4,567 matches
-
privată purtată cu doi prieteni ardeleni get-beget din Cluj, unul teolog, iar altul sociolog, i-am întrebat ce a vrut de fapt să spună agentul de pază. Ce era de fapt un „moldovean” în contextul acela special ? Răspunsurile au fost : moldoveni = oameni săraci, cu puțină educație, superstițioși, viață dezordonată, religie emoțională, pasionali, leneși, au nevoie de sfinți pentru a crede. Pentru mine, a fost doar o dovadă vie a stigmatului pelerin, vechi de secole. și mereu la fel de greu de experimentat pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Filofteia, martirizată la vârsta de 12 ani, face cu adevărat parte din viața orașului, a regiunii chiar. Pare a fi destul de sceptică față de fenomenul mai nou al autocarelor cu pelerini veniți și din alte regiuni ale țării. „Multe microbuze cu moldoveni, eu nu am pomenit așa ceva până acum câțiva ani, dar să știți că au multă evlavie”, spune femeia aproape ca pe o scuză. Dar ceea ce mi s-a părut a fi cel mai interesant în vorbele sale este faptul că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Iași și „nu înțelege ce se petrece aici. Oamenii ăștia sunt nebuni, naivi, toate astea ca să pupe o mână de oase”, spune cu uimire, dând din cap. Parcă am simțit în spusele sale și o umbră de dispreț regional față de „moldoveni”, presupuși a fi mai înclinați către superstiție și misticism. Mă întreb totuși dacă el, la rândul său, nu aparține unui cult neoprotestant. Ar fi fost interesant să mai continui discuția cu el, dar devenise prea bănuitor în fața întrebărilor mele. Rândul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prea dibace, varsă mereu lichidul colorat pe jos. Sorin a lucrat ca sudor în anii 1990 pe șantierul de la Krivoi Rog și nu s-a întors singur acasă, și-a luat soție din Ucraina. „Au inima și mai bună decât moldovenii noștri, să știți”, spune Sorin. Eu râd, torn suc în pahare, mă uit la o mamă cu patru copii sărmani cu vârste între unu și șase ani. Plozii mușcă cu poftă din delicioasele sarmale ucrainene, așezați circular pe iarbă în jurul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
călugări, care a urcat în curtea mănăstirii pentru a cumpăra suveniruri de pelerinaj, mai ales reproduceri ale icoanei miraculoase. Aparțin, într- adevăr, Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, după cum aflasem anterior, fără a putea verifica însă informația. Întreb, puțin provocator, dacă moldovenii de la Iași sunt mai darnici și mai deschiși la pungă decât ardelenii de la Nicula. Bărbatul rotund, blond, cu un „ceva” slavo-ucrainean în privirea sa verde albastră, râde cu poftă, deloc deranjat, și-mi spune cu umor : „Nu sunt mai darnici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îmi povestea, în pauza de cafea a unui colocviu internațional, mirarea sa și a colegilor săi în fața fluxului neîntrerupt de pelerini de la Bari, în Italia, acolo unde se află relicvele Sfântului Ierarh Nicolae. Pelerini de origine ortodoxă, români, bulgari, ucraineni, moldoveni (toată mâna de lucru ieftină a Occidentului), reinventează și repun pe hartă acest loc de pelerinaj (Juillard, 2012: 114). După cum în marea Catedrală din Chartres, bijuterie a creștinătății, am putut vedea cu propriii mei ochi „pelerini” ruși și ucraineni (de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
felul de nații: francezi, iugoslavi... Ne-a urcat În podul casei mai mici, unde era mult fân, și stăteam cu niște francezi. A doua zi a venit o trupă mică de motociclete, ruși, care ne-au eliberat. Comandantul era un moldovean, dar evreu, și vorbea puțin românește. Și atunci i-am explicat... nu eu, că eu eram cea mai bleagă din toate (râde)... Am explicat cine suntem și cum am ajuns aici și atunci ne-a băgat În casa aia mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Junimea”, Palatul Culturii, Iași. Director este prof. Ilie Grămadă, pe care cred că îl cunoașteți, iar adjunct - scriitorul Mircea Radu Iacoban, autor al mai multor volume tipărite și, în timpul liber - crainic sportiv. E un condeier tânăr și viguros. Cred că moldovenii vor fi mai interesați de personalitatea povestitorului fălticenean, unul din ctitorii Societății Scriitorilor Români (azi Uniunea Scriitorilor). Apoi, limbajul - asemănător cu cel al năstrușnicului Creangă, e mai apropiat de cetățenii din „dulce târgul Ieșilor”... Păcat că redactorii de la editura bucureșteană
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și depășește multe valoarea unei autobiografii repovestite. Desigur are slăbiciuni, fraze ce nu vor putea trece de direcția presei, apoi capitole prea amănunțite, chiar acele referitoare la publicațiile și conferințele profesorului, scrisorile primite (Stino) etc. - ce trebuie mult rezumate. Ca moldovean, remarc unele neologisme de care ar trebui plivit. Mi-am permis să notez ici acolo, unele puncte asupra cărora, poate, ar mai trebui reflectat. De lămurit ce s-a întâmplat după ce Lovinescu și-a cerut înapoi manuscrisele sau de ce nu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
