2,689 matches
-
că în zona de câmpie a Alpilor Elvețieni s-au stabilit vânători încă din perioada de sfârșit a paleoliticului. În perioada neolitică zona a fost relativ dens populată. În anul 58 î.Hr. elveții au încercat să se sustragă presiunii triburilor migratoare germanice prin mutarea în Galia, dar au fost învinși la Lawrenceburg de către armatele lui Iulius Cezar și trimiși înapoi. Regiunea alpină a fost integrată în Imperiul Roman și a fost larg romanizată în cursul secolelor următoare. Centrul administrației romane a
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
forța inundarea pajiștii satelor Prisăcani și Costuleni, așa-numita "zonă umedă Ciobârciu". Anterior, pajiștea era o regiune mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare. Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă umedă ("delta Jijiei") cu adâncimi variabile (maximum 0.5 m). În această zonă umedă vor cuibări în timpul verii păsările migratoare care vin din nordul Europei și se îndreaptă spre Delta Dunării . "Delta Jijiei" urmează a fi amenajată pentru turism și pescuit sportiv.
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
până la Salonic, producând mari pagube. În timpul domniei împăratului Gallienus (260 - 268), când Imperiul Roman era slăbit datorită tulburărilor interne, provocate de mai mulți pretendenți la tron, cea mai mare parte a Daciei a căzut în mâinile năvălitorilor (goții si alți migratori). Împăratul Aurelian (270 - 275), încercând restaurarea granițelor imperiului, face o expediție împotriva goților din Dacia, dar, cu toată victoria repurtată asupra lor, în urma căreia ia titlul de "Gothicus maximus" și "Dacicus maximus", el nu mai poate restabili ordinea de mai
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
Valea Oltului a reprezentat o cale importantă de tranziție în epoca migrației popoarelor. Penuria descoperirilor arheologice din secolele următoare ar putea fi explicată prin retragea populației localnice în zonele înalte, ferite ale Țării Făgărașului, determinată de pericolul reprezentat de popoarele migratoare. Această discontinuitate majoră de locuire este întreruptă cu începere din secolul al VIII-lea, perioadă în care sunt datate câteva monede bizantine și diverse urme de locuire. În perioada secolelor VIII-XI sunt datate descoperirile de la Dopca, Hălmeag, Mateiaș, Beclean, Săcădate
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
sau Lovnic -, și conservarea lor în limba română într-o formă fonetică identică sau apropiată celor slave, demonstrează conviețuirea slavo-română din secolele X-XI în Țara Făgărașului. Începând cu secolul al X-lea, poate fi datată și apariția unor noi populații migratoare. Toponime de genul Iași, Avrig, Arpaș, Porumbac sau Beșimbac (azi rebotezat în „Olteț”) relevă prezența dar și sedentarizarea unor grupuri de alani, pecenegi și cumani pe teritoriul Țării Făgărașului. Avansarea spre Carpații Meridionali, granița naturală a Transilvaniei, și stabilirea temporară
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
smârcurilor și zonelor inundabile de luncă de-a lungul Elbei. In prezent prin construirea de diguri, și lucrări de asanare, există terenuri agricole sub nivelul mării. Cu toate acestea regiunea este mai departe un loc de popas important pentru păsărilor migratoare, care este un punct de atracție turistică. Kehdingen apare într-o serie de romane criminalistice. Agricultura practicată în regiune este reprezentată în principal prin pomicultură, creșterea vitelor.
