13,901 matches
-
necesită un înalt grad de concentrare volițională, o dirijare coordonată, în vederea realizării unei mobilizări și sincronizări maxime a respectivei unități motoare. Creșterea forței musculare prin intermediul contracțiilor izometrice prezintă - după Sbenghe (1987) - următoarele avantaje: eficiență bună pentru obținerea forței și hipertrofiei musculare; creșterea rezistenței musculare; tehnică simplă care nu necesită aparatură specială, putându-se efectua în orice condiții; solicită durate scurte de lucru; nu implică articulația; este mai puțin obositoare; are efecte superioare altor tehnici de creștere a forței. Ca dezavantaje amintim
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
grad de concentrare volițională, o dirijare coordonată, în vederea realizării unei mobilizări și sincronizări maxime a respectivei unități motoare. Creșterea forței musculare prin intermediul contracțiilor izometrice prezintă - după Sbenghe (1987) - următoarele avantaje: eficiență bună pentru obținerea forței și hipertrofiei musculare; creșterea rezistenței musculare; tehnică simplă care nu necesită aparatură specială, putându-se efectua în orice condiții; solicită durate scurte de lucru; nu implică articulația; este mai puțin obositoare; are efecte superioare altor tehnici de creștere a forței. Ca dezavantaje amintim: mărește efortul ventriculului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
puțin obositoare; are efecte superioare altor tehnici de creștere a forței. Ca dezavantaje amintim: mărește efortul ventriculului stâng, crește frecvența cardiacă și tensiunea arterială (mai ales cea diastolică); nu ameliorează suplețea articulară și a țesuturilor periarticulare; tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul articular la care s-a executat contracția izometrică; antrenează mușchii la o contracție mai lentă, cu răspuns întârziat la solicitări; nu ameliorează coordonarea inervației musculare pentru activități motoare complexe; dezvoltă un feedback redus; este dificil de urmărit
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nu ameliorează suplețea articulară și a țesuturilor periarticulare; tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul articular la care s-a executat contracția izometrică; antrenează mușchii la o contracție mai lentă, cu răspuns întârziat la solicitări; nu ameliorează coordonarea inervației musculare pentru activități motoare complexe; dezvoltă un feedback redus; este dificil de urmărit cantitativ forța musculară dezvoltată în timpul exercițiului, precum și curba de creștere în timp a acestora. CONTRACȚIE MUSCULARĂ (fr. contraction musculaire) - Scurtarea unui mușchi sub acțiunea impulsului nervos care ajunge
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unghiul articular la care s-a executat contracția izometrică; antrenează mușchii la o contracție mai lentă, cu răspuns întârziat la solicitări; nu ameliorează coordonarea inervației musculare pentru activități motoare complexe; dezvoltă un feedback redus; este dificil de urmărit cantitativ forța musculară dezvoltată în timpul exercițiului, precum și curba de creștere în timp a acestora. CONTRACȚIE MUSCULARĂ (fr. contraction musculaire) - Scurtarea unui mușchi sub acțiunea impulsului nervos care ajunge la nivelul plăcii motoare, locul de joncțiune dintre fibra nervoasă și fibrele musculare; are ca
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
contracție mai lentă, cu răspuns întârziat la solicitări; nu ameliorează coordonarea inervației musculare pentru activități motoare complexe; dezvoltă un feedback redus; este dificil de urmărit cantitativ forța musculară dezvoltată în timpul exercițiului, precum și curba de creștere în timp a acestora. CONTRACȚIE MUSCULARĂ (fr. contraction musculaire) - Scurtarea unui mușchi sub acțiunea impulsului nervos care ajunge la nivelul plăcii motoare, locul de joncțiune dintre fibra nervoasă și fibrele musculare; are ca efect realizarea unui lucru mecanic ce asigură mișcarea unui organism viu. Mușchiul are
