5,106 matches
-
Ion, p.288-289]. Făcând concurență stării civile și având ambiția unei reforme a moravurilor sociale, Balzac demască perfidia și decăderea femeii. Balzac a descoperit pluralitatea ființelor moderne 137. Tipul femeii balzaciene este unul complex, conceput multidimensional, din diverse ipostaze, din multitudinea nuanțelor de caracter, din opinia despre ea a celor cu care intră în contact. Pariziana (la Balzac, cu majuscula) este femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică dintre toate speciile de femei. "Sedus de fenomenul parizianismului feminin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care nume mari sau mici ale literaturii din peninsulă italica (Giovanni Pascoli 1855-1912, Enrico Thovez 1869-1925, Umberto Saba 1883-1957, Giudo Gozzano 1883-1916, Giuseppe Ungaretti 1888-1970) au pătruns, rând pe rând, în sfera leopardismului, îmbogățindu-l și trasând în cadrul lui o multitudine de direcții și viziuni. S-au identificat tipologii și s-au realizat clasificări: în a doua jumătate a veacului al XIX-lea s-a vorbit despre leopardismul de factură civică și patriotică, predominant înainte de unificarea Italiei; mai tarziu, în jurul anului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și viața, iar rondiștii, în frunte cu leopardistul Cardarelli nu ar fi putut să sublinieze extraordinară lecție de stil a prozei sale, iar mai tarziu ermeticii probabil că n-ar fi putut revendică austeritatea să evocatoare, intuiește Renzo Negri.50 Multitudinea de opinii contradictorii a contribuit la apariția unui veritabil caz literar Leopardi în care actorii, dialogând de pe poziții antagonice, au menținut viu interesul pentru opera precursorului. Ea trecea astfel pragul secolului XX, ca fenomen literar dezbătut, contestat, refuzat sau, dimpotrivă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
s-a manifestat, firește, în mod omogen. Fiecare scriitor care s-a înscris pe linia Petrarca-Tasso-Leopardi și-a stabilit o cale proprie de acces către creația recanatezului, astfel încât a existat o varietate de modalități de receptare și preluare și o multitudine de căi de acces ce trasează o fenomenologie complexă dificil de cuprins în ansamblu. În volumul Leopardism Gilberto Lonardi menționează trei tipuri de relatie a scriitorilor cu opera poetului din Recanati.55 La extreme se află trecerea sub tăcere aproape
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din Zibaldone referitoare la metafore, pe care le consideră actuale, regasind în aceste opinii despre metalogism un precedent al figurilor de stil folosite de poeții ermetici. Autorul Infinitului preciza, de exemplu, ca plăcerea generată de metaforele noi, neașteptate, se datorează multitudinii de idei cărora le dau naștere; îndeosebi dacă metaforă e îndrăzneață, altfel spus dacă ideile nu sunt foarte apropiate, așa încât, desi diferite, aproape că par a se contopi una cu alta.168 Procedeele analogice teoretizate în Zibaldone (1482, 1483) ajunseseră
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
strop de soare, nimbul unui înger, / iar apoi ceață; și copacii / și noi urziți din aer dimineața (trad. MB).257 Binomul termen-referent poate fi pus în lumina de recurenta termenului parolă care este o prezență de sine stătătoare cu o multitudine de fațete și un veritabil protagonist al poeziei quasimodiene.258 Este redat printr-o dinamică de solidificare și ingreunare ce se explică prin dorința de a-l fixă între limitele imagistico-spațiale proprii unui obiect, unui referent: Te știu. Întreg dăruita
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poeziei, deoarece pot stimula imaginația și pot bucura sufletul prin sentimentul confuz și indefinit generat; în opoziție cu oamenii de știință, poeții trebuie să utilizeze cele mai vagi cuvinte, pe cele care exprimă idei neconturate sau care trimit la o multitudine de idei.263 Fiecare termen poetic dispune de o tensiune centrifuga ce intră în sfera unei estetici a receptării. Pe baza acesteia cititorul este invitat mai întâi să audă, să înțeleagă rezonantele cuvintelor, apoi să construiască relații între ele. Pentru
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
alter ego al autorului, un profet al uitării sau/și o metaforă a împietririi zborului inspirației. Prezența ei accentuează sentimentul de teamă și durere. Punctul de maximă intensitate al poeziei este rugăciunea izvorâta din dorința de a păstra în suflet multitudinea de glasuri și chipuri ce constituie surse de inspirație pentru poet în trecut, a căror dispariție este anticipată cu teamă. Presentimentul că universul memoriei urmează să dispară se citește în absență ecourilor fecunde, deja îndepărtate, șterse, în intermitenta suflului uitat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și sovrumani silenzi din Infinitul) este un procedeu al poeticii cuvântului vag, formulate în Zibaldone și aplicate în versuri. Venti prin impresia nedefinita și vastă pe care o trezește în cititor se numără printre cuvintele vagi destinate să genereze o multitudine de idei. În poeziile quasimodiene toate ocurentele acestuia se prezintă la forma de singular. Cu aceeași impetuozitate regăsim vântul că suflu al furtunii în La nunta surorii Paolina: În lupta sprinten / se-aruncă vântul și pe cer la pândă / stau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