aveți timp, că nu-i nici o grabă. Însă din când în când, când aflu știri noi mai completez scriitorii bucovineni, care au fost cam neglijați de istoricii noștri literari, cum afirmă și Loghin, parcă ar fi străini și nu români moldoveni! Vă rog să-mi comunicați ce-i de folos. Cu multă sănătate dv. și doamnei sărutări de mâini. N. Bârleanu 15 (Iași, 19 ianuarie 1990) Stimate d-le Dimitriu, Vă răspund cu întârziere că am fost și răcit și nu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și atunci ne veți face o mare plăcere dacă ne veți face o vizită (Str. Călărași 57, tel. 65078). În timpul războiului am fost comandant de submarin 565. În echipaj aveam și soldați pe care îi alegeam eu. Întotdeauna am ales moldoveni și în special din zona Suceava. Evenimentele au demonstrat că moldovenii din nord sunt excepțional de buni marinari. Vă mulțumesc încă o dată și vă doresc multă sănătate și succes în activitatea Dvs. științifică. C. Costăchescu 560 Constantin Costăchescu, născ. în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
face o vizită (Str. Călărași 57, tel. 65078). În timpul războiului am fost comandant de submarin 565. În echipaj aveam și soldați pe care îi alegeam eu. Întotdeauna am ales moldoveni și în special din zona Suceava. Evenimentele au demonstrat că moldovenii din nord sunt excepțional de buni marinari. Vă mulțumesc încă o dată și vă doresc multă sănătate și succes în activitatea Dvs. științifică. C. Costăchescu 560 Constantin Costăchescu, născ. în Fălticeni, fiul institutorului și publicistului Vasile Costăchescu. Ofițer de marină. Văr
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1941-1944, excluzând pe toți coloniștii aduși de stăpânirea sovietică în calitate de stăpâni. Nu m-am gândit că deschiderea celor două consulate, la Bălți și la Cahul, va da prilej de afaceri funcționarilor români, practică veche, interbelică, care i-a îndepărtat de „moldoveni” de România și de români. Nu mă consider nici comentator, nici analist politic, angajat în vreo tabără, pentru a ridica în slăvi pe unii în detrimentul altora, și nici nu cred că opoziția e mai bună decât puterea, ceea ce s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acest teritoriu dat Republicii Moldova cu un scop bine determinat, în imensa ei majoritate, a votat alipirea la Federația Rusă și nici nu vrea să audă de Republica Moldova și de Voronin. Ne-am fi așteptat ca măcar populația care-și zice moldoveni, după unii 40% din toată populația „bantustanului” de pe malul stâng al Nistrului, să fi votat pentru rămânerea în cadrul statului „moldovean”. Și acolo, sau mai ales acolo, au fost fraudate voturile? Se poartă, nu-i exclus, dar e neconcludent! Că rezultatele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bolșevice creează între granițele Republicii Unionale Ucraina, o republică autonomă socialistă sovietică moldovenească, cu capitala la Balta. R.A.S.S.M. avea o suprafață de 7.516 km2, împărțită în 11 raioane și avea în 1926 un număr de 172.419 moldoveni (de atunci moldovenii erau naționalitate aparte, nu erau români!), 277.515 ucraineni, la o populație totală de 569.983 locuitori. Toate funcțiile de conducere erau încredințate ucrainenilor, rușilor și tuturor alogenilor. În trei rânduri i s-a modificat suprafața și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
granițele Republicii Unionale Ucraina, o republică autonomă socialistă sovietică moldovenească, cu capitala la Balta. R.A.S.S.M. avea o suprafață de 7.516 km2, împărțită în 11 raioane și avea în 1926 un număr de 172.419 moldoveni (de atunci moldovenii erau naționalitate aparte, nu erau români!), 277.515 ucraineni, la o populație totală de 569.983 locuitori. Toate funcțiile de conducere erau încredințate ucrainenilor, rușilor și tuturor alogenilor. În trei rânduri i s-a modificat suprafața și de două ori
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