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cantitativ forța musculară dezvoltată în timpul exercițiului, precum și curba de creștere în timp a acestora. CONTRACȚIE MUSCULARĂ (fr. contraction musculaire) - Scurtarea unui mușchi sub acțiunea impulsului nervos care ajunge la nivelul plăcii motoare, locul de joncțiune dintre fibra nervoasă și fibrele musculare; are ca efect realizarea unui lucru mecanic ce asigură mișcarea unui organism viu. Mușchiul are trei proprietăți: a) elasticitate - proprietatea de a se scurta și întinde; b) tonicitate - starea permanentă de tensiune care asigură verticalitatea și menținerea oaselor în articulații
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
are trei proprietăți: a) elasticitate - proprietatea de a se scurta și întinde; b) tonicitate - starea permanentă de tensiune care asigură verticalitatea și menținerea oaselor în articulații; c) contractilitate - proprietatea de a se scurta voluntar. Există trei mari tipuri de contracții musculare în organism: 1) contracția izometrică, prin care tensiunea internă crește fără a se modifica lungimea fibrei musculare și fără mișcare articulară; 2) contracția izotonică, realizată contra unei rezistențe, cu modificarea lungimii fibrei musculare și creșterea forței musculare, ceea ce determină deplasarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tensiune care asigură verticalitatea și menținerea oaselor în articulații; c) contractilitate - proprietatea de a se scurta voluntar. Există trei mari tipuri de contracții musculare în organism: 1) contracția izometrică, prin care tensiunea internă crește fără a se modifica lungimea fibrei musculare și fără mișcare articulară; 2) contracția izotonică, realizată contra unei rezistențe, cu modificarea lungimii fibrei musculare și creșterea forței musculare, ceea ce determină deplasarea segmentelor articulare. Modificarea lungimii mușchiului se poate face în două sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
voluntar. Există trei mari tipuri de contracții musculare în organism: 1) contracția izometrică, prin care tensiunea internă crește fără a se modifica lungimea fibrei musculare și fără mișcare articulară; 2) contracția izotonică, realizată contra unei rezistențe, cu modificarea lungimii fibrei musculare și creșterea forței musculare, ceea ce determină deplasarea segmentelor articulare. Modificarea lungimii mușchiului se poate face în două sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare (contracție dinamică concentrică), și prin îndepărtarea capetelor de inserție, deci prin alungire, datorată unei forțe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tipuri de contracții musculare în organism: 1) contracția izometrică, prin care tensiunea internă crește fără a se modifica lungimea fibrei musculare și fără mișcare articulară; 2) contracția izotonică, realizată contra unei rezistențe, cu modificarea lungimii fibrei musculare și creșterea forței musculare, ceea ce determină deplasarea segmentelor articulare. Modificarea lungimii mușchiului se poate face în două sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare (contracție dinamică concentrică), și prin îndepărtarea capetelor de inserție, deci prin alungire, datorată unei forțe externe (contracție musculară excentrică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
forței musculare, ceea ce determină deplasarea segmentelor articulare. Modificarea lungimii mușchiului se poate face în două sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare (contracție dinamică concentrică), și prin îndepărtarea capetelor de inserție, deci prin alungire, datorată unei forțe externe (contracție musculară excentrică); 3) contracția auxotonică (mixtă), reprezentată de combinații ale contracțiilor izotonice și izometrice, este cea mai frecventă în activitatea de mișcare voluntară (cu precădere în activitatea sportivă). Rezultatul contracției musculare este reprezentat de mișcare, iar deliberarea conștientă a unei mișcări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de inserție, deci prin alungire, datorată unei forțe externe (contracție musculară excentrică); 3) contracția auxotonică (mixtă), reprezentată de combinații ale contracțiilor izotonice și izometrice, este cea mai frecventă în activitatea de mișcare voluntară (cu precădere în activitatea sportivă). Rezultatul contracției musculare este reprezentat de mișcare, iar deliberarea conștientă a unei mișcări voluntare presupune parcurgerea următoarelor etape: a) elaborarea la nivel cortical a actului și planului mișcării; b) culegerea de informații prin receptori (în special vizuali) asupra distanței, naturii efortului ce trebuie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
