2,425 matches
-
linia oblică de pe corpul mandibulei. Pe fața medială a ramurii mandibulei lângă marginea anterioară se află o creastă - creasta temporală ("Crista temporalis") care coboară pe fața medială a procesului coronoidian de la vârful lui până la un punct aflat posterior de ultimul molar. Pe creasta temporală se inserează mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Posterior de ultimul molar se află o depresine rugoasă - fosa retromolară ("Fossa retromolaris"), mărginită medial de porțiunea inferioară a crestei temporale și lateral de linia oblică. Porțiunea orizontală infero-anterioară a fosei
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
anterioară se află o creastă - creasta temporală ("Crista temporalis") care coboară pe fața medială a procesului coronoidian de la vârful lui până la un punct aflat posterior de ultimul molar. Pe creasta temporală se inserează mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Posterior de ultimul molar se află o depresine rugoasă - fosa retromolară ("Fossa retromolaris"), mărginită medial de porțiunea inferioară a crestei temporale și lateral de linia oblică. Porțiunea orizontală infero-anterioară a fosei retromolare este numită triunghiul retromolar ("Trigonum retromolare"). În interiorul triunghiul retromolar se află o
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
oblică. Porțiunea orizontală infero-anterioară a fosei retromolare este numită triunghiul retromolar ("Trigonum retromolare"). În interiorul triunghiul retromolar se află o creastă - creasta buccinatorului ("Crista buccinatoria") ce se extinde de la baza procesului coronoidian a mandibulei până la un punct aflat posterior de ultimul molar; unii autori consideră creasta buccinatorului ca fiind creasta temporală. Pe creasta buccinatorului de inserează porțiune mandibulară a mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Marginea posterioară a ramurii mandibulei numită și marginea parotidiană se extinde de la procesul condilian până la unghiul mandibulei, și este
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
posterioară numită arcada alveolară ("Arcus alveolaris"), în care sînt săpate cavități numite alveole dentare ("Alveoli dentales"), pentru rădăcinile a opt dinți supriori. Alveolele dentare, despărțite între ele prin septuri interalveolare ("Septa intralveolaria"), se îngustează în profunzime. În alveolele dinților multiradiculari (molari) se văd și septuri interradiculare ("Septa interradicularia") care separă rădăcinile acestor dinți. Pe fața anterioară (externă) a apofizei alveolare se văd reliefurile alveolelor dentare, proeminențile alveolare ("Juga alveolaria"); relieful cel mai pronunțat este determinat de canin. Procesul alveolar lipsește la
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
fost identificată ca un "Glyptodont" puțin mai mic, denumit "Hoplophorus" de Lund în același an. Craniul uriaș găsit lângă Mercedes a fost botezat de Owen "Toxodon", acesta arătând și că „dinții rozători uriași” de pe stâncile de pe malurile râului Carcarañá erau molari ai acestei specii. În descoperirile de lângă Mercedes se aflau și un fragment mare de armură de "Glyptodont" și un cap pe care Owen l-a identificat inițial ca "Glossotherium", dar a hotărât ulterior că este mai degrabă un "Mylodon". Owen
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
partea superioară rotunjită, prin care trece mușchiul maseter, și partea inferioară îngustă prin care nervul. Bulele timpanice osoase de dimensiuni diferite; ele sunt adesea foarte mari. Formula dentară: 1•0•0•3/1•0•0•3 x 2 = 16. Coroanele molarilor pot fi joase sau înalte. Suprafața de masticație a molarilor sunt tuberculoase sau tuberculo-crestate. Se întâlnesc, de asemenea, și molari prismatici, la care tuberculii s-au transformat în coloane mici de dentină sudate între ele, unele dintre care au o
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
inferioară îngustă prin care nervul. Bulele timpanice osoase de dimensiuni diferite; ele sunt adesea foarte mari. Formula dentară: 1•0•0•3/1•0•0•3 x 2 = 16. Coroanele molarilor pot fi joase sau înalte. Suprafața de masticație a molarilor sunt tuberculoase sau tuberculo-crestate. Se întâlnesc, de asemenea, și molari prismatici, la care tuberculii s-au transformat în coloane mici de dentină sudate între ele, unele dintre care au o formă de prisme triedrice. Scheletul se caracterizează prin sudarea tibiei
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
diferite; ele sunt adesea foarte mari. Formula dentară: 1•0•0•3/1•0•0•3 x 2 = 16. Coroanele molarilor pot fi joase sau înalte. Suprafața de masticație a molarilor sunt tuberculoase sau tuberculo-crestate. Se întâlnesc, de asemenea, și molari prismatici, la care tuberculii s-au transformat în coloane mici de dentină sudate între ele, unele dintre care au o formă de prisme triedrice. Scheletul se caracterizează prin sudarea tibiei și peroneului în părțile inferioare. Cariotipul (numărul de cromozomi diploizi