că lume populată cu glasuri și chipuri dragi (voci și chipuri) sau că undă de sunete și iubire. Cercetarea noastră a arătat manieră în care dialectica sunet / tăcere însoțește binomul trecut / prezent, adâncind contrastele: daca trecutului îi sunt caracteristice armonia, multitudinea de voci, undă de sunete ca semn al veseliei, prezentul nu este altceva decât rătăcire în întuneric, așteptare a morții, tristețe. Imaginile sonore, utilizate că vehicule ale reîntoarcerii, revin constant în poezia quasimodiană, la fel ca în Canturi, și constituie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cercetare aplicat în Anti-equilibrium. Contribuția lui Kornai nu este alterată de ideologie, dar nici de indiferența rece a abstracțiilor pure de tip ricardian. După autorul nostru, în economie nu există decît eficient și ineficient, iar diferența este determinată de o multitudine de cauze. Concepțiile enunțate sunt foarte apropiate de cele ale economiștilor instituționaliști, cu deosebirea că în cazul de față avem de-a face cu o eliberare voită de dogma raționalistă ce are la bază paradigma lui homo oeconomicus. Recapitulînd în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
materiale, umane și financiare disponibile. În cadrul economiei de piață, activitatea economică este pusă în mișcare printr-un mare număr de decizii aparent independente unele față de altele, iar inițiativa îi aparține individului, care este centrul impulsionării activității economice. Avînd în vedere multitudinea centrelor de decizie, spunem că economia este pluripolară. Motivația dominantă a oricărei decizii în sectorul privat este urmărirea obținerii celui mai mare cîștig monetar individual, iar resortul principal al activității economice este concurența. Însă mobilul profitului și resortul concurenței și-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
2.3.2.3. Caracteristici și tipuri ale economiei de piață contemporane Tipul actual al economiei de piață existent în țările dezvoltate se caracterizează, în principal, prin următoarele trăsături 8: • este o economie multipolară, în sensul că se caracterizează prin multitudinea și diversitatea centrelor de decizie economică; • este o economie de întreprindere, în care universul microeconomic este fundamental în activitățile de economie națională; • este o economie de calcul în expresie monetară, moneda servind drept numitor comun al activităților agenților economici, răspunzînd
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
constă în a fi un sistem deschis, cu tendințe și reguli în devenire, ce reutilizează celelalte forme de organizare a producției. El a făcut astfel dovada unei capacități de expansiune de care socialismul nu s-a învrednicit. Trecînd printr-o multitudine de forme istorice succesive, marcat de o dinamică permanentă și de o mare plasticitate, excedînd tot timpul cadrul național, capitalismul a fost mereu depășit de propria-i istorie, neputînd fi identificat în mod durabil. Alți autori, cum e Bruno Theret
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
aceasta din urmă e tot o formă de raționalitate. COMPLEXITATEA SISTEMELOR ECONOMICE Cu cît un sistem este mai complex, cu atît este mai greu de definit, cu atît mai mult crește nivelul de incertitudine. Complexitatea unui sistem e dată de multitudinea relațiilor intrasistemice care îl caracterizează. Sunt relații de multi-dependență între componente, practic incomensurabile. Analiza complexității sistemelor economice reclamă injoncțiuni și incertitudini, contradicții și paradoxuri. Organizarea complexității este un proces dinamic și nu un program predeterminat. Ea utilizează factori aleatori și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
intensiv informația de natură econo-mică pentru a schimba bazele vechiului lor aparat industrial. Din acest punct de vedere, crearea șantierelor navale nipone constituie un veritabil caz-școală. Constatînd că Marea Britanie era la începutul secolului liderul în domeniu, japonezii au comandat o multitudine de planuri de navigare, ale căror contracte de realizare le-au anulat mai apoi, reproducînd un model de navigare ușor modificat față de planul inițial elaborat de către inginerii britanici. Acest tip de deturnare a informației s-a repetat de nenumărate ori
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
coincidență faptul că celebrul MITI a fost fondat de vechi responsabili ai administrației japoneze implicați în gestionarea Manciuriei ocupate. Reușita economică a Japoniei este rezultatul sinergiei dintre strategiile tehnologice, industriale și comerciale, indisociabile de o utilizare ofensivă a informației. Această multitudine de legături stabilite între societățile de comerț, administrații, universități și întreprinderi dă o impresie de complexitate, de diversitate, cu prezența unui mare număr de organisme. În aceasta rezidă întreaga forță a ingineriei strategice japoneze a informației, inginerie caracterizată prin: o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