c) intrarea în funcțiune a sistemului motor executiv (reprezentat prin căile piramidale și extrapiramidale), pentru a transmite impulsurile motoare spre motoneuronii alfa din coarnele anterioare medulare; d) culegerea informațiilor senzitivo-senzoriale asupra poziției receptorilor articulari (sensibilitatea proprioceptivă) și a lungimii fusurilor musculare, urmată de transmiterea lor spre cerebel; e) intrarea în acțiune a sistemului de control (situat la nivelul cerebelului), care acționează asupra motoneuronului alfa și a celui gama în conjugare cu alte structuri (spre exemplu, formațiunea reticulată) (Moțet, 2001). CONTRAPRIZĂ - Modalitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
c) mobilitatea controlată reprezintă abilitatea de a executa mișcări în timpul oricărei posturi de încărcare prin greutatea corpului cu segmentele distale fixate sau de a roti capul și trunchiul în jurul axului longitudinal în timpul acestor posturi. Mobilitatea controlată necesită: obținerea unei forțe musculare în limita disponibilă de mișcare; promovarea unor reacții de echilibru în balans; dezvoltarea unei abilități de utilizare a amplitudinii funcționale de mișcare atât în articulațiile proximale, cât și în cele distale. CONVINGERE (de la convinge < lat. convincere) - Stare interioară (sufletească) de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dar care are o temă bine definită și unde întrebările sunt spontane, iar răspunsurile sunt în funcție de particularitățile individuale ale pacientului. CONVULSIE (< fr. convulsion, cf. lat. convulsio, -onis) - Contractare involuntară, bruscă și repetată a mușchilor; mișcare involuntară sub formă de contracții musculare, bruște, neregulate, intermitente și variabile ce duc la deplasări ale segmentelor. Apare ca o expresie a excitației centrilor motori din scoarța cerebrală. După durata lor, convulsiile pot fi tonice și clonice. Convulsiile tonice constau dintr-o stare de contracție musculară
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
musculare, bruște, neregulate, intermitente și variabile ce duc la deplasări ale segmentelor. Apare ca o expresie a excitației centrilor motori din scoarța cerebrală. După durata lor, convulsiile pot fi tonice și clonice. Convulsiile tonice constau dintr-o stare de contracție musculară violentă și durabilă, determinând o imobilizare și rigiditate a segementelor interesate. Se întâlnesc în tetanos, tetanie, intoxicații cu stricnină și în epilepsie. Tetanosul se caracterizează prin convulsii tonice generalizate, cu maximum de intensitate în musculatura corespunzătoare sediului inoculat, cu trismus
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tragus și comisura bucală, duce la contracția mușchilor buzei. Aceste semne arată o hiperexcitabilitate neuromusculară determinată de o scădere a calciului sanguin în insuficiența paratiroidiană. Convulsiile clonice sunt mișcări bruște, explozive, de scurtă durată, separate prin scurte intervale de rezoluție musculară. Convulsiile clonice, împreună cu cele tonice, constituie simptomatologia principală a crizelor de epilepsie (Meilă, Milea, 1988). COOPERARE (de la coopera < fr. coopérer, cf. lat. cooperari)- Comportament de colaborare între două sau mai multe persoane, între grupuri, în condițiile realizării unui scop cunoscut
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care se dobândește ca urmare a unui mare număr de repetări, fapt ce permite atingerea unui înalt nivel de performanță într-o anumită formă de activitate motrică. Dezvoltarea coordonării conduce la efectuarea unor mișcări precise și la economie de efort muscular. Prin repetarea mișcărilor se asigură un nivel ridicat al coordonării, mai ales în condițiile formării deprinderilor motrice care au la bază engramele motoare (Sbenghe, 1987). Tulburările de coordonare au la origine tulburările de sensibilitate superficiale și profunde, inconștiente sau conștiente
