2,866 matches
-
finisare; ... g) identitatea grupului de management din fermă, dacă există. ... (6) Intervalul dintre prima și ultima cântărire trebuie să fie de cel pu��în 2 luni (60 zile). ... (7) La sfârșitul perioadei de finisare se apreciază, prin punctaj (note) dezvoltarea musculaturii și scheletului precum și capacitatea funcțională. ... (8) Performanță de referință este sporul mediu zilnic (SMZ), care se calculează prin formulă: ... SMZ = 1000 ● [W(2) - W(1)]/[V(2) - V(1)] în care: V(1) este vârstă în zile la începutul finisării
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
cu 3 crupa perfect orizontală, cu 4 (foarte bine) și 5 (bine) o crupa ușor oblica anteroposterior. Extremele biologice se notează cu 1 în cazul crupei evident ascendente anteroposterior și cu 9 crupa teșita cu grad mare de oblicitate antero-posterior. musculatură (1 caracter) ● îmbrăcarea în musculatură (IM) se referă mai ales la îmbrăcarea coapselor și feselor. Acordarea notelor se face în mod similar aprecierii pentru carne din sistemul EUROP. Notele 7 (foarte bună) și 6 (bună) sunt considerate optime. membre (fundament
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
cu 4 (foarte bine) și 5 (bine) o crupa ușor oblica anteroposterior. Extremele biologice se notează cu 1 în cazul crupei evident ascendente anteroposterior și cu 9 crupa teșita cu grad mare de oblicitate antero-posterior. musculatură (1 caracter) ● îmbrăcarea în musculatură (IM) se referă mai ales la îmbrăcarea coapselor și feselor. Acordarea notelor se face în mod similar aprecierii pentru carne din sistemul EUROP. Notele 7 (foarte bună) și 6 (bună) sunt considerate optime. membre (fundament) - 4 caractere: ● unghiul jaretului (UJ
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
cu 3 crupa perfect orizontală, cu 4 (foarte bine) și 5 (bine) o crupa ușor oblica antero-posterior. Extremele biologice se notează cu 1 în cazul crupei evident ascendente anteroposterior și cu 9 crupa teșita cu grad mare de oblicitate antero-posterior. musculatură (1 caracter) ● îmbrăcarea în musculatură (IM) se face apreciind animalul din spate. Potrivit "Sistemului EUROP" notele se acordă astfel: notă 9 pentru coapse puternic dezvoltate și foarte convexe (caracter nedorit pentru rasă Bruna), nota 1 pentru coapse slab dezvoltate, profil
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
cu 4 (foarte bine) și 5 (bine) o crupa ușor oblica antero-posterior. Extremele biologice se notează cu 1 în cazul crupei evident ascendente anteroposterior și cu 9 crupa teșita cu grad mare de oblicitate antero-posterior. musculatură (1 caracter) ● îmbrăcarea în musculatură (IM) se face apreciind animalul din spate. Potrivit "Sistemului EUROP" notele se acordă astfel: notă 9 pentru coapse puternic dezvoltate și foarte convexe (caracter nedorit pentru rasă Bruna), nota 1 pentru coapse slab dezvoltate, profil foarte concav și lipsite de
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
IM) se face apreciind animalul din spate. Potrivit "Sistemului EUROP" notele se acordă astfel: notă 9 pentru coapse puternic dezvoltate și foarte convexe (caracter nedorit pentru rasă Bruna), nota 1 pentru coapse slab dezvoltate, profil foarte concav și lipsite de musculatură, notele 5 (foarte bună) și 4-6 (bună) pentru coapse bine dezvoltate cu profil ușor concav sau drept. fundament sau membre (4 caractere): ● unghiul jaretului (UJ) se apreciază din partea laterală a animalului examinat. Un unghi normal (150°-155°) se notează cu
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
tip lapte (1 caracter) ● caractere specifice producției de lapte (CPL) se referă la extremitățile osoase ale grebanului, liniei superioare, șoldului și sacrumului precum și la forma gâtului și expresia capului. Se acordă notă 5 pentru: greban evident și puțin îmbrăcat în musculatură, linie superioară cu apofize spinoase evidente și extremități osoase ale soldurilor și sacrumului bine evidențiate. Notă 9 se acordă pentru aspect uscățiv și greban ascuțit, apofizele spinoase ale liniei superioare și extremitățile osoase ale soldurilor și sacrumului foarte puternic evidențiate
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
9 se acordă pentru aspect uscățiv și greban ascuțit, apofizele spinoase ale liniei superioare și extremitățile osoase ale soldurilor și sacrumului foarte puternic evidențiate, gât foarte subțire, fin și lung. Notă 1 se acordă pentru aspect brevimorf, bine îmbrăcate în musculatură și extremități osoase rotunjite. Notele 7 și 8 sunt corespunzătoare unei constituții fine și nu debile, sunt ideale pentru tipul de lapte. dezvoltare (format) corporală - 5 caractere: ● înălțimea la crupa (HC) reprezintă distanță de la sol până la punctul care intersectează linia
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
situat superior), pacientul va fi informat asupra caracterului inofensiv al bolii. Miocloniile musculare pot fi tratate cu anticonvulsivante (de ex carbamazepină), în combinație cu biperide, Benseracid sau baclofen. În cazul în care cu ajutorul medicamentelor nu se ajunge la ameliorarea simptomatologiei, musculatura velopalatină poate fi injectată cu toxină botulinică. În cazul unor mioclonii refractare ale urechii medii, pot fi îndepărtate ligamentul scăriței sau mușchiul tensor timpanic. Tinitus subiectiv Tinitusul idiopatic Terapie Diagnostic: audiograma tonală Tinitusul simptomatic În cazul unor zgomote otice tolerate