guvernul și parlamentul Federației Ruse. Dacă procesul de smirnovizare n-ar fi urmat de voronizarea Republicii Moldova, încă ar mai fi o speranță, însă termenii cu care s-a îmbogățit vocabularul „limbii moldovenești” sunt sinonimi, fiind echivalenți cu rusificarea prin mancurtizarea „moldovenilor” dintre Prut și Nistru. 25 octombrie 2006 Ceardașul și cazaciocul Motto: Te rog, Doamne, nu-mi cere să-mi iubesc dușmanii. Cine mai crede că între evenimentele din Republica Moldova (referendumul din Transnistria, declarațiile președintelui Voronin, categorice și tranșante, precum că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mere și, chiar, ce-ar fi Voronin dacă n-ar fi președinte? Se năruie planeta? Are loc vreun cataclism? Dispare Soarele de pe cer? Sau ce? Nu știu cât îl va ține pe Voronin această mânie pe România, probabil că până atunci când toți „moldovenii” lui vor obține cetățenie română. N-ar fi rău să i se acorde din oficiu, cetățenia română și domnului Voronin, ca să aibă loc de refugiu, când se va supăra pe el Putin. Supus șantajului energetic, tributar unor idei aberante, ieșite
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
idei aberante, ieșite din subteranele Kremlinului, lui Voronin nici prin cap nu-i trece să ia apărarea „nației moldovenești”, să ceară Rusiei să recunoască genocidul din Basarabia, colonizările, deportările, închisorile și execuțiile, să ceară despăgubiri morale și materiale pentru toți „moldovenii” care au avut de suferit de pe urma prigoanei roșii. Ca să-i tihnească această vreme a Sărbătorilor, jucând cazaciocul în jurul „pomului țării”, cu manualul de istorie integrată în mână și cu dicționarul moldoveano-român, îi amintim ca să știe și să nu uite: a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de pe urma prigoanei roșii. Ca să-i tihnească această vreme a Sărbătorilor, jucând cazaciocul în jurul „pomului țării”, cu manualul de istorie integrată în mână și cu dicționarul moldoveano-român, îi amintim ca să știe și să nu uite: a) între 1944-1947, 200.000 de „moldoveni” au fost executați, condamnați la muncă forțată, deportați; b) în 28 iunie 1948 au fost deportate 11.342 familii de chiaburi, moșieri și comercianți, toți moldoveni; c) în noaptea de 5-6 iunie 1949, 25.000 „moldoveni” din orașele Bolgrad, Cetatea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
îi amintim ca să știe și să nu uite: a) între 1944-1947, 200.000 de „moldoveni” au fost executați, condamnați la muncă forțată, deportați; b) în 28 iunie 1948 au fost deportate 11.342 familii de chiaburi, moșieri și comercianți, toți moldoveni; c) în noaptea de 5-6 iunie 1949, 25.000 „moldoveni” din orașele Bolgrad, Cetatea Albă, Ismail și Chișinău au fost deportați în Siberia și la Torusk (Kazahstan); d) istoricul basarabean Vasile Beșleagă se întreba, iar noi îl întrebăm pe Voronin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
1944-1947, 200.000 de „moldoveni” au fost executați, condamnați la muncă forțată, deportați; b) în 28 iunie 1948 au fost deportate 11.342 familii de chiaburi, moșieri și comercianți, toți moldoveni; c) în noaptea de 5-6 iunie 1949, 25.000 „moldoveni” din orașele Bolgrad, Cetatea Albă, Ismail și Chișinău au fost deportați în Siberia și la Torusk (Kazahstan); d) istoricul basarabean Vasile Beșleagă se întreba, iar noi îl întrebăm pe Voronin: Cine sunt, de ce naționalitate și naționalități sunt cei 528.300
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
necesară o istorie integrată, cea mai spurcată născocire a unor minți bolnave, ca să li se dea o țară și o naționalitate nouă, că limbă au, limba rusă. Dacă domnul Voronin vede în boierii români, în capitaliștii și funcționarii români „exploatatorii” moldovenilor, tot ca exploatatori ar trebui să-i vadă pe toți nemernicii: cinovnici, nacealnici, aparatcicii, culturnicii, pe popii ruși, pe uciteli, pe toți „bezculturnîi” etc. Până când domnul Voronin va veni la sentimente mai bune, să-i dăm o temă de rezolvat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Moscova; diplomația rusă este mult mai subtilă), la vizita președintelui României în Republica Moldova. Deranjat, probabil, de înființarea celor două consulate românești la Bălți și Cahul, de acordarea cetățeniei române și a vizelor pentru UE la 1,5 milioane de cetățeni „moldoveni”, caz în care, statul moldovenesc rămâne numai cu coloniștii rusofoni lipsiți de sursa de întreținere, d-l Voronin, reluând teze cominternistobolșevice, despre România stat multinațional, despre dreptul naționalităților la autodeterminare până la despărțire, pretinde, nici mai mult, nici mai puțin, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu coloniștii rusofoni lipsiți de sursa de întreținere, d-l Voronin, reluând teze cominternistobolșevice, despre România stat multinațional, despre dreptul naționalităților la autodeterminare până la despărțire, pretinde, nici mai mult, nici mai puțin, să acorde cetățenia „moldovenească” pentru 10 milioane de „moldoveni” din România, care nu sunt recunoscuți ca etnie în țara în care locuiesc. D-l Voronin lansează teza trăsnită și năroadă a Moldovei Mari, după care nu Republica Moldova (Basarabia) trebuie să se unească cu România, ci parte din România, Moldova
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]