3,398 matches
-
mai palide și nesigure. Printre cele mai cunoscute autoportrete se află Autoportretul intitulat Un Zugrav (ulei, 1906-1907, Galeria Națională București). Pictorul ține în mână pensula și în jurul acestui gest se recompune întregul portret, care-l proiectează într-un univers al modestiei de rezonanță cristică, dar și a asumării unei vocații. De acestă dată Luchian pictează, nu mai citește, nu mai oferă o poză de detașare, este cu totul absorbit de arta sa. Metonimic, mâna care pictează, scoasă în prim plan pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poză de detașare, este cu totul absorbit de arta sa. Metonimic, mâna care pictează, scoasă în prim plan pe fondul întunecat al costumului, reprezintă arta, profesiunea sa de credință. "Pictez, ergo sunt pictor", "Iată pictorul!" pare să spună Luchian cu modestie. Înainte de toate, Luchian se recomandă prin arta sa, mâna decupată din albul manșetei cămășii a dobândit o stranie elongație: pensula prelungește falangele într-o continuitate hieratică de mantră, erijându-se într-un simbol al creației. Nu mâna simplă, ci mâna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
portret eroizant al asumării vocației, nu ca pe o suferință dizolvantă, ca la Luchian, care martirizează corpul pentru a elibera spiritul, ci ca o provocare întoarsă împotriva oricărei contestări, a lumii întregi. Nu există nici cea mai mică urmă de modestie în acest portret, ci dimpotrivă, un orgoliu aristocratic, pictorul înfățișează condiția sa de artist ca o demnitate seniorială. O altă deosebire esențială, Pallady se pictează în oglindă în cazul în care pictorul nu era stângaci pensula este ținută cu mâna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Hrothgar către Beowulf la întoarcerea acestuia după uciderea lui Grendel (Beowulf: 1758-68). Există în sfatul pe care-l dă regele bătrân războinicului tânăr un minunat exemplu al schimbării de atitudine și de susținere a valorilor creștine, cum ar fi modestia în locul mândriei și căutarea răsplății veșnice în locul celei lumești și efemere: "Tu, floare a războinicilor, să nu cazi în capcană. Alege, dragă Beowulf, partea mai bună, răsplata eternă. Nu da frâu liber mândriei. Căci puterea ta în floare-acu' nu va
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nobil, bogat, frumos și bine pregătit pentru luptă. Cavalerul atingea adevărata sa valoare prin depășirea limitelor fizice și psihice obișnuite în aventurile cu care se confrunta. Printre calitățile pe care trebuia să le dovedească se numărau: onestitatea, credința, loialitatea și modestia. Codul cavaleresc este, evident, diferit de cel germanic, răzbunarea fiind înlocuită cu credința și lauda cu modestia. De aceea, cele mai reușite narațiuni nu sunt cele care descriu exclusiv faptele de vitejie ale cavalerului, ci mai degrabă acelea care reliefează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și psihice obișnuite în aventurile cu care se confrunta. Printre calitățile pe care trebuia să le dovedească se numărau: onestitatea, credința, loialitatea și modestia. Codul cavaleresc este, evident, diferit de cel germanic, răzbunarea fiind înlocuită cu credința și lauda cu modestia. De aceea, cele mai reușite narațiuni nu sunt cele care descriu exclusiv faptele de vitejie ale cavalerului, ci mai degrabă acelea care reliefează psihologia eroului, relațiile lui cu ceilalți cavaleri, cu femeile și, mai ales, cu divinitatea. Regele Arthur și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nostru. Noi știm că voi, iubiți părinți, ați face totul oricând pentru noi. Și totuși, vă rugăm să ne lăsați libertatea de a fi noi înșine, fără a ne lăsa singuri. Învățându-ne cum să fim fericiți în simplitate și modestie, cum să-i iubim și să-i respectăm pe cei de lângă noi, vom ști să nu-i rănim. Iar dacă am căzut, învățați-ne să ne ridicăm și să mergem mai departe. Și vă mai rugăm ceva: fiți fericiți că
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
renume Magnolia frumusețe, dragoste de natură Margareta simplitate Mușcata preferință Narcisa respect Orhidee apreciere a frumuseții Buchet de trandafiri Trandafir alb Trandafir roz Trandafir galben Trandafir roșu și alb mulțumiri dragoste eternă, inocență crede-mă prietenie, gelozie unitate Violeta încredere, modestie Zambila purpurie îmi pare rău, iartă-mă Zambila roșie sau roz joacă Zambila albă drăgălășenie Zambila galbena gelozie Atenție! Când primești flori, nu trebuie să le pui pe masă sau pe un dulap și să uiți de ele, ci într-
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