creșterea constantă a pieței informației economice. Întreprinderile germane dispun de o impresionantă bază de surse deschise de informații, constituită de-a lungul timpului, în mod progresiv, începînd cu aparatul statistic federal și cu cel al landurilor. Organizațiile profesionale produc o multitudine de buletine și anuare, vîndute și în străinătate, în particular în Europa centrală. Există 3400 de publicații profesionale, cu 60 de milioane de exemplare difuzate, ceea ce se constituie într-un atu major al ingineriei germane a informației economice. Centrele de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
defavorabile. De asemenea, nu cedează presiunilor privind convertibilizarea monedei sale, spre exasperarea partenerilor occidentali. Introducerea nedeclarată a capitalismului a transformat profund societatea chineză. Aparatul de stat nu a reușit să se adapteze, în timp ce fiecare grup social își apără interesele, de unde multitudinea de conflicte. Oamenii cer, uneori violent, indemnizații sociale, posibilități de recalificare etc. Represiunile sunt întotdeauna ponderate, dar e clar că statul nu mai poate rămîne unul social. S-au format peste tot elite locale, din întreprinzători, cadre de partid reciclate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de "ipocrizia vecinică, care ține cât istoria omenirii", de "acel sâmbure negru și rău, care-i rădăcina adevărată a vieții și a faptelor sale egoismul său". După stilul însemnărilor de atunci 7, după nuanța lor eclectică, după aprinderea patriotică și multitudinea proiec telor literare, putem să afirmăm atât: că poetul se iniția în problemele filosofice și citea de toate, dar noțiuni temeinice și pornire tehnică de specialitate n-avea.[...] Titlul Archaeus și apoi folosirea lui Kant arată felul informației și eclectismul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
coperțile cărților (alese de același Dumitru Dorobăț): Căsătoria Arnolfini (detaliu), de Jan Van Eyck (pe The Duchess of Malfi), și pre-rafaelita Regina Guinevere a lui William Morris (pe The Woman Killed With Kindness). Din păcate, există și o obiecție. Deranjează multitudinea de greșeli de tehnoredactare, atît în textul românesc, cît și în cel englezesc. Faptul ridică semne de întrebare vizavi de profesionalismul unor redactori de la Institutul European și strică, din nefericire, perfecțiunea obiectuală a celor două artefacturi culturale. Bibliografie Thomas Heywood
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a lui Fortunado. Francmason declarat, el duce o existență în răspăr cu învățăturile creștine, cel puțin din perspectiva prezumtiv dogmatică a lui Montresor. E un "păgîn" în logica religioasă tradițională a Europei, iar naratorul nu devine astfel decît vocea unei multitudini de credincioși ultragiați de ocultismul "malefic" al amintitului Bufon. Vreau să-l înțelegem bine pe Montresor! El e pregătit de crimă și chiar o săvîrșește, paradoxal, tocmai, din credința sa fierbinte. Confruntat cu replica "Pentru dragos-tea lui Dumnezeu!", răspunde, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
proces îndelungat și ușor întortocheat, aureolat totuși de o incontestabilă șansă culturală. Începutul se produce în Franța, unde obsesia (motivată, desigur, și de o stranie consubstanțialitate estetică între cei doi scriitori) vădită de Baudelaire pentru goticul poesc duce la o multitudine de tălmăciri ale textelor autorului lui Annabel Lee în limba marii culturi europene a timpului, impunîndu-l atenției unei audiențe elevate, mult mai sensibile la finețea artistică a straniului și morbidului decît americanii secolului romantic. Editorul și traducătorul majorității prozelor din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
William Wilson, ultra-senzitivul Roderick Usher (depersonalizat ultimativ, aidoma naratorului povestirii Prăbușirea Casei Usher, de consumul secret de opium), Dupin care descifrează crime absurde și haotice, mergînd pe regula unității în dispersie (aplicarea unui concept rațional haosului duce invariabil la inteligibilitatea multitudinii de efecte contradictorii și posibilitatea asocierii lor unei cauze primare) sau nebunia invadînd, sub forma unei metafore a "morții roșii", compartimentele altădată simetrice ale creierului uman sînt tot atîtea imagini alegorice ale felurilor de alienare exersate de individul modern într-
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pe atît de puțin atractivă pentru publicul american al veacului al XIX-lea. Monstrul acvatic "Moby Dick" devine, pentru Melville, o metaforă extrem de complicată și aproape deloc un prilej de povești marinărești, pline de suspans, așa cum și-ar fi dorit multitudinea de (posibili) cititori veniți din tradiția lui Chase ori din cea a lui Reynolds. Nu trebuie să ne mire, prin urmare, faptul că romanul Moby Dick a constituit un răsunător eșec de piață, la prima lui editare. Reacțiile criticilor s-
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]