Kehdingen () [Corola-website/Science/313120_a_314449]
-
Pupăza ("Upupa epops"), cucul armenesc sau (regionalisme) nevăstuică, pasăre de balegă este o pasăre insectivoră, migratoare, din familia upupide ("Upupidae"), ordinul coraciiforme ("Coraciiformes"), de circa 28 cm lungime, cu penajul pestriț de culoare cafeniu, cu aripile și coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul cafeniu deschis, lung, ascuțit la vârf și curbat în jos, picioare
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
identificarea ei cu destulă ușurință, mai ales că pot fi observate în zone deschise. Este răspândită în sudul, centrul și estul Europei (este absentă în Scandinavia și Insulele Britanice), Asia, nordul și centrul și sudul Africii, Madagascar. Migrația. Este parțial migratoare. Iernează în Africa la sud de Ecuator, Asia de sud și de sud-est. Pupezele din Europa migreze în Africa tropicală. Habitat: regiuni uscate, zone deschise de câmpie cu copaci izolați, livezi, dealuri. Familia upupidelor ("Upupidae") include un singur gen "Upupa
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
României, declarată din anul 1938. Aici se pot identifica câteva mii de specii vegetale, multe fiind unicat în Europa sau chiar în lume. În marea lor majoritate, plantele exotice de aici au aparut datorită semințelor aduse din Africa de păsările migratoare. O caracteristică principală a peisajului este dată de modul straniu în care sau dezvoltat arborii din această pădure. Trunchiurile lor sunt aplecate înspre apă, noduroase și contorsionate. În depresiunile dintre dunele de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Trăiește în regiunile de câmpie, dar mai ales în regiunile de deal și munte, în păduri, tufișurile din parcuri, fiind întâlnit până la altitudinea de 4.000 de m. În regiunile nordice din Canada sau Siberia de nord este o pasăre migratoare. Există o fabulă atribuită lui Esop în care în întrecerea cine zboară mai sus, pănțărușul, care era desemnat drept rege al păsărilor, păcălește vulturul. Pănțărușul este una din cele mai mici păsări europene, măsurând doar 9-10,5 cm în lungime
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
ul ("Vanellus vanellus") este o pasăre migratoare din familia Charadriidae. Este o pasăre reprezentativă pentru regiunile de câmpie și de pășune din Europa Africa de Nord și Asia. Mai demult, ouăle păsărilor puteau fi găsite pe listele de bucate, fiind adevărate delicatese, dar azi culegerea lor în Europa este
Nagâț () [Corola-website/Science/314537_a_315866]
-
cu francii, cât și din cauza asimilării goților în sânul populațiilor romanice subordonate, care erau mai numeroase și civil superioare. Pe de altă parte, dispariția goticii a fost cauzată și de plecarea goților din Italia și de izolarea geografică a goților migratori de alte populații germanice. Limba a supraviețuit în Peninsula Iberică (Spania modernă și Portugalia) până în secolul al VIII-lea. Potrivit autorului franc Walahfrid Strabo (Walahfried), gotica ar fi fost vorbită în continuare și la începutul secolului al IX-lea în
Limba gotică () [Corola-website/Science/314572_a_315901]
-
situri, unul dintre cele mai reprezentative fiind cel de la Gura Baciului din Cluj, unde a fost atestată o incinerație funerară. Au fost descoperite capete de piatră, similare cu alte produse din spațiile vecine, ceea ce atestă posibie contacte între autohtoni și migratori. La Iclod, în Cluj, a fost descoperită o așezare fortificată din Neoliticul mijlociu, prevăzută cu u șanț, valuri de pământ și palisade, alături de o necropola de inhumație și un bogat inventar funerar. La Parta au fost descoperite case cu formă
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
(Branta canadensis) este o pasăre acvatică din familia gâștelor (Anatidae). Arealul ei originar de răspândire este America de Nord unde trăiește în general în regiunile joase, cuibărind lângă lacurile de pe continent, regiunile de preerie și terenurile cultivate. este o pasăre migratoare care în perioada de migrație zboară în stoluri în forma literei „V” - toamna zboară spre locurile de iernare iar primăvara spre locurile de cuibărire, ea fiind simbolul american al anotimpurilor. În Europa gâsca canadiană a fost introdusă în parte în
Gâsca canadiană () [Corola-website/Science/314647_a_315976]
-
și leii de mare elefant sigilii. În interior, o parte din peninsulă este populată de rheas, guanacos și maras. O mare diversitate și de păsări trăiesc în peninsula de asemenea, cel putin 181 de specii de păsări, dintre care 66 migratoare, locuiesc în zonă, inclusiv Antarctica Pigeon.
