3,149 matches
-
de trecere liberă pentru trupele care se retrăgeau din Grecia Centrală. Pe 21 decembrie 1828, ambasadorii Regatului Unit, Rusiei și Franței s-au întâlnit pe insula Poros și au pregătit un protocol, care prevedea crearea unui stat autonom, condus de un monarh, a cărui autoritate trebuia confirmată prin firman al Sultanului. Cele trei puteri propuneau ca granița statului elen să se întindă de la Arta la Volos și, în ciuda eforturilor lui Kapodistrias, noul stat urma să includă numai insulele Cyclades, Sporades, Samos și
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
puteri au căzut în cele din urmă de acord să creeze un stat independent elen, pus sub protecția colectivă a Londrei, Parisului și Sankt Petersburgului și au semnat protocolul din 3 februarie 1830. Una dintre prevederile protocolului prevedea ca noul monarh să fie regele Belgiei, Leopold I. Acesta din urmă a fost însă descurajat de imaginea sumbră zugrăvită de Kapodistrias. În plus, potențialul monarh era nemulțumit de linia de frontieră nou, care era defavorabilă noului stat. Negocierile au fost oprite pentru
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
Sankt Petersburgului și au semnat protocolul din 3 februarie 1830. Una dintre prevederile protocolului prevedea ca noul monarh să fie regele Belgiei, Leopold I. Acesta din urmă a fost însă descurajat de imaginea sumbră zugrăvită de Kapodistrias. În plus, potențialul monarh era nemulțumit de linia de frontieră nou, care era defavorabilă noului stat. Negocierile au fost oprite pentru o vreme, după asasinarea lui Kapodistrias în 1831 în Nafplion de către membrii clanului Mavromichalis. Retragerea candidaturii lui Leopold la tronul Greciei și izbucnirea
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
un caracter discutabil, cel puțin pe termen scurt. A fost înființat un stat independent grec, dar Franța, Anglia și Rusia și-au arogat un rol major în viața politică a țării. În plus, în fruntea statului a fost adus un monarh bavarez, iar armata a fost formată în mare parte din mercenari. Țara a fost devastată de zece ani de lupte interne, care a produs valuri succesive de refugiați. Proprietățile turcilor au fost părăsite, ceea ce a necesitat o serie de reforme
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
Cazacii siberieini au fost cazacii care s-au așezat în Siberia începând cu secolul al XVI-lea, după cucerirea acestei regiuni de către Ermak Timofeevici. La început, întreaga populație rusă din Siberia, în special „servitorii țarului” (cлужилые люди, supuși ai monarhului care aveau anumite obligații fiscale și militare), era considerată ca fiind „cazăci”, dar aceasta nu reflecta decât în sens vag situația lor de persoane care nu erau legați în niciun fel de stăpânii feudali, dar care nu erau nici țărani
Cazaci din Siberia () [Corola-website/Science/318456_a_319785]
-
Yeongjo (1694-1776, r. 1724-76) a fost al 21-lea rege al Dinastiei Joseon. A fost al doilea fiu al lui Sukjong, si predecesor al fratelui său mai în vârstă Gyeongjong. Yeongjo a fost un profund monarh confucianist . Și se spune că a avut o mai bună cunoaștere a clasicilor decât oficialii lui . În timpul domniei lui Yeongjo și nepotului său Jeongjo, Confucianismul era la apogeu, astfel cum a fost redresarea economică din războaiele din secolele al XVI
Yeongjo de Joseon () [Corola-website/Science/320402_a_321731]
-
ei informal de a acționa. În 1905, guvernul norvegian a luat în discuție de a-i face rege și regină a Norvegiei însă cuplul a fost ușurat când acest lucru nu s-a întâmplat. Prințesa Ingeborg este bunica a trei monarhi europeni: regele Harald al V-lea al Norvegiei, regele Baudouin I al Belgiei și regele Albert al II-lea al Belgiei. Prin Prințesa Joséphine-Charlotte a Belgiei, ea este străbunica celui de-al patrulea monarh: Henri, Mare Duce de Luxemburg.
Prințesa Ingeborg a Danemarcei () [Corola-website/Science/320473_a_321802]
-
Prințesa Ingeborg este bunica a trei monarhi europeni: regele Harald al V-lea al Norvegiei, regele Baudouin I al Belgiei și regele Albert al II-lea al Belgiei. Prin Prințesa Joséphine-Charlotte a Belgiei, ea este străbunica celui de-al patrulea monarh: Henri, Mare Duce de Luxemburg.
