5,723 matches
-
170 milioane de locuitori), Rusia nu va ieși victorioasă, nu se va putea reface în urma înfrângerilor de pe front: „Sunt dintre acei care nici o clipă nu s-au îndoit că Rusia va fi biruită. Această convingere nu izvorăște din vreo credință mistică oarecare, ci e întemeiată pe cunoștința exactă a situației reale. În scrisorile mele, de multe ori am avut prilejul să arăt cauzele adânci, care încă multă vreme nu pot fi înlăturate, ale slăbiciunii militare a Imperiului de Nord“51. Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Romcea) și al lui Ilie Lăncrănjan, țărani. L. se simte mândru de originea sa, fapt sesizabil mai ales în intenția de a da o dimensiune epopeică monografiei satului tradițional, precum și în propensiunea pentru tipul eroului naționalist, de o fervoare aproape mistică în tendința sa revoluționară. Cel căruia, în virtutea acestui fapt, i se va spune mai târziu în mediul scriitoricesc Bădia, frecventează până în 1951, când va fi selecționat pentru Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, două școli cu profil tehnic: între 1942 și
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
edificatoare pentru ideea unei iminente răsturnări a regimului. Atunci când nu mai simte nevoia să plaseze ideologia în scenarii epice, L. o prezintă direct. Cuvânt despre Transilvania (1982), carte repede retrasă de pe piață, este o colecție de eseuri tributare doctrinei naționalismului mistic, cu îngroșate note polemice antirevizioniste. Culegerea este structurată în patru părți: Rapsodie transilvană, pledoarie exaltată pentru arhaicitatea ținutului, Meleaguri natale, un soi de imn glorificând influența civilizatoare a socialismului, Patriotismul - o necesitate vitală, un manifest împotriva revizionismului, și Cuvânt despre
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
toate informațiile necesare pentru a crea un organism format din trilioane de celule ce este gazda celui mai sofisticat sistem de procesare cunoscut, capabil să construiască zgîrie-nori, să scrie poezii, să iradieze dragoste și să se transpună Într-un extaz mistic. Cea mai mare parte a acestei informații a fost transportată prin cîmpurile energetice ale ovulului și spermatozoidului și este acum situată În cîmpul energetic al noii ființe microbiologice (numită zigot), mai mult decît În genele sale, dar asta este o
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
, Alexandru (1793 - 31.I.1869, București), traducător. Boier muntean cu rang de paharnic, G.-L. a tălmăcit din rusește Povestiri din spaimile vrăjitorești (1839), o culegere din surse diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul adaugă la sfârșit mai multe anecdote, relatate cu haz, într-un limbaj arhaizant. A mai transpus Noaptea și ziua Rossiei sau Mitologia slavonilor (1836), o carte intitulată Tâlcuirea viselor (1836) și una
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
În „Adevărul ilustrat”, publicație de orientare convergentă cu cea a periodicelor socialiste, îi apar două schițe, Pe terasă și Harpistul Dionisos, pătrunse de spiritul umanitar, în „Liga ortodoxă” poemul Tablou uitat, ce învederează, asemenea unor versuri din aceeași perioadă (Auroră mistică), influența poeticii simboliste și a celei parnasiene, practicate programatic în cenaclul lui Macedonski. G. considera că „toată simțirea și toată literatura lui” e rezumată simbolic în evocarea unui moment școlar, Trandafirii. „Am voit - zice scriitorul - să aduc la altarul Domnului
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
altuia. În general, există câteva sinteze estetice pe care secolul XX crede că le poate da acestor două extreme, empatie și configuraționism, dar probabil că nici una dintre ele nu reușește. Nicolae Turcan: Mă gândesc la analogia Între cunoașterea de tip mistic și cunoașterea filosofică, conceptuală. Dacă cunoașterea este adecvată obiectului, În cazul de față obiectul estetic, ea Începe să capete prin pulverizare toate atributele pe care această „divinitate necunoscută” le capătă când e prezentată Într-o manieră discursivă. Și atunci, o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conceptuală. Dacă cunoașterea este adecvată obiectului, În cazul de față obiectul estetic, ea Începe să capete prin pulverizare toate atributele pe care această „divinitate necunoscută” le capătă când e prezentată Într-o manieră discursivă. Și atunci, o analiză a experienței mistice, care scapă discursivității sau care, atunci când se Întoarce, Încearcă să exprime prin discursivitate ceea ce a constatat experiențial, nu poate reuși decât parțial. Cum ar putea funcționa un obiect estetic, nu atât În absența sensurilor, cât În absența unui sens general
