4,920 matches
-
114 - Angajarea răspunderii guvernului 1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. 2) Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113. 3) Dacă guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
se va face în ședința comună a celor două Camere. În sistemul constituțional românesc, guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau senatori. Orice Cameră legislativă poate adopta o moțiune prin care își exprimă poziția cu privire la problema care a făcut obiectul interpelării. C) Intervenția parlamentului asupra existenței unor autorități executive Este forma cea mai amplă prin care forul legislativ își manifestă poziția sa de reprezentant al națiunii față de puterea executivă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
față de parlament. Regimul politic consacrat prin Constituția României este caracterizat ca un regim semiprezidențial. SEMINAR 3 Analiza unor întrebări și interpelări din cadrul activității parlamentare. Elaborarea în cadrul unor echipe de lucru, a unor întrebări și interpelări, pe baza exemplelor analizate Analiza moțiunilor de cenzură propuse, votate, respinse sau adoptate CURS 7 Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea cetățeniei române. Cetățenia europeană 1) Noțiunea de cetățenie Populația fiind unul dintre elementele constitutive ale statului, analiza raporturilor existente între stat și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de decizie în procesul legislativ. De asemenea, cele două Camere acționează ca un parlament unicameral atunci când se întrunesc în ședință comună și decid asupra proiectului de lege ori asupra altor probleme care le sunt date în competență prin Constituție (adoptarea moțiunii de cenzură, acordarea încrederii guvernului, angajarea răspunderii etc.).<footnote Se susține astfel că evocarea principiului bicameralismului în art. 61, alin. 2 din Constituție este neutralizată de modul de distribuire și de exercitare a atribuțiilor între cele două Camere ale parlamentului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sau la nivelul întregului parlament. Desfășurarea lucrărilor în ședințele camerelor cuprinde, în principal, următoarele etape: stabilirea ordinii de zi și a programului de lucru; procedura legislativă; procedura de urgență; procedura de vot; punerea sub urmărire penală a membrilor guvernului; procedura moțiunilor, întrebărilor, interpelărilor, informării deputaților, petițiilor etc. Ședințele se desfășoară potrivit unei ordini de zi, care la Camera Deputaților se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, iar la Senat, de plen, la propunerea biroului permanent. Ordinea de zi a ședințelor comune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a ședințelor comune. Lucrările ședințelor comune sunt conduse alternativ de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, asistați de doi secretari, câte unul la fiecare Cameră. Constituția prevede că Senatul și Camera Deputaților adoptă, în mod valabil, legi, hotărâri și moțiuni în prezența majorității membrilor acestora. Această dispoziție fixează cvorumul legal de ședință. Dacă cvorumul nu este întrunit, Camera Deputaților și Senatul nu pot adopta în mod valabil actele menționate<footnote Art. 67 din Constituția revizuită: Camera Deputaților și Senatul adoptă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
membrilor acestora. Această dispoziție fixează cvorumul legal de ședință. Dacă cvorumul nu este întrunit, Camera Deputaților și Senatul nu pot adopta în mod valabil actele menționate<footnote Art. 67 din Constituția revizuită: Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor. footnote>. Cvorumul legal nu trebuie confundat cu majoritatea de voturi cerută pentru adoptarea legilor și a celorlalte acte supuse parlamentului sau Camerelor spre adoptare. Cvorumul legal reprezintă numărul minim de deputați, respectiv senatori, a căror prezență
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și independență). Sancțiunile sunt politice. Constituția prevede expres sancțiunile care pot fi aplicate. B) Formele controlului parlamentar: a) aprobarea de către parlament sau încuviințarea unor acte ale executivului; b) acordarea și retragerea încrederii guvernului; c) întrebările și interpelările adresate membrilor guvernului, moțiunile simple; d) anchetele parlamentare; e) angajarea răspunderii guvernului din proprie inițiativă; f) suspendarea din funcție a președintelui României; g) punerea sub acuzare a președintelui României; h) urmărirea penală a membrilor guvernului. Aprobarea de către parlament a unor acte ale executivului Aprobarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Programul de guvernare și lista membrilor guvernului sunt puse în dezbaterea Camerelor în ședință comună, dar nu pot fi modificate. Acceptarea programului și a listei se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. Retragerea încrederii se face prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, guvernul este demis. Întrebări și interpelări (art. 112 alin. 1 din Constituție, art. 155-169 din regulamentul Camerei Deputaților și art. 153-160 din regulamentul Senatului. Întrebările la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
dezbaterea Camerelor în ședință comună, dar nu pot fi modificate. Acceptarea programului și a listei se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. Retragerea încrederii se face prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, guvernul este demis. Întrebări și interpelări (art. 112 alin. 1 din Constituție, art. 155-169 din regulamentul Camerei Deputaților și art. 153-160 din regulamentul Senatului. Întrebările la Camera Deputaților pot fi: orale și scrise. Întrebările sunt adresate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Senatului. Întrebările la Camera Deputaților pot fi: orale și scrise. Întrebările sunt adresate de orice deputat sau senator. Interpelările se adresează de deputați sau senatori; în Camera Deputaților interpelările pot fi făcute și de grupurile parlamentare. Camerele pot adopta o moțiune cu privire la problema care a făcut obiectul interpelării. Moțiunea are exclusiv un caracter politic. Anchetele parlamentare (art. 63 alin. 4 din Constituție și regulamentele Camerelor) Comisiile de anchetă pot fi înființate de fiecare Cameră, la cererea unei treimi din numărul membrilor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și scrise. Întrebările sunt adresate de orice deputat sau senator. Interpelările se adresează de deputați sau senatori; în Camera Deputaților interpelările pot fi făcute și de grupurile parlamentare. Camerele pot adopta o moțiune cu privire la problema care a făcut obiectul interpelării. Moțiunea are exclusiv un caracter politic. Anchetele parlamentare (art. 63 alin. 4 din Constituție și regulamentele Camerelor) Comisiile de anchetă pot fi înființate de fiecare Cameră, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora. Cererea trebuie aprobată cu votul majorității membrilor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