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
Ochii sunt mici, iar urechile mari. Botul este în general ascuțit, alungit moderat sau foarte mult. Bulele timpanice sunt incomplet dezvoltate, reprezentate doar prin oase de formă inelară. Arcurile zigomatice sunt largi și masive, însă cutia craniană este relativ mică. Molarii au coroana joasă și largă și au creste așezate în formă de W. Primul și al doilea molar au câte cinci cuspide, dintre care cel central este foarte mic și legat de cei interiori (linguali) printr-o pereche de creste
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
sunt incomplet dezvoltate, reprezentate doar prin oase de formă inelară. Arcurile zigomatice sunt largi și masive, însă cutia craniană este relativ mică. Molarii au coroana joasă și largă și au creste așezate în formă de W. Primul și al doilea molar au câte cinci cuspide, dintre care cel central este foarte mic și legat de cei interiori (linguali) printr-o pereche de creste oblice. Primii incisivi au formă de canini. Sunt animale terestre diurne și nocturne și folosesc adăposturi superficiale sau
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
s-a păstrat decât scheletul capului și în puține cazuri și cel al autopodului; se cunosc puține schelete în întregime. Caracterul lor cel mai important o formează dentiția lor primitivă; caninii erau mari și ascuțiți, iar măselele hipselodonte - premolarii și molarii nu erau diferențiați prea mult între ei și erau trituberculați, cu vârfurile ascuțite. Membrele erau terminate cu cinci degete prevăzute cu gheare, care serveau la săpat și scormonit. Cele nouă genuri cunoscute de teniodonte sunt clasificate în două familii:
Teniodonte () [Corola-website/Science/332768_a_334097]
-
gheară și al doilea deget, nu numai primul. Degetul II al membrelor anterioare își păstrează o oarecare independență și are întotdeauna 3 falange. Coada lor este foarte scurtă sau lipsește. Ca urmare a regimului alimentar frugivor dentiția se modifică mult: molarii au tuberculii rotunjiți și mult tociți, numărul dinților se reduce, capătă spații libere între ei și se uniformizează cu excepția caninilor care rămân dezvoltați; crestele în formă de W sunt absente. Limba este prevăzută cu papile cornoase și servește ca organ
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
odorantă cu rol protector contra dușmanilor; în stare de emoție sau de atac, perii din jurul glandei se zbârlesc, iar pe suprafața pielii apare o secreție vâscoasă și neplăcut mirositoare Dentiția este difiodontă, heterodontă, incisivii sunt mari și cresc necontenit, iar molarii sunt de tip bunolofoselenodont. Dentiția adultului are următoarea formulă: 1•0•4•3/2•0•4•3. Dentiția este incompletă, caninii (colții) lipsesc, existând o largă diastemă între incisivi și premolari. Incisivii superiori au o formă semicirculară cu creșterea continua
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
între ei există o distanță de 5-10 mm. Incisivii inferiori sunt mai mici și au o margine pectinată cu 3-4 lobi; aceștia au o creștere limitată. De obicei premolarii au tendința să cadă, și la adult rămân în funcțiune numai molarii. Forma molarilor variază de la o specie la alta, aceștia au o coroană joasă, iar suprafața lor de masticație lată este de tip bunoselenodont și amintește forma primitivă a celor de la "Palaeotherium"; la alte specii seamănă cu cei de la rinoceri. Masticația
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
există o distanță de 5-10 mm. Incisivii inferiori sunt mai mici și au o margine pectinată cu 3-4 lobi; aceștia au o creștere limitată. De obicei premolarii au tendința să cadă, și la adult rămân în funcțiune numai molarii. Forma molarilor variază de la o specie la alta, aceștia au o coroană joasă, iar suprafața lor de masticație lată este de tip bunoselenodont și amintește forma primitivă a celor de la "Palaeotherium"; la alte specii seamănă cu cei de la rinoceri. Masticația hranei se
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
scurte, largi la bază și au marginile rotunjite fiind clar distincte din blană; fața internă a pavilionului foarte puțin păroasă. Membrele sunt scurte, cu gheare turtite. Pe talpa picioarelor posterioare, are câte 6 pernițe elastice. Craniul nu are creste evidente. Molarii fără rădăcini la pui, dar cu rădăcini la adulți. Suprafețele de masticație ale molarilor cu bucle și triunghiuri de email nu sunt ascuțite ca la celelalte arvicoline din România ("Arvicola", "Microtus", "Pitymys"), ci au vârfurile rotunjite. Femelele au 4 perechi
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
internă a pavilionului foarte puțin păroasă. Membrele sunt scurte, cu gheare turtite. Pe talpa picioarelor posterioare, are câte 6 pernițe elastice. Craniul nu are creste evidente. Molarii fără rădăcini la pui, dar cu rădăcini la adulți. Suprafețele de masticație ale molarilor cu bucle și triunghiuri de email nu sunt ascuțite ca la celelalte arvicoline din România ("Arvicola", "Microtus", "Pitymys"), ci au vârfurile rotunjite. Femelele au 4 perechi de mamele: două pectorale și două inghinale. Este răspândit în vestul Regiunii Palearctice, din