ORDIN nr. 1.284 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
se înțeleg liniile de relaxare ale tegumentului. Pe acest traiect ar trebui să se afle și viitoarele cicatrici. Cicatricile perpendiculare pe aceste linii vor fi tensionate și vor produce cicatrici inestetice. Traumatismele pleoapei: Se practică reconstrucția pe planuri anatomice a musculaturii, a tarsului, a marginii pleoapei și a tegumentului pleoapei(sub microscop sau cu ajutorul ochelarilor cu mărire optică). A se lua în atenție reconstrucția canalului nazolacrimal. Regiunea parotidiană: În cazul unor plăgi profunde se pot produce leziuni ale parotidei și ale
ORDIN nr. 1.284 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
ligamentară) 4. Transpoziții musculare anastomozate neuromuscular (mușchi gracilis, mușchiul pectoral mic) Notă: reconstrucțiile nervoase de la punctul 1. trebuie să fie efectuate cât mai devreme deoarece, cu trecerea timpului se poate ajunge la leziuni ireversibile retrograde în SNC și la nivelul musculaturii faciale. Plastiile nervoase de înlocuire notate la punctul 2. au rezultate cu atât mai bune cu cât sunt efectuate mai devreme, dar sunt interzise după 5 ani deoarece în acel răstimp au apărut degenerări ireversibile ale musculaturii. *) Terapia inițială cu
ORDIN nr. 1.284 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
și la nivelul musculaturii faciale. Plastiile nervoase de înlocuire notate la punctul 2. au rezultate cu atât mai bune cu cât sunt efectuate mai devreme, dar sunt interzise după 5 ani deoarece în acel răstimp au apărut degenerări ireversibile ale musculaturii. *) Terapia inițială cu 2 perfuzii i.v./zi trebuie să cuprindă în total 3x24 ore. Terapia poate să decurgă ambulator după a treia zi. **) Continuarea eventuală a terapiei orale: a - Onkovertin N cu Sorbit 5%, b - Trental, c - Solu-decortin H
ORDIN nr. 1.284 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice - leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie generală, hemianopsii ... b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale ... 24. Tulburările vederii binoculare - anatomia, fiziologia musculaturii oculare - anomalii congenitale ale motilității oculare - vederea binoculară (VB) și tulburările VB - heteroforii a) heterotropii - strabism manifest concomitent ... b) paralizii oculomotorii ... - nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular) 25. Onco-oftalmologia - metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
perete toracic B.10.5. Alte boli restrictive B.11. BOLI PLEURALE B.11.1. Pleurezia B.11.2. Chilotoraxul B.11.3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.12.4. Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita B.13.3
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
influența curentului galvanic. Galvanoionizările, ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism și principiile electroforezei dozate. Indicații, contraindicații. 4. Terapia cu curenți excitanți. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilității. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central. 5. Terapia cu curenți de joasă frecvență. Curenții diadinamici. TENS, curenți neofaradici. Efectele terapeutice ale curenților de joasă frecvență, metodologia de aplicare, indicații, contraindicații. 6. Terapia cu c��mpuri electromagnetice de joasă
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
Galvanoionizările, ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism și principiile electroforezei dozate. Indicații, contraindicații. 4. Terapia cu curenți excitanți. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilității. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central. 5. Terapia cu curenți de joasă frecvență. Curenții diadinamici. TENS, curenți neofaradici. Efectele terapeutice ale curenților de joasă frecvență, metodologia de aplicare, indicații, contraindicații. 6. Terapia cu c��mpuri electromagnetice de joasă frecvență, efecte terapeutice
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
Particularitățile fiziologice ale circulației periferice (factorul fiziologic al schimburilor de căldură) 3. Efectele și modul de acțiune al factorilor hidrotermoterapeutici asupra diferitelor funcții ale organismului în stare normală și patologică (mecanisme circulatorii, efecte asupra compartimentelor calorice ale organismului, efecte ale musculaturii, mecanismele reflexe și neurovegetative, efecte asupra unor funcții respiratorii ale cordului, digestive și renale). 4. Hipertermia. Efectele terapeutice și mecanismele de acțiune, indicații și contraindicații. 5. Crioterapia - efecte terapeutice și mecanisme de acțiune, indicații și contraindicații. 6. Terapia Kneipp - actualizarea
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