Prințesa Ingeborg a Danemarcei () [Corola-website/Science/320473_a_321802]
-
() este cel mai mare și cel mai vechi castel locuit din lume. Împreună cu Palatul Buckingham și cu Palatul Holyrood din Edinburgh face parte din reședințele principale a monarhilor britanici din Casa de Windsor. Castelul este situat în centrul orașului Windsor din comitatul Berkshire, Anglia. Sub clădirea castelului curge Tamisa care face legătura pe apă cu Londra. Regina Elisabeth II petrece aici frecvent sfârșitul de săptămână, unde primește și
Castelul Windsor () [Corola-website/Science/317978_a_319307]
-
sfârșitul de săptămână, unde primește și vizita oficială sau privată a unor miniștri sau șefi de state. Conform izvoarelor istorice castelul datează din timpul lui Wilhelm Cuceritorul. Construcția castelului, garnizoanei, fortăreței, închisorii și părții locuite fiind coordonată direct de unii monarhi englezi. În timpul războaielor purtate de Anglia, castelul fiind mai bine întărit și apărat, aceste măsuri strategice se pot observa și azi.
Castelul Windsor () [Corola-website/Science/317978_a_319307]
-
de York în Anglia în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Ea a avut loc la 22 august 1485, și a fost câștigată de Casa Lancaster. Liderul acesteia, Henry Tudor, Earl de Richmond, a devenit în urma ei primul monarh englez din dinastia Tudor, căsătorindu-se cu o prințesă din Casa York. Inamicul său, , ultimul rege din Casa York, a murit în luptă. Istoricii consideră că bătălia de la Bosworth a reprezentat sfârșitul dinastiei Plantagenet, moment definitoriu al istoriei Angliei. Domnia
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
de mare decât cu ajutorul nobililor. Richard, ca și predecesorii săi, trebuia să-i câștige pe aceștia de partea sa făcându-le daruri și păstrând cu ei relații strânse. Nobilii puternici puteau cere favoruri mai mari pentru a rămâne de partea monarhului, altfel se puteau întoarce împotriva lui. La Bosworth s-au adunat trei grupări, fiecare cu țelurile sale: Richard al III-lea și armata sa yorkistă; inamicul lui, Henry Tudor, în fruntea taberei lancastriene; și familia Stanley, nehotărâtă. Scund și slab
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
Louis Antoine de Bourbon ("Louis Antoine Henri"; 2 august 1772 - 21 martie 1804) a fost rudă a monarhilor Bourbon ai Franței. Mai faimos pentru moartea sa decât pentru viața sa, a fost executat în urma unor acuzații în timpul Consulatului francez. Ducele a fost unicul copil al lui Louis Henri de Bourbon și a soției lui, Bathilde d'Orléans. Ca
Louis-Antoine-Henri de Bourbon-Condé () [Corola-website/Science/323017_a_324346]
-
Frederic Henric Louis (; 18 ianuarie 1726 - 3 august 1802), a fost prinț al Prusiei. A fost general și om de stat și, în 1786, s-a sugerat că ar putea fi candidat pentru a deveni monarh al Statelor Unite. Născut la Berlin, Henric a fost al 13-lea copil al regelui Frederic Wilhelm I al Prusiei și a Prințesei Sophia Dorothea de Hanovra. Frate mai mic al regelui Frederic al II-lea al Prusiei, conflictele lui Henric
Prințul Henric al Prusiei (1726-1802) () [Corola-website/Science/323927_a_325256]
-
inferioară. Autonomia locale în provincii a fost exercitată prin intermediul guvernelor provinciale și legislative. Benghazi și Tripoli au servit alternativ ca și capitale naționale. Regatul Unit al Libiei a fost un monarhie constituțională și ereditară cu puterea legislativă fiind exercitată de către monarh, în colaborare cu Parlamentul European. Regele a fost definit prin Constituție ca șef suprem al statului. Înainte el este în stare să-și asume atribuțiile constituționale. Regele ar trebui să ia un jurământ înainte de o ședință comună a Senatului și
Regatul Libiei () [Corola-website/Science/323971_a_325300]
-
un întreg departament de muniții la dispoziție și abilitatea remarcabilă de a "face rost" la cerere de bomba potrivită sau de oricâte articole folositoare. Deschizător de conserve? O mulinetă? 10.000 de rulmenți? Chitară bas? Le are. Regele Julien este monarhul autoproclamat al grădinii zoologice și un animal petrecăreț. Acestui răsfățat rege băiat îi place să comande pe oricine din jur și ar fi complet insuportabil dacă n-ar insista ca toată lumea să se distreze! Ego-ul dominant al Regelui Julien este
Pinguinii din Madagascar () [Corola-website/Science/315988_a_317317]
-
Colaboratorii erau călăuziți de trei idei: Dumnezeu - Nația - Regele. Ei vor scrie în slujba românismului. Intenția redactorilor era de a nu aparține niciunui grup politic sau orientări ideologice. Demersul lor a fost pus sub semnul credinței în Dumnezeu, a figurii monarhului și pentru sprijinirea activă și morală a românilor care au suferit de pe urma regimului comunist. Începând cu numărul 6 (1957-1958) articolele au fost grupate sub următoarele titluri: "Articole-Literatură", "Cronică-Necrologie", "Note și Comentarii", "Recenzii și semnalări", "Varia". Colaboratorii revistei erau: Dumitru Găzdaru
