teoretică a conștiinței", astfel încât, ca metafizică, filozofia tinde să fie "o știință universală a existenței". Promovând "o teorie a cunoașterii" pe baze teleologice, Aristotel îi conferă filozofiei o nouă dimensiune: "ca unitate a științelor, ea reflectă conceptual corelația obiectivă a realității" (s.n.)148. În acest fel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întrucât "contradicția dintre corelația universală obiectivă, pe care au descoperit-o astfel, și ordonarea fenomenelor conform unor legi stabilite de științele experimentale a avut un efect complet distructiv" asupra acestor demersuri.154 Prin urmare, constatând și-n acest caz imposibilitatea metafizicii de a accede la statutul de știință universal valabilă, Dilthey caută să aplaneze respectiva contradicție printr-o conciliere a perspectivei iluminist-romantice care încercase să stabilească o identitate între planul conștiinței și cel al existenței cu punctul de vedere al cercetării
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în succesiune și simultaneitate". Căci ce altceva sunt paradigmele despre care vorbim decât astfel de "uniformități"? Subliniem și aici (vezi de asemenea I, 3F) că autorul nu contestă decât în ansamblu la scara istoriei și din perspectiva conștiinței istorice rezultatele metafizicii tradiționale. Altminteri, ele pot fi satisfăcătoare în sine; nu însă și în raport cu exigențele pe care ea singură și le fixează. Cu alte cuvinte, filozofia poate fi valabilă hic et nunc, dar nu și așa cum se întâmplă la Hegel sub specie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și "pretutindeni", cum spune Dilthey recurgând la niște termeni cam inadecvați în contextul viziunii sale, dar despre care bănuim că sunt folosiți în antiteză cu o filozofie hic et nunc). Într-o atare situație ar rezulta o contradicție majoră între "metafizica imanentă" promovată de Dilthey și transcendentalismul unui asemenea concept. Totodată, acest concept ar implica așa cum am mai arătat (vezi I, nota 185, unde am și schițat un posibil răspuns) existența unei supraconștiințe a cărei menire ar fi aceea de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
arată că "în filozofie se duce o luptă permanentă între trăsătura metafizică de a pătrunde în miezul acestei totalități și imperativul pozitivist al unei cunoașteri universal valabile" (s.n.)169. Ceea ce Comte căutase să separe în stadii distincte ale cunoașterii, reținând metafizica pe de o parte și pozitivismul pe de cealaltă parte, apare la Dilthey ca alcătuind doar laolaltă "esența filozofiei". Corelarată cu cele două coordonate formale invariabile, "coapartenența de conținut", să-i zicem consubstanțialitatea sistemelor relevă specificul filozofiei în raport cu "domeniile culturale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de acțiune"210, încercând să împace un dualism funciar, dictat după cum am văzut chiar de trăsăturile esențiale ale filozofiei, de aspirațiile ei contradictorii de "a dezlega enigma vieții și a lumii" "sub forma unei cunoașteri universal valabile", ceea ce face din metafizică ein merkwürdiges Doppelwesen și o determină să treacă "fără odihnă de la o posibilitate la alta", "nesatisfăcută de nici o formă"211. În același timp însă, toate cele trei tipuri de Weltanschauung sunt la fel de îndreptățite și conțin adevărul un adevăr limitat, pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
numai relațiile, aspectele structurale ale realității constituie obiect al cunoașterii obiective", în timp ce "concretul, calitativul, nu este susceptibil să primească o expresie conceptuală"242 (vezi și IV, 5). Moritz Schlick sintetiza în felul următor ceea ce noi am numit dualismul funciar al metafizicii: "Toți metafizicienii au încercat să ne spună care este conținutul lumii; ei au încercat să exprime inexprimabilul"243 (vezi de asemenea II, nota 211). Desigur, reacția antimetafizică a unui neopozitivist precum Schlick care elimină trăirea și intuiția dintre modalitățile cunoașterii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a căutat o fundamentare epistemologică a filozofiei istoriei: istoria (Historik) lui Droysen, fundamentarea de către Dilthey a științelor spiritului și filozofia transcendentală a istoriei (reprezentată de "neokantienii din sud-vestul Germaniei") ibid., pp. 77-79. 123 Ibid., pp. 70-71. 124 Cf. M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 518. 125 Ibid., p. 509. 126 Id., Istoria științei și analiza culturală a cunoașterii pozitive în ***, Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 185. 127 Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, vol. I, Leipzig
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
trimiteri amănunțite, uneori prea întortocheate, la procesul formării și al remodelării ulteriorare a presupozițiilor pe baza experienței de viață. Prin urmare, se poate spune că în Das Wesen..., Dilthey vine cu o viziune deja formată asupra filozofiei. 146 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 508-509. Pentru întregul context vezi III, 4. 147 W. Dilthey, Das Wesen..., pp. 9-10. 148 Ibid., 10-11. 149 Ibid., p. 11. Remarcăm utilizarea unor concepte moderne într-un comentariu destinat filozofiei antice (aici: științele naturii și cele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
antichitate astfel de anticipări ale unor viitoare orientări spirituale, Dilthey sugerează așa cum am mai constatat ideea de continuitate paradigmatică sub forma "unităților din istorie" (vezi și supra II, 2Ab). 150 Ibid., pp. 11-12. 151 Ibid., pp. 12-13. 152 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 509. 153 L. Blaga, Cultură și cunoștință, în Opere, 7, București, Editura Minerva, 1980, p. 11. 154 W. Dilthey, Das Wesen..., pp. 15-16. 155 Ibid., pp. 23-24. 156 M. Flonta, Imagini ale științei, București, Editura Academiei Române, 1994
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
deleg pe Hegel să-mi spună cum stau lucrurile în filozofie. Dacă nu ajungi la asta, nu poți pretinde că faci filozofie". Acest citat este comentat de Mircea Flonta în sensul creativității de care trebuie să dea dovadă până la urmă metafizica: ea "ilustrează la fel de bine ca și arta ceea ce opune creația conformității, ca redare sau oglindire, invenția descoperirii, subiectivitatea, ca afirmare a individualității, obiectivității, ca impersonalitate" (Metafizică a cunoașterii..., p. 519). Credem că aprecierile lui Noica pot fi puse în legătură
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de Mircea Flonta în sensul creativității de care trebuie să dea dovadă până la urmă metafizica: ea "ilustrează la fel de bine ca și arta ceea ce opune creația conformității, ca redare sau oglindire, invenția descoperirii, subiectivitatea, ca afirmare a individualității, obiectivității, ca impersonalitate" (Metafizică a cunoașterii..., p. 519). Credem că aprecierile lui Noica pot fi puse în legătură și cu faptul că orice construcție filozofică trebuie s-o ia de la capăt, "să se autoîntemeieze", cum spunea Blaga (vezi IV, 2, iar pentru întregul context
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
183 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 59. 184 Ibid., pp. 59-60. 185 T. Vianu, Opere, 13, p. 389. 186 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 60. 187 Cf. id., Construcția..., p. 79. 188 Id., Das Wesen..., p. 61. 189 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., pp. 518-519. 190 G.W. Leibniz, Monadologia în Opere filozofice, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1972, traducere de Constantin Floru, p. 510. 191 "Schimbările naturale ale monadelor vin dintr-un principiu intern, întrucât o cauză externă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]