mi-a fost niciodată greu să lucrez cu echipa, nu am avut niciodată nepotriviri sau conflicte. Am lucrat cu oameni care au venit ei către mine, chiar dacă eu am fost cea care i-am ales. Iertată-mi fie lipsa de modestie, dar poate că modul în care era scris scenariul îi convingea. Scenariile mele sunt, punct cu punct, aproape cadru cu cadru, ca și filmul. Toate filmele mele sunt făcute înainte pe hârtie. E adevărat că mă cert de fiecare dată
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ura neîmpăcată împotriva chiaburilor (subl.ns.) sarcină ce ne revine să o continuăm și mai departe”. Mult mai corect ar fi fost să spună: „am dezvoltat în rândurile tinerilor noștri ura neîmpăcată împotriva chiaburilor”, dar, probabil, a dat dovadă de modestie... Ca un adevărat secretar de ședință, tov. Paul Pavlov a pus punct pălăvrăgelilor stereotipe exact la orele 13,15 arătând: „...felul cum va trebui să muncim pentru lichidarea lipsurilor ce le-am avut dând exemplu din munca și viața Tineretului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lui Gheorghe Rășcanu ne-a determinat să facem noi cercetări asupra vieții dar și a morții tragice a acestuia în pușcăria comunistă de la Botoșani, la respectabila vârstă de 81 de ani. Cu ajutorul unei rude foarte apropiate (care a dorit, din modestie, să-i păstrăm anonimatul) în lucrarea de astăzi vom încerca să mai adăugăm câteva elemente la biografia acestui erou postmortem. Gh. Râșcanu (în acte apare uneori Rășcanu sau Rașcanu) s a născut la data de 28 iunie 1880 în localitatea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fel atribuțiunile Primăriei”. Cu una, cu alta, primarul raporta șefilor ierarhici superiori că: „...am creat mijloace și în momentul de față avem în casă un sold de peste 3.000.000 lei care ne va ajuta să împlinim nevoile curente”. Cu modestie, nu a uitat să-i pomenească și pe cei care l-au ajutat în acele momente grele: „...toată această operă s’a putut înfăptui datorită sprijinului ce ne-au dat cetățenii care au văzut ce s’a făcut”. Datorită măsurilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o mutilează. Europa este un Complex (complexus: ceea ce este țesut laolaltă), a cărui caracteristică este că adună fără să confunde cele mai mari diversități și că asociază contrariile în mod inseparabil. Iată de ce avem nevoie nu numai de o îndreptățită modestie, ci și de o gîndire justă care să cerceteze nodul gordian european, unde atîtea istorii politice, economice, sociale, culturale, religioase, antireligioase s-au întrepătruns și întrețesut într-un mod deopotrivă conflictual și solidar. Avem nevoie să pătrundem complexitatea care se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Plecat din România din 1970, Sorin Alexandrescu este, fără doar și poate, un intelectual de talie europeană. Îl recomandă, printre altele, statutul de profesor universitar la Amsterdam, mult citatele sale lucrări de semiotică, eseistică și teorie literară, dar și o modestie aproape nelalocul ei pentru un om cu o astfel de biografie. Deloc intimidat de posibilele reacții ale regimului comunist, Sorin Alexan-drescu a desfășurat o vie activitate în diaspora, impunându-se repede ca reper de sriozitate și probitate intelectuală. Pe lângă povara
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
poate fi mai bine înțeles în termenii logicii situației, așa cum a fost aceasta practicată prima dată de presocratici. Aceasta înseamnă că teoria societății civile se consideră ea însăși ca fiind doar una dintre teoriile cu tendințe normative; se vede, cu modestie, ca o abordare posibilă care insistă cu tărie pe necesitatea de a pune un accent mai puternic atît pe pluralismul teoretic, cît și pe un proiect politic destinat să înzestreze o pluralitate de indivizi și de grupuri, ne-ierarhică, să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cuvintele mari, scurtăm frazele lungi, scăpăm de jargon și folosim diateza activă. Două dintre simptomele menționate merită a fi comentate pe scurt. Folosirea jargonului nu are altă rațiune decât că permite să ne camuflăm mai mult sau mai puțin "strălucitor" modestia intelectuală cu extravaganța verbală. Scrisul ca și vorbitul la diateza pasivă sunt lipsite de vitalitate și sună ca și cum ar fi făcute de niște anonimi. În schimb, cu diateza activă ne putem atinge direct scopul, folosind cuvinte puține și verbe de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un erou tragic. Gravitatea viciului nu implică măreția caracterului, ascuțimea minții sau tăria personalității. Caracterul dramatic al "beteșugului", ca și al bolii, nu ne îndreptățește a nesocoti remediile de bun simț ca puțină îngăduință față de tine însuți, oarecare zâmbet și modestie. Ghiță