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
din cauze diferenței de rang în ciuda faptului că propria lor mamă a fost de asemenea membră a nobilimii. Nunta a avut loc la Västerås, la 21 februarie 1585; a doua zi Gunilla a fost încoronată regină. Din cauza controversei din jurul căsătoriei, monarhul era nerăbdător de a impresiona cât mai mult cu putință și a aranjat mai multe sărbători în jurul evenimentului, cum ar fi un turneu unde regina Gunilla a acordat premii câștigătorilor. Toți frații regelui au refuzat să participe la nuntă. Singura
Gunilla Bielke () [Corola-website/Science/332946_a_334275]
-
lui Sigismund în protejarea marii moșteniri pe care a primit-o prin voința soțului ei, împotriva cumnatului ei Ducele Carol. Ducele Carol, care primea rapoarte constante de sănătate a regelui în timpul bolii sale, a afirmat că Gunilla a ascuns moartea monarhului timp de câteva zile pentru a fura lucruri din castelul regal. După sosirea lui Sigismund și a soției acestuia, Anna de Austria în Suedia în 1593, Gunilla a cerut să se facă un inventar pentru a șterge acuzațiile lui Carol
Gunilla Bielke () [Corola-website/Science/332946_a_334275]
-
a format populația bavareză, vorbitoare de dialecte germanice și creștinată începând din secolul al VII-lea, în urma misionariatului unor călugări irlandezi. Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi ziși "Agilolfinger", peste care au venit francii în timpul dinastiei merovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seamă, Carol cel Mare, îl înfrânge în 788 pe prințul Bavariei Tasilo III, ceea ce înseamnă sfârșitul acestui principat.Dezmembrarea Imperiului carolingian dă din nou posibilitatea prinților bavarezi să devină independenți, procesul fiind grăbit de atacurile ungare
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
atacurile ungare începând cu anul 862. Principele Bavariei, "markgraf"-ul (margraf, marchiz) Luitpold von Bayern, cade în Bătălia de la Pressburg (907), fiind învins în lupta cu ungurii.Urmează pe tron fiul lui, Arnulf I. După victoria decisivă în alianță cu monarhul saxon Otto I cel Mare împotriva ungurilor la Lechfeld, lângă Augsburg (fostul municipiu "Augusta vindelicorum"), de la 10 august 955, urmează un val de colonizare bavareză spre est cu obținerea unor teritorii ce aparțin astăzi părții vestice a Austriei, Istria și
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
unei afaceri amoroase cu dansatoarea Lola Montez este silit să abdice. L-a urmat pe tron Ludovic al II-lea al Bavariei, care a avut inițiativa construirii unora dintre cele mai frumoase castele din Germania, așa cum este casteul Neuschwanstein. Acest monarh, care avea o afecțiune psihică, a murit (1866) înecat în condiții neelucidate deplin în Lacul Starnberg de lângă München.În 1866 Bavaria suferă o înfrângere militară, de partea Austriei, în războiul dintre Prusia și Austria.Bavaria a fost din nou recunoscută
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
După creștinarea europenilor, capii bisericilor au inițiat persecuții și prigoane împotriva evreilor, intenționând să-i constrângă pe această cale să accepte botezul. Participanții la diverse cruciade s-au dedat la masacre prin comunități evreiești aflate în calea cruciaților spre Ierusalim. Monarhi creștini cu intenția de a-și însuși averile evreilor i-au expulzat pe aceștia din țările în care comunitățile evreiești ființaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzare, mare parte din evreimea vest-europeană a ajuns în Europa de est, unde în
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
spus cuvintele: „Imperiul înseamnă pace”. Însă conducerea sa a dus la un lung șir de războaie cu Anglia și cu monarhiile absolutiste (Rusia, Austria, Prusia) cauzate printre altele de: rivalitatea dintre burghezia franceză și cea engleză pentru supremație economică; dorința monarhilor europeni de-a opri accesiunea lui Napoleon; ambiția lui Napoleon de a stăpâni întreaga lume. Cu o armată mare, Napoleon a reușit să obțină multe victorii asupra Austriei în 1805, prin Bătălia de la Austerlitz și asupra Prusiei în 1806. Singura
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
liberali în luna februarie 1866; după o perioadă de tranziție în care s-au făcut numeroase manevre pentru a evita separarea din nou a Moldovei și Țării Românești, un Principat unit al României a obținut recunoaștere internațională, avându-l că monarh pe Carol de Hohenzollern, și fiind guvernat după o nouă constituție. În perioada noiembrie 1868-ianuarie 1870, Kogălniceanu a fost din nou ministru de interne în guvernul lui Dimitrie Ghica; mandatul acestuia a fost confirmat de alegerile din 1869, după care
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]