inițiativă (art. 114 din Constituție) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și Senatului reunite în ședință comună asupra: a) unui program; b) unei declarații de politică generală; c) unui proiect de lege. În timpul dezbaterilor poate fi inițiată o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea de cenzură este votată de majoritatea deputaților și senatorilor, guvernul este demis. Dacă nu se inițiază moțiunea de cenzură, sau dacă aceasta nu se adoptă, programul, declarația de politică generală sau proiectul de lege se consideră
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Constituție) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și Senatului reunite în ședință comună asupra: a) unui program; b) unei declarații de politică generală; c) unui proiect de lege. În timpul dezbaterilor poate fi inițiată o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea de cenzură este votată de majoritatea deputaților și senatorilor, guvernul este demis. Dacă nu se inițiază moțiunea de cenzură, sau dacă aceasta nu se adoptă, programul, declarația de politică generală sau proiectul de lege se consideră aprobate de parlament. Suspendarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
unui program; b) unei declarații de politică generală; c) unui proiect de lege. În timpul dezbaterilor poate fi inițiată o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea de cenzură este votată de majoritatea deputaților și senatorilor, guvernul este demis. Dacă nu se inițiază moțiunea de cenzură, sau dacă aceasta nu se adoptă, programul, declarația de politică generală sau proiectul de lege se consideră aprobate de parlament. Suspendarea din funcție a președintelui României (art. 95 din Constituție) Este o formă de răspundere politică a șefului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
acte sub denumiri specifice precum regulamente, hotărâri sau acte cu un caracter exclusiv politic. Actele parlamentului pot fi clasificate în două categorii principale: acte juridice; acte cu caracter exclusiv politic. Actele juridice ale parlamentului sunt: legile, regulamentele Camerelor, hotărârile și moțiunile de cenzură. Actele cu caracter exclusiv politic ale parlamentului sunt: declarații, mesaje, apeluri. În afara acestor două categorii de acte, Camerele sau organismele lor interne - comisiile parlamentare, birourile permanente - au dreptul de a adopta sau emite, după caz, o serie de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nu sunt supuse promulgării; d) hotărârile nu fac obiectul controlului de constituționalitate din partea Curții Constituționale. Hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți din fiecare dintre ele, cu excepția regulamentelor, care se adoptă cu votul majorității membrilor acestora. D) Conceptul de moțiune. Categorii de moțiuni Moțiunea este actul juridic al parlamentului sau al Camerelor, prin care se exprimă poziția adoptată de acestea într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Moțiunile nu sunt susceptibile să reglementeze relații sociale. Constituția și regulamentele
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
promulgării; d) hotărârile nu fac obiectul controlului de constituționalitate din partea Curții Constituționale. Hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți din fiecare dintre ele, cu excepția regulamentelor, care se adoptă cu votul majorității membrilor acestora. D) Conceptul de moțiune. Categorii de moțiuni Moțiunea este actul juridic al parlamentului sau al Camerelor, prin care se exprimă poziția adoptată de acestea într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Moțiunile nu sunt susceptibile să reglementeze relații sociale. Constituția și regulamentele Camerelor fac referire
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
d) hotărârile nu fac obiectul controlului de constituționalitate din partea Curții Constituționale. Hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți din fiecare dintre ele, cu excepția regulamentelor, care se adoptă cu votul majorității membrilor acestora. D) Conceptul de moțiune. Categorii de moțiuni Moțiunea este actul juridic al parlamentului sau al Camerelor, prin care se exprimă poziția adoptată de acestea într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Moțiunile nu sunt susceptibile să reglementeze relații sociale. Constituția și regulamentele Camerelor fac referire la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
se adoptă cu votul majorității membrilor acestora. D) Conceptul de moțiune. Categorii de moțiuni Moțiunea este actul juridic al parlamentului sau al Camerelor, prin care se exprimă poziția adoptată de acestea într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Moțiunile nu sunt susceptibile să reglementeze relații sociale. Constituția și regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de moțiuni: a) moțiunea simplă (art. 112 alin. 2 din Constituție<footnote Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
al parlamentului sau al Camerelor, prin care se exprimă poziția adoptată de acestea într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Moțiunile nu sunt susceptibile să reglementeze relații sociale. Constituția și regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de moțiuni: a) moțiunea simplă (art. 112 alin. 2 din Constituție<footnote Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sau al Camerelor, prin care se exprimă poziția adoptată de acestea într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Moțiunile nu sunt susceptibile să reglementeze relații sociale. Constituția și regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de moțiuni: a) moțiunea simplă (art. 112 alin. 2 din Constituție<footnote Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
politică internă sau externă. Moțiunile nu sunt susceptibile să reglementeze relații sociale. Constituția și regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de moțiuni: a) moțiunea simplă (art. 112 alin. 2 din Constituție<footnote Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări. footnote>); b) moțiunea de cenzură (art. 113 și 114 din Constituție<footnote (1
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
din Constituție<footnote Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări. footnote>); b) moțiunea de cenzură (art. 113 și 114 din Constituție<footnote (1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. (2) Moțiunea de cenzură poate fi
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări. footnote>); b) moțiunea de cenzură (art. 113 și 114 din Constituție<footnote (1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. (2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică guvernului la data depunerii. (3) Moțiunea de cenzură se dezbate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]