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
buzelor izolează incisivii de cavitatea bucală și în timpul săpării pământul nu pătrunde în gură. Incisivi, mai ales cei inferiori, sunt foarte puternici. Cei inferiori se întind în tot lungul mandibulei determinând formarea unei apofize osoase în vecinătatea condilului articular. Coroanele molarilor de înălțime medie sau scurtă, de tip brahidont sau semihipsodont, cu rădăcini, deși slab dezvoltate. Pe suprafața lor de triturare cutată există insule de smalț. Femela are două perechi de mamele: o pereche pectorală și una inghinală, Numărul diploid de
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
rar și scurt. În jurul ochilor, pe bot și sub bărbie se află vibrize lungi. Dinții tubulidentatelor au structură particulară. Dentiția este difiodontă, heterodontă și la adult incompletă. Incisivii și caninii cad devreme și la adult nu există decât premolarii și molarii care au o formă columnară. Pe fiecare jumătate de falcă (maxilar și mandibulă) există câte 5 dinți superiori și 5 inferiori. Formula dentară 0•0•2•3/0•0•2•3. Dinții (premolarii și molarii) sunt lipsiți de rădăcină, au
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
nu există decât premolarii și molarii care au o formă columnară. Pe fiecare jumătate de falcă (maxilar și mandibulă) există câte 5 dinți superiori și 5 inferiori. Formula dentară 0•0•2•3/0•0•2•3. Dinții (premolarii și molarii) sunt lipsiți de rădăcină, au formă prismatică, sunt asemănători între ei și au o structură cu totul particulară. Fiecare dinte este formată de la câteva sute, până la 1500 de prisme hexagonale de dentină, paralele, așezate în lungul lor una lângă alta
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
rolul unor defense (arme de apărare și atac). Caninii inferiori se aseamănă cu incisivii. Dinții jugali (măselele) de tip brahiodont sunt aranjați într-un șir neîntrerupt. Aproape toți ultimii premolari servesc pentru tăierea hranei; nu au premolari asemănători cu caninii. Molarii au creste de smalț în formă de semilună pe coroanele lor. Deși rumegă, au stomacul tricameral, împărțit numai în 3 compartimente: ierbarul, ciurul și cheagul (foiosul este foarte slab dezvoltat, vestigial). Blana are părul des, lins și scurt care stă
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
cuplate cu altele mai scurte. Una dintre aceste creste, anterotropidă, distinge cele două specii, ea fiind prezentă în molarii inferiori ai "S. alpinus", dar nu în cei ai "S. bolligeri". O altă creastă, centrolopha, ajunge la marginea externă a primului molar superior la "S. bolligeri", dar nu și la "S. alpinus". "Seorsumuscardinus" poate fi asociat lui "Muscardinus", genul actualului pârș de alun, care apare aproximativ în același timp, și cu mai vechiul "Glirudinus". În 1992, Thomas Bolliger a descris niște dinți
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]
-
dar specii diferite. Astfel, genul "Seorsumuscardinus" include acum specia "Seorsumuscardinus alpinus," MN 4 și "S.bolligeri," MN 5. Prieto a plasat provizoriu materialul din Tägernaustrasse la "S. alpinus". El a menționat, de asemenea, "Pentaglis földváry", un nume dat unui singur molar superior din Miocenul mediu din Ungaria, care este acum pierdut. Deși specimenul prezintă unele asemănări cu "Seorsumuscardinus", publicat ilustrațiile publicate sunt prea sărace pentru a confirma identitatea cu "Pentaglis", și Prieto consideră că acest ultim nume este un neidentificabil "nomen
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]
-
Seorsumuscardinus", publicat ilustrațiile publicate sunt prea sărace pentru a confirma identitatea cu "Pentaglis", și Prieto consideră că acest ultim nume este un neidentificabil "nomen dubium". Numaidinții laterali ai "Seorsumuscardinus" sunt cunoscuți; aceștia includ cel de-al patrulea premolar și trei molari în maxilarul superior și în fălci (mandibula). Dinții sunt mijlocii pentru un hârciog și au o suprafață plată ocluzivă. "S. bolligeri" este puțin mai mare decât "S. alpinus". Cea de-al patrulea premolar superior (P4) are patru creste transversale principale
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]
-
apare într-un ziar care poartă numele unui celebru personaj al celui mai mare dramaturg din literatura română, ziar al cărui președinte este un poet important pe nume Mircea Dinescu. Atât a plătit un medic stomatolog din Canada pentru un molar la o licitație. Cei care sunt de părere că au puțin timp liber, în majoritatea cazurilor, declară starea lor ca fiind mizerabilă - dar adolescenții ce dețin mult timp liber, mai degrabă fug de activități. Mă duc acasă repede s-o
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]