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebuie Înțeleasă aici În legătură cu teoriile ficționalității, și mai ales cu cea a „lumilor posibile”. Este evident cum o astfel de viziune reușește să Încapă atât Într-un modul al cunoașterii considerat, cu zece ani În urmă, neștiințific (precum modelul cunoașterii mistice, de pildă, ori al cunoașterii șamanice), dar și Într-un modul al cunoașterii superștiințifice, cum le apare multora viziunea cuantică, și unul și celălalt originându-se Într-un punct de plecare comun, Într-o perspectivă relațională care „nu percepe realitatea din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limbajului”. Și Îmi spun: e artistic. Pe mine nu mă interesează semnificația limbajului În sine, vreau să văd „dincolo”. Dincolo fiind ce? „A vedea darul acestuia și capacitatea acestuia de a prooroci.” Suntem În plină ontologie, o ontologie cu substrat mistic: vorbești despre sfântul de cal, tu fiind de fapt „sfântul de Horea”, care a avut o experiență „mistică” (Între ghilimele, pentru că e, de fapt, o experiență artistică) și, neavând mijloace pentru a o Împărtăși celorlalți, inventezi un limbaj Înăbușitor și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dincolo”. Dincolo fiind ce? „A vedea darul acestuia și capacitatea acestuia de a prooroci.” Suntem În plină ontologie, o ontologie cu substrat mistic: vorbești despre sfântul de cal, tu fiind de fapt „sfântul de Horea”, care a avut o experiență „mistică” (Între ghilimele, pentru că e, de fapt, o experiență artistică) și, neavând mijloace pentru a o Împărtăși celorlalți, inventezi un limbaj Înăbușitor și Înnebunitor, cu intenția de a trezi În mine ceva din experiența pe care ai avut-o. Ești „maestrul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
funcție literară, ca o formă de literatură netradițională. Apoi există dimensiunea ei paraliterară chiar, manifestată pe zidurile Închisorilor, de exemplu, În memoria celor care au trecut prin universul concentraționar și reprodusă ulterior. Ruxandra Cesereanu: Nu exclud deloc supraviețuirea prin viața mistică sau religioasă (cred că românii și intelectualii care au supraviețuit astfel au fost niște făpturi binecuvântate și norocoase interior). Rezistența reflexivă mi se pare Însă un termen mai adecvat pentru intelectualul român sub comunism. Mă interesează accepția termenului lui I.D.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se înscriu într-o armonie morală, în acord cu dimensiunea sacră a naturii. Senzualitatea intelectualizată oferă pagini de proză poetică impresionistă: un foc pe munte în amurg e o sculptură de aur, de rubin și topaz, o poartă spre reverie mistică, iar florile închipuie bijuterii pe fondul de catifea al mușchiului. Imaginii i se adaugă parfumul florii, autoarea delectându-se într-un excurs terminologic, atentă la denumirea latină din tratatul botanic, dar și la numele - multiple - din zestrea limbajului popular. Virtutea
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
înscrie conceptele într-un corpus de modele și legi. Știința literaturii - reluată în ediție franceză într-o variantă mult amplificată, în patru volume - are ca obiect capodopera, nu operele de talent sau de îndemânare. Produs al „genialității”, care este „puterea mistică” de a îmbina elemente contrarii - sufletul și natura - printr-o armonie efemeră, capodopera nu este o creație lesne repetabilă, ci o „specie”, „deci unică, deci originală, mai întâi de toate, prin originalitatea ideii creatoare”. Știința literaturii, care nu poate fi
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
raționalism (1924) - iată un titlu de volum (de „cronici culturale”) vizând contestarea lui N. Iorga și a „școlii mistico-naționale istorice” de la „Sămănătorul”. În locul „individualismului și personalismului”, D. pune „ideea de neam și ideea de adevăr”, ajungând la un ciudat „raționalism mistic” sau „misticism rațional”. Practic, acesta constă, cum exact observă E. Lovinescu, „într-o supravalorificare a valorilor estetice românești, prin punerea lor într-un plan universal”. Procedând astfel, studiile despre Eminescu și Caragiale, pe lângă observații judicioase, sunt viciate de limbajul hiperbolic
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
observă atât naivitatea exprimării, cât și incapacitatea de a scăpa de clișeizarea imaginilor, mai cu seamă în versurile despre natură și dragoste. De cealaltă parte, în poeziile care exprimă revolta (Împilatorilor, Flămând, Petrarul) sau prin care se încearcă transmiterea fiorului mistic (Cristos a înviat, Cruce, Rugăciunea păstorului, Potop), stângăciile determină efecte contrare celor așteptate, adesea ridicole din cauza patetismului exacerbat: „Înzdrăvenit de-alt gând, pornesc, / Pe cel sătul să-l întâlnesc: / Să-l strâng de gât și să-l silesc / Din ce-
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