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dublate de un grafism ezitant. După De Meur și Staes (1988), semnele obiective sunt: a) discronometrie - întârziere în declanșarea mișcării, dificultăți în oprirea ei; b) dismetrie- mișcări mai mult sau mai puțin ample decât scopul propus; c) asinergie - necoordonarea componentelor musculare solicitate de mișcare; d) adiadocokinezie - dificultate de executare rapidă a unor mișcări alternative și de sens contrar; e) dispraxie - dificultăți de coordonare motrică, în context spațio-temporal și afectiv-caracterial, manifestându-se prin neîndemânare și lipsa de control al mișcării. Se examinează
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dintre privire și activitatea manuală. Coordonarea oculo-manuală constituie un suport pentru formarea și dezvoltarea prehensiunii. Adaptarea și controlul gesturilorsunt determinate de o serie de factori, după cum urmează (Pick, Vayer, 1978): precizia mișcărilor în relație cu echilibrul general și cu independența musculară; capacitatea de a repeta gestul în aceleași condiții, sub raportul adresabilității și siguranței în execuție; raport cât mai corect între execuția cu mâna dreaptă și cu cea stângă; asigurarea de resurse suficiente pentru susținerea efortului muscular; adaptarea senzorio-motrică și ideomotrică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
general și cu independența musculară; capacitatea de a repeta gestul în aceleași condiții, sub raportul adresabilității și siguranței în execuție; raport cât mai corect între execuția cu mâna dreaptă și cu cea stângă; asigurarea de resurse suficiente pentru susținerea efortului muscular; adaptarea senzorio-motrică și ideomotrică la gestica propusă (în condițiile în care se constată tulburări sau dificultăți de adaptare la cerințele de execuție, se utilizează un sistem de mijloace ce pot fi sistematizate într-o ordine bine definită); educarea capacității de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
funcțional sau chiar organic; c) recuperarea unui deficit funcțional nu poate fi concepută decât în cadrul restabilirii raporturilor fiziologice ale corpului, deoarece lanțurile kinetice corporale au la bază în primul rând raporturi normale între segmente. Deposturarea și dezalinierea atrag întotdeauna dezechilibre musculare la nivelul structurilor articulare, scăderea randamentului și apariția precoce a oboselii. Dezechilibrul muscular se instalează pe baza mai multor mecanisme: a) prin substituție, adică printr-o înlocuire funcțională; b) prin „înstrăinare”, adică printr-o „pareză funcțională”; c) prin compensare (deosebit de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
decât în cadrul restabilirii raporturilor fiziologice ale corpului, deoarece lanțurile kinetice corporale au la bază în primul rând raporturi normale între segmente. Deposturarea și dezalinierea atrag întotdeauna dezechilibre musculare la nivelul structurilor articulare, scăderea randamentului și apariția precoce a oboselii. Dezechilibrul muscular se instalează pe baza mai multor mecanisme: a) prin substituție, adică printr-o înlocuire funcțională; b) prin „înstrăinare”, adică printr-o „pareză funcțională”; c) prin compensare (deosebit de substituție); d) prin incoordonare, adică prin tulburări de reglare motrică în cadrul lanțului kinetic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este cea de creștere și dezvoltare a organismului. Sunt situații când și la vârsta adultă pot apărea dezalinieri și deposturări, consecința unor activități profesionale care impun anumite poziții defectuoase. La aceste posibilități poate fi adăugată și scăderea treptată a forței musculare, ca urmare a lipsei de mișcare. Principalele deposturări și dezalinieri se constată la nivelul coloanei cervicale, umerilor, coloanei dorsale și lombare, precum și la nivelul pelvisului, deficitele de aliniere a membrelor inferioare situându-se pe locul doi (Albu, Albu, Petcu, 2001
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]