mascată de adipozitatea mai mult sau mai puțin evidentă a acestor bolnavi. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice și nu există un paralelism între gradul amiotrofiei și intensitatea deficitului motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleților în special, dar și deltoidul, maseterii, musculatura limbii). În cursul evoluției survin retracții tendinoase care compromit funcționalitatea segmentelor respective. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. Acești bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. în cursul evoluției se constată cardiomiopatie distrofică
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
evidentă a acestor bolnavi. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice și nu există un paralelism între gradul amiotrofiei și intensitatea deficitului motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleților în special, dar și deltoidul, maseterii, musculatura limbii). În cursul evoluției survin retracții tendinoase care compromit funcționalitatea segmentelor respective. Reflexele osteotendinoase diminuă progresiv până la abolire. Acești bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. în cursul evoluției se constată cardiomiopatie distrofică, aritmie, modificări EKG ale complexului ventricular, fără a
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
genetic, în patologia cărora este implicat un defect de membrană celulară; sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară, fenomenul diminuând progresiv, consecutiv repetării contracției voluntare (fenomenul de încălzire). Distribuția miotoniei este mai evidentă distal la musculatura membrelor, la nivelul musculaturii mimicii și la limb��. Celelalte grupe musculare sunt mai puțin interesate, miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente. Se descriu două forme de miotonie: ● Miotonia congenitală Thompson. ● Distrofia miotonică Steinert. Miotonia congenitală Thompson Miotonia congenitală Thompson
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
este implicat un defect de membrană celulară; sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxării musculare după contractură voluntară, fenomenul diminuând progresiv, consecutiv repetării contracției voluntare (fenomenul de încălzire). Distribuția miotoniei este mai evidentă distal la musculatura membrelor, la nivelul musculaturii mimicii și la limb��. Celelalte grupe musculare sunt mai puțin interesate, miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente. Se descriu două forme de miotonie: ● Miotonia congenitală Thompson. ● Distrofia miotonică Steinert. Miotonia congenitală Thompson Miotonia congenitală Thompson sau miotonia hipertrofică congenitală
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
forme de miotonie: ● Miotonia congenitală Thompson. ● Distrofia miotonică Steinert. Miotonia congenitală Thompson Miotonia congenitală Thompson sau miotonia hipertrofică congenitală; afecțiune rară cu debut precoce în copilărie, cu apariția selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor, la nivelul mușchilor policelui, a musculaturii orbicularului pleoapelor, la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanță la membrele inferioare, aspect întâlnit în 25% dintre cazuri, ce dă bolnavului un aspect de halterofil. Miotonia se accentuează la frig și la începutul
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
se pot manifesta pentru solide, lichide și, în cazurile mai grave, chiar și pentru salivă; 4. tulburări de masticație: apar mai mult sau mai puțin precoce, pot merge până la deficit total și se pot asocia cu căderea mandibulei; 5. atingerea musculaturii faciale: produce "faciesul miastenic" caracteristic; 6. afectarea musculaturii cefei și a trunchiului produce o invalidare importantă - căderea capului, necesită menținerea bărbiei cu mâna. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută cu efort, interesarea membrelor inferioare se
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
cazurile mai grave, chiar și pentru salivă; 4. tulburări de masticație: apar mai mult sau mai puțin precoce, pot merge până la deficit total și se pot asocia cu căderea mandibulei; 5. atingerea musculaturii faciale: produce "faciesul miastenic" caracteristic; 6. afectarea musculaturii cefei și a trunchiului produce o invalidare importantă - căderea capului, necesită menținerea bărbiei cu mâna. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilă sau se execută cu efort, interesarea membrelor inferioare se remarcă inițial la urcatul și coborâtul scărilor, iar
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
Criterii de diagnostic în SLA (conform Ghidului Federației Societăților Europene de Neurologie adoptat și de Societatea de Neurologie din România și de Ministerul Sănătății din România): Diagnosticul SLA necesită prezența (criterii pozitive): - semnelor de NMP (inclusiv caracteristicile EMG la nivelul musculaturii neafectate); - semnelor de NMC; - progresiei simptomelor și a semnelor. Diagnosticul SLA necesită absența (diagnostic prin excludere): - semnelor senzitive; - tulburărilor sfincteriene; - tulburărilor vizuale; - disfuncției autonome; - disfuncției ganglionilor bazali; - demenței de tip Alzheimer; - sindroamelor ce "mimeaza" SLA Diagnosticul SLA este sprijinit de
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]