se ia prea în serios. Se grăbește să admită că ceea ce trăiește e mai mult decât o belea, e un blestem pe care, din această cauză, nu-l poate vedea ca o provocare. "Cocoșatul" nu se poate lupta cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a essaié en même temps, d'offrir aussi une nouvelle périodisation de l'oeuvre de l'écrivain transylvain. Mais, ce que nous avons voulu, en fait, a été de donner une réponse à un desideratum formulé par Eleonora Slavici, avec modestie et tristesse, dans les dures années de l'oubli et de dénigration colléctive: "que les penseurs à l'âme honnête de la nation lui offrent (à Slavici) la place qu'il mérite"267. Si nous avons réussi ou pas, on le
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
esențial în el. E o constatare decepționantă în condițiile de față, dar care poate aduce istoricului, chiar în momentul în care acesta se crede autorizat să pună în valoare acțiunea sa legitimă și de neînlocuit, o foarte binevenită lecție de modestie, în dorința de a cunoaște și de a înțelege desfășurarea în timp a aventurii umane, nu e, la urma urmelor, inutil ca el să-și amintească faptul că se află în fața unor uși pe care nu le va putea niciodată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de tot ceea ce este omenesc", " Îmi place mult să văd la voi, dragi meseriași se bucura încă prin 1770 un preot vestit dintr-un orășel provensal acele case cu adevărat creștinești, unde copiii își păstrează din generație în generație simplitatea, modestia, sobrietatea prin aceea că sînt moștenitorii părinților lor, care nu vor altceva decît să-și facă mănos ogorul, să-și îndesească turmele, să-și întemeieze familia"55... Dar această imagine a unui trecut fericit care s-a păstrat e prezentată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și sinteză a rezultatelor experimentale. Pe tot parcursul acelor ani cât am lucrat împreună am învățat multe lucruri, printre care perseverența, atenția, implicarea și efortul continuu, analiza profundă, curajul de a ieși pe scena științifică a țării, capacitatea de comunicare, modestia, preocuparea și dăruirea în această nobilă profesie. Adesea ne spunea nouă, cercetătorilor tineri, că pentru a te recunoaște cineva trebuie să devii cineva, iar asta nu se poate fără implicare și dăruire. Mai pot spune că ori de câte ori mă aflam în preajma
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
este faptul că omul Ion Creangă e cel puțin la fel de interesant și valoros ca și scriitorul. Asta pentru că omul se adapă de la izvoarele înțelepciunii populare, superioară, nobilă, sfântă. În toate etapele vieții sale, Ion Creangă a mărturisit fără cuvinte credința modestiei, a simplității, a bunului simț, voind, prin sine și prin faptele sale să aducă un tribut, o jertfă sufletului și spiritului pur, românesc. Neinstruit în marile centre ale culturii universale și cerându-i-se socoteală prin și pentru aceasta, nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
filozofiei de viață a personajelor sale, Ion Creangă își îmbogățește și am putea spune chiar că își construiește textele utilizând o vastă gamă de cuvinte și expresii care descriu cel mai bine viața ridicată la rang de artă. Simplitatea și modestia, de multe ori, duse până la extrem, nu ar trebui să se constituie în contraargumente ale unei arte de a trăi, deoarece, de cele mai multe ori arta de a trăi se reduce la arta de a supraviețui. Astfel, orice gând sau vorbă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
său; p. 80, r. 1 2: „nu-mi trebuie nici împărăție, nici nimica; doar n-am a trăi cât lumea, ca să moștenesc pământul” atitudine păguboasă, 57 lașă, a celui care nu luptă pentru ideile sale, motivând aceasta printr o falsă modestie; r. 36 37: „doar, slavă Domnului, am ce mânca la casa d-tale”complacerea în parazitism ca motivare a lașității; r. 40: „rușinea unde o puneți?” încercarea părintelui de a trezi în rândul copiilor orgoliul și moralitatea; p. 81, r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
rând trebuie consultată prin intermediul reprezentanților acestora; nu trebuie nesocotită de către autorități înțelepciunea oamenilor simpli; p. 33, r. 18 19 : „Țăranul, când merge tropăiește, și când vorbește, hodorogește” subaprecierea propriilor calități, pe care oamenii simpli o manifestă dintr-un exces de modestie; r. 28 30 : „de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile și la fericirea țării” la problemele naționale trebuie să ia parte întreg poporul, indiferent de rangul social sau de eveniment în sine; atât necazurile cât și bucuriile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]