Peninsula Valdes () [Corola-website/Science/314708_a_316037]
-
Potrivit cărții "Te Rii Ni Banaba—The Backbone of Banaba" de Raobeia Ken Sigrah, istoria nescrisă a Insulei Banaba relatează că oamenii clanului Te Aka, originari din Melanezia, au fost primii locuitori ai Insulei Banaba (Insula Ocean), ajungând aici înaintea migratorilor din Indiile de Est și Kiribati. Mai târziu, băștinașii au fost asimilați doar prin forța migrației și prin impactul descoperirii fosfaților în 1900. Populația trăi organizată în patru sate: Ooma (Uma), Tabiang, Tapiwa (Tabwewa) și Buakonikai, iar așa zis-a
Insula Banaba () [Corola-website/Science/313627_a_314956]
-
ha, și reprezintă o zonă de ape stătătoare (un lac de luncă format în urma procesele de eroziune și de depunere a sedimentelor fluviale pe o vale secundară), mlaștini și terenuri arabile, ce adăpostește și găzduiește specii protejate de păsări acvatice migratoare, cât și specii de păsări care iernează pe teritoriul ariei. "Pelecanus crispus, Aythya nyroca, Branta ruficollis, Chlidonias hybridus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Ardeola ralloides, Anser albifrons, Larus ridibundus, Charadrius alexandrinus, Glareola pratincola, Larus melanocephalus, Larus minutus
Lacul Dunăreni () [Corola-website/Science/314025_a_315354]
-
recomandări, Cantacuzino amenința că își va impune o „separație” față de poet. Dobrogea a intrat oficial în componența României la 8 octombrie 1878. Într-o serie de articole Eminescu a susținut dreptul nostru istoric asupra Dobrogei. El arăta că în timpul popoarelor migratoare „Dobrogea și țările române se considerau ca aparținând împărăției bizantine”. Mircea cel Bătrân a ocupat Dobrogea de la tătari pentru ca apoi să fie ocupată de turci până în 1878. Eminescu considera că preluarea Dobrogei ar trebui să se facă cu „consimțământul populației
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
ul sau somonul de Atlantic, somonul atlantic ("Salmo salar") este un pește teleostean, răpitor, migrator, din familia salmonide ("Salmonidae"), răspândit în bazinele hidrografice nord-atlantice. Este un pește cu mare valoare economică și pentru pescuitul sportiv. Atinge 1,5 m lungime și 35-46 kg greutate. Are corpul alungit, cu un contur rotunjit. Capul este mic, cu
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
restaureze integritatea imperiului (deoarece în urma conflictelor civile se formase în vest un imperiu galo-roman și în est unul palmyrean), a decis să abandoneze, în 271, provincia Dacia. Aceasta se justifica strategic, prin ideea scurtării frontului plin de conflicte cu populațiile migratoare barbare de pe linia Dunării de Jos. Criza secolului III se consideră că a luat sfârșit cu Dioclețian (284-306). Acesta a inițiat o serie de reforme care au schimbat fata imperiului. Cu el se consideră că începe perioada dominatului (marcând sfârșitul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
ul ("ulus canorus") este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae. Poate fi întâlnită în Africa de Nord și Eurasia — din Portugalia până în Irlanda, iar spre est până în Japonia și Kamceatka. Caracteristicile acestor păsări sunt culoarea cenușie și cântecul lor prin care masculul își marchează
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
ale unor păsări cântătoare mai mici. La mascul, capul și partea superioară a corpului sunt de culoare cenușie, iar partea inferioară a corpului are o nuanță cenușie-albăstruie. Coada este lungă, pestriță și cu penele foarte grele. Cucul este o pasăre migratoare, iernează în Africa tropicală și în sudul Asiei. <br> Habitatul cucului este foarte larg. El poate fi găsit în pădurile de foioase, crângurile de pe malul apelor curgătoare, coasta mărilor sau la marginea orașelor. Mai trăiește și în regiunile cu smârcuri
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]