raportul scriitorului cu scrisul, D. a tratat poetic inserția creatorului în universul ficțional instituit de limbaj. A experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales tema metamorfozei în formă baladescă. Această etapă, depășită, a creației sale va fi cel mai lesne receptată și
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
și cea la care va fi redusă de public întreaga sa operă, cu mult mai diversă. Textul ce poate fi considerat emblematic, Sfântul Gheorghe cel fals, conține în subsidiar relația poetului cu poezia, transformarea măștii în esență a ființei, convertirea mistică a răului în bine sub imperiul iubirii - toate, motive esențiale ale creației ulterioare. Pentru a seduce fecioara, diavolul adoptă masca sfântului și, îndrăgostit, devine sfântul pe care îl mimează. Acesta este și mecanismul poetic al creației lui D.: el nu
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
câteva teme obsesive întemeindu-se pe capacitatea de producere în serie a metaforelor subordonate sensului global al poemului. În ultima etapă a creației, poetul se apropie tot mai hotărât de barocul ermetizant, pe de o parte, și de marea tematică mistică, pe de alta. Constantă rămâne, în toate momentele, tema metamorfozelor, a absorbției de substanță străină și a unității și identității sub aparențe mereu altele - temă înglobând în același timp obsesia alterității și elanul către unitate: „Sunt Ion în vârful unui
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
autocontemplării, al descoperirii unității sinelui în identitatea iluziilor sinelui răsfrânt de sine. Platonismul funciar, barocul reprezentărilor, romantismul antinomiilor, nietzscheanismul sfidării limitelor se regăsesc în poeme tragice, înghețate sub răceala unei forme tehnic impecabile, raportabilă la forme textuale preexistente. Spirit profund mistic, D. se disciplinează prin cultură, impunând cititorului o decodare a mesajului cel puțin dublă: la nivelul aparențelor și la cel stihial al spiritului ce nu se poate regăsi pe sine. Definirile de sine pe care le formulează scriitorul accentuează proteismul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
avut faimoasa viziune extatică, povestită cu atâta emoție în Confesiuni (IX, 10, 23-25); la puțin timp după aceea, se stinge și Monica. Această viziune a făcut obiectul unor interpretări contradictorii, pentru că cercetătorii s-au întrebat dacă extazul are rolul contemplării mistice în experiența lui Augustin, sau dacă viziunea de la Ostia ar fi de tip filosofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... dintre meditație filosofică și contemplație mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
interpretări contradictorii, pentru că cercetătorii s-au întrebat dacă extazul are rolul contemplării mistice în experiența lui Augustin, sau dacă viziunea de la Ostia ar fi de tip filosofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... dintre meditație filosofică și contemplație mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a putut fi decât o mistică de filosof; experiența sa depășește și trece dincolo de aportul activității propriu-zis filosofice, dar o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sediul lui Veranus. Salonius a participat la un conciliu convocat la Arles în jurul anului 461 și menit să pună capăt controversei dintre episcopul din Frejus și starețul din Lérin, Faustus, legate de jurisdicția episcopului asupra mănăstirii. A scris o Exegeză mistică a pildelor lui Solomon ale Ecclesiastului (Expositio mystica in Parabolas Salomonis et in Ecclesiastem) sub formă de “întrebări și răspunsuri” schimbate între autor și fratele său; opera a fost rezumată în secolul al doisprezecelea de Honorius din Autun. Bibliografie. Text
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1987. 3. Exegeți În Spania vizigotă a fost cultivată și exegeza biblică, într-un mod nu foarte original, bineînțeles (dar aceasta înseamnă oricum că în această țară începuse renașterea unei culturi atente la aceste probleme „științifice”): avem, așadar un Comentariu mistic (deci cu un conținut tradițional) al Cântării Cântărilor (Explicatio mystica in Cantica Canticorum Salomonis), scris de Iustus din Urgel, participant la sinoadele de la Lerida și Valencia din 546; un Comentariu la Apocalipsă, datorat lui Apringius, episcop de Pace (Beia, în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
strânsă corelație între cultura sacră și cultura profană apare în Despre diferențele dintre cuvinte (De differentiis verborum), un fel de lexicon al sinonimelor și în Despre diferențele dintre lucruri (De differentiis rerum) unde sunt analizate concepte, mai cu seamă teologice, mistice și filosofice: aici, Isidor reia și reorganizează un material tradițional, creștin și profan. O altă operă interesantă care a fost foarte cunoscută în Evul Mediu este cea intitulată Cele două cărți cu sinonime (Synonimorum libri duo